Dumbrăvița, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Comuna Dumbrăvița, Timiș)
Dumbrăvița
—  comună  —
Fotografie din aer a comunei Dumbrăvița (prim plan). În stânga, Pădurea Verde și în jumătatea superioară, Timișoara.
Fotografie din aer a comunei Dumbrăvița (prim plan). În stânga, Pădurea Verde și în jumătatea superioară, Timișoara.
Map
Dumbrăvița (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°48′22″N 21°14′45″E ({{PAGENAME}}) / 45.806095°N 21.245778°E

Țară România
Județ Timiș

Atestare documentară1891 (Újszentes)

ReședințăDumbrăvița[*]
ComponențăDumbrăvița[*]

Guvernare
 - PrimarHoria-Grigore Bugarin[*][1] (USR, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total18,98 km²
Altitudine100 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total20.014 locuitori
 - Densitate396,31 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307160

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Dumbrăvița
Poziția localității Dumbrăvița
Poziția localității Dumbrăvița

Dumbrăvița (denumire veche, înainte de 1924 Sântești, până în 1941[2][3] Uisenteș, în maghiară Újszentes, în germană Neussentesch, în sârbă Opština Dumbravica) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Potrivit unui studiu de specialitate elaborat în 2013 de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, comuna Dumbrăvița este cea mai dezvoltată și bogată localitate din România.[4]

Datorită dezvoltării fulminante din ultimii ani localitatea s-a alipit teritorial de Municipiul Timișoara.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a Dumbrăviței datează din 1891, anul în care localitatea a fost înființată. Întemeierea ei s-a făcut de către guvernul maghiar, care a dispus defrișarea unei suprafețe din pădurea care înconjura Timișoara, pentru a integra noua localitate. Alte atestări au existat și în monografia lui Bodor Antal din 1907, în ziarul local al orașului Szentes din perioada 1889 septembrie-1890 aprilie și documente aflate în arhiva județeană Csongrad (Ungaria). In cadrul recensamântului unguresc din 1900 comuna apare cu denumirea Vadaszerdo, iar nu Ujszentes, cum apare doar în recensământul din 1910. ”Vadaszerdo” este traducerea din limba germană în cea ungară, a cuvântului compus ”Jagdwald”, care însemna ”pădurea de vânătoare”, actuala Pădure Verde, folosită de contele Claudius Florimund Mercy, guvernator austriac al Banatului, după cucerirea provinciei de către Habsburgi.

La 1897 a fost construită, cu banii statului, biserica reformată. Recensământul din 1900 înregistrează 46 de locuitori cu limba maternă română în localitate. Românii au început să se așeze la Dumbrăvița în număr mai mare după unirea Banatului cu România. Astfel, în 1921-1922 s-au așezat la Dumbrăvița câteva familii originare din Rusikoselo și Toracul Mare, din Banatul sârbesc și alte câteva din Comloșu Mare. La 1927 au fost împroprietărite alte 42 de familii de români. În același an a fost înființată parohia ortodoxă.

În aprilie 1941[2][3] numele localității a fost schimbat din Uisenteș în numele actual, „Dumbrăvița”. Localitatea a beneficiat de fenomenul de exurbanizare, prin care populația din Timișoara s-a așezat aici. Procesul s-a intensificat după anul 2000, fiind la baza unei creșteri urbanistice exponențiale. Astfel, în mai puțin de 10 ani, numărul de locuitori a crescut o dată și jumătate, cu perspective ulterioare de creștere.

Cadrul fizio-geografic[modificare | modificare sursă]

Localitatea Dumbrăvița este așezată într-o zonă de câmpie, cu altitudini în medie de 95,0 m.

Terenul este constituit din materiale foarte diverse: argile, prafuri, nisipuri, pietrișuri, loessuri, piemontane, depozite loessiare provenite din măcinarea dealurilor piemontane estice spălate de ape. Principalele tipuri de sol întâlnite sunt: brun roșcat de pădure, cernoziom, argiluvisoluri, favorizând agricultura intensivă.

Apa freatică este prezentă în straturile nisipoase și în cele argiloase de grosime mai mare. Pâraiele Behela și Beregsău sunt cursurile de apă de suprafață ce curg pe teritoriul comunei.

Studiile geotehnice efectuate au etalat următoarele condiții de fundare:

- teren bun de fundare h min-1,5 m;

- presiunea admisă p.a.-1,5 kgf/cm pătrați;

- apa freatică are nivelul între 2,9-3,0 m.

Fauna[modificare | modificare sursă]

Fauna spontană este reprezentată de exemplare de importanță cinegetică : iepurele sălbatic, porcul mistreț, vulpea, șoarecele de câmp, hârciogul și de păsări ca: prepelița, fazanul.

Vegetația este specifică zonei de stepă. Dintre ierburi întâlnim: spinul vântului, colilia, iar dintre arbuști: măceșul, porumbarul, dar și exemplare rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este continental moderată de tranziție, cu influențe mediteraneene.

Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade celsius. Temperaturile medii anuale în ianuarie sunt de –1 grad celsius și în iulie de 22-25 grade.

Cantitatea de precipitații multianuale este de 600 mm. Perioada martie-septembrie prezintă umiditate atmosferi scăzută, valorile variind între 62 % (iulie)-66,6%(aprilie). Zilele cu soare reprezintă cca 75% din totalul zilelor.

Vântul de nord are frecvența cea mai ridicată, urmat de vântul de nord - est.

Iernile blânde, fără viscole și verile calde avatajează zona, oferind condiții optime pentru agricultura timpurie.

Populație[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Dumbrăvița

     Români (70,03%)

     Maghiari (4,56%)

     Alte etnii (2,56%)

     Necunoscută (22,85%)

Componența confesională a comunei Dumbrăvița

     Ortodocși (57,53%)

     Romano-catolici (6,1%)

     Reformați (2,14%)

     Penticostali (1,68%)

     Baptiști (1,63%)

     Fără religie (1,22%)

     Atei (1,08%)

     Alte religii (3,06%)

     Necunoscută (25,56%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dumbrăvița se ridică la 20.014 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.522 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (70,03%), cu o minoritate de maghiari (4,56%), iar pentru 22,85% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,53%), cu minorități de romano-catolici (6,1%), reformați (2,14%), penticostali (1,68%), baptiști (1,63%), fără religie (1,22%) și atei (1,08%), iar pentru 25,56% nu se cunoaște apartenența confesională.[7] Numeroși indicatori arată faptul că localitatea a depășit recent 10.000 de locuitori, ceea ce face ca statisticile să fie relative.

Evoluția populației din Dumbrăvița, pe recensăminte și pe structură etnică.

Recensământul[8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Alte etnii
1900 1.151 46 1.042 58 5
1930 1.490 381 995 109 5
1966 2.140 655 1.384 68 33
1977 2.978 1.157 1.687 100 34
1992 2.400 1.049 1.285 32 34
2002 2.672 1.565 1.042 33 32
2011 7.522 5.722 1.057 87 656

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Dumbrăvița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Horia-Grigore Bugarin[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Salvați România8        
Partidul Național Liberal4        
Alianța pentru Dumbrăvița3        
Uniunea Democrată Maghiară din România1        
Partidul PRO România1        

Politică (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]

2016[modificare | modificare sursă]

Primarul este Victor Malac de la Partidul Social Democrat, în funcție din 2012. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 5          
  Partidul Național Liberal 4          
  Uniunea Democrată Maghiară din România 3          
  Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1          
  Partidul Mișcarea Populară 1          
  Independent 1          

2012[modificare | modificare sursă]

Primarul este Victor Malac de la Uniunea Social-Liberală, în funcție din 2012. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Social-Liberală 8                
  Uniunea Democrată Maghiară din România 4                
  Partidul Democrat Liberal 2                
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1                

2008[modificare | modificare sursă]

Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 6            
  Partidul Social Democrat 3            
  Partidul Democrat Liberal 3            
  Alianța pentru Timiș 1            


2004[modificare | modificare sursă]

Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local compus din 11 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 6            
  Alianța Dreptate și Adevăr (1 PD și 1 PNL) 2            
  Partidul Social Democrat 1            
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1            
  Independent 1            

2000[modificare | modificare sursă]

Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local compus din 11 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 6            
  Alianța pentru România 2            
  Partidul Democrației Sociale din România 1            
  Partidul Democrat 1            
  Partidul Pensionarilor din România 1            

1996[modificare | modificare sursă]

Primarul este Szilagyi Geza de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1996. Consiliul Local compus din 11 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 6            
  Partidul Liberal ’93 1            
  Convenția Democrată Română 1            
  Uniunea Social-Democrată 1            
  Partidul Alianța Civică 1            
  Partidul Pensionarilor din România 1            

Personalități[modificare | modificare sursă]

Cultura[modificare | modificare sursă]

Instituții culturale

- Căminul Cultural Dumbrăvița

- Biblioteca Dumbrăvița

Lăcașe de cult

  • Biserica Sfântul Vasile cel Mare
  • Biserica reformată Dumbrăvița (1897-1901)
  • Biserica romano-catolică Dumbrăvița (1979)[10]
  • Biserica penticostală Dumbrăvița (1987)
  • Biserica Ortodoxă Română Dumbrăvița (parohie din 1927, biserică 2005)

Monumente

  •  Monumentul eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial

Alte manifestări cultural-religioase

  •  Ruga ortodoxă (de Rusalii)
  • Ruga catolică (prima duminică din octombrie)
  • Zilele Dumbrăviței (septembrie)

Invățământ[modificare | modificare sursă]

Instituții școlare

- Școala cu clasele I-VIII Dumbrăvița

- Grădinița cu program normal și prelungit Dumbrăvița

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Instituții sanitare:

- Dispensarul medical Dumbrăvița

- Cabinete stomatologice: Dumbrăvița (șase)

- Farmacii: (cinci)

Farmacii sanitar-veterinare: (două).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ a b Insitutul Central de Statistică (). Indicatorul localităților din România - Datele recensământului general din 6 Aprilie 1941 (PDF). Imprimera Institutului de Statistică. p. 664. 
  3. ^ a b „Monitorul Oficial, Partea 1, aprilie 1941 (Anul 109, nr. 78-100) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  4. ^ Povestea coloniștilor maghiari care au întemeiat, în urmă cu 125 de ani, Dumbrăvița, localitatea unde se trăiește cel mai bine în România, 29 august 2016, Stefan Both, Adevărul, accesat la 30 august 2016
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  10. ^ Redacția Parohiei. „Parohia romano-catolică Dumbrăvița - Istoric”. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Sǎpǎturile arheologice preventive de la Dumbrǎvița (Jud.Timiș): DN 6-varianta ocolitoare Timișoara, km. 549+076-DN 69, km. 6+430, Waldpress, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]