Ștefan Dobay

Ștefan Dobay
Informații personale
Nume complet	Ștefan Dobay
Data nașterii	26 septembrie 1909
Locul nașterii	Újszentes, Austro-Ungaria
Data decesului	7 aprilie 1994 (84 ani)
Locul decesului	Târgu Mureș, România
Post	Atacant
Juniorat
1925–1926	Sparta CFR Timișoara
Echipe1
Ani	Echipă	Ap (Gol)*
1926–1929 1930–1940 1940–1941 1941–1942 1945–1948	Banatul Timișoara  Ripensia Timișoara  Ferar Cluj  Törekvés SE  Gaz Metan Mediaș	160 (130) 007 00(3)
Echipa națională
1930–1939	România	41 (20)
Antrenorat
1947–1948 1950–1953 1954 1955 1956 1958 1958–1959	Gaz Metan Mediaș  CS Târgu Mureș  Unirea Tricolor București  CS Târgu Mureș  Steaua București  UTA  CFR Cluj
1 Apariții și goluri pentru echipa de club în cadrul campionatului național. * Apariții (Goluri)

Ștefan Dobay (Dobay István) (n. 26 septembrie 1909, Timișoara - d. 7 aprilie 1994) a fost un fotbalist român, care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1934 (Italia) și la cel din 1938 (Franța).

Și-a început cariera în 1924, la echipa Unirea-Banatul Timișoara care, din 1927, a fost denumită Banatul. În perioada 1930 - 1940 evoluează în marele "11" al Ripensiei și obține performanțele care l-au impus în rândul celor mai mari valori ale fotbalului românesc din toate timpurile: patru titluri de campion național (1933, 1935, 1936, 1938) și de două ori Cupa României (1934, 1936), patru titluri de golgheter al campionatului dintre care trei câștigate consecutiv, 41 de selecționări în echipa națională. A participat la două Campionate Mondiale și la cinci ediții ale Cupei Balcanice.

Nume de legendă în fotbalul românesc, și-a câștigat celebritatea prin forța și precizia de excepție a șuturilor sale, expediate de pe extrema stângă și transformate de multe ori, din unghiuri imposibile, în goluri de o rară frumusețe. A fost o adevărată spaimă pentru toți portarii din acea vreme și a creat în același timp complexul inferiorității tuturor adversarilor direcți pe care i-a depășit, în primul rând, prin alergarea în veritabil galop, motiv pentru care a fost supranumit și "calul".

A continuat să joace fotbal și în anii celui de-al Doilea Război Mondial, până în 1948, la Karres Mediaș, dedicându-se apoi profesiei de antrenor.

La începutul carierei de antrenor s-a ocupat de pregătirea echipelor constănțene CFR și Dezrobirea, apoi a activat două sezoane la Locomotiva Târgu Mureș.

În 1954 vine la Dinamo București cu care încheie pe locul 3. Urmează trei sezoane pe banca tehnică a C.C.A.-ului, perioadă în care câștigă o Cupă a României (1955) și campionatul național (1956).

Pentru scurt timp lucrează la UTA și CFR Cluj, după care în 1960 se pensionează, din motive de sănătate, stabilindu-se definitiv la Târgu Mureș.

Bibliografie

• Mihai Ionescu, Răzvan Toma și Mircea Tudoran: Fotbal de la A la Z: Fotbalul românesc de-a lungul anilor, Editura Mondocart Pres, București, 2001, ISBN 973-98832-00-1

Legături externe

• Tricolori.ro: Legende: Ștefan Dobay
• Profilul lui Ștefan Dobay pe romaniansoccer.ro
• „Calul“ Ripensiei care rupea plasele, 31 decembrie 2011, Marian Burlacu, Adevărul