Hermann von Helmholtz
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 Hermann Ludwig Ferdinand von Helmholtz |
|
| Născut | 31 august 1821 Potsdam, Germania |
|---|---|
| Decedat | 8 septembrie 1894 Charlottenburg, Berlin, Germania, la vârsta de 73 de ani |
| Rezidenţă | Germania |
| Naţionalitate |  German |
| Domeniu | Fizică Fiziologie |
| Instituţie | Universitatea Königsberg Universitatea Bonn Universitatea Heidelberg Universitatea Berlin |
| Alma Mater | Institutul Regal Friedrich-Wilhelm |
| Conducător de doctorat | Johannes Peter Müller |
| Doctoranzi | Albert Abraham Michelson  Wilhelm Wien William James Heinrich Hertz Michael Pupin Friedrich Schottky Arthur Gordon Webster |
| Cunoscut pentru | Conservarea energiei |
Hermann Ludwig Ferdinand von Helmholtz (31 august 1821 – 8 septembrie 1894) a fost un medic şi fizician german. În cuvintele Enciclopediei Britannica din 1911, "viaţa sa a fost de la început până la sfârşit una dedicată ştiinţei, şi el trebuie considerat unul din cei mai de seamă intelectuali ai secolului al XIX-lea."
Helmholtz a adus contribuţii importante în mai multe domenii ştiinţifice.[1] În fiziologie şi psihologie fiziologică, este cunoscut pentru matematica ochiului, teoriile asupra vederii, ideile privind percepţia spaţiului, cercetările privind vederea în culori şi senzaţia tonalităţii, percepţia sunetului, şi empirism. În fizică, este cunoscut pentru teoriile lui privind conservarea forţei, lucrările din electrodinamică, termodinamică chimică, şi asupra unei baze mecanice a termodinamicii. Ca filozof, este cunoscut pentru filozofia ştiinţei, ideile privind relaţia dintre legile percepţiei şi legile naturii, ştiinţa esteticii, şi ideile privind puterea civilizatoare a ştiinţei.[1] O mare asociaţie de institute de cerecetări din Germania, Asociaţia Helmholtz, îi poartă numele.
[modifică] Note
- ^ a b Cahan, David (1993). Hermann von Helmholtz and the Foundations of Nineteenth-Century Science, University of California Press. ISBN 0-520-08334-2.
