Oraș global
Un oraș global (numit și oraș lume sau, uneori oraș alfa sau centru mondial) este un oraș în general considerat a fi un important nod în sistemul economic mondial. Conceptul vine din geografie și studii de urbanism și se bazează pe ideea că globalizarea poate fi înțeleasă ca fiind creată în mare măsură, facilitată și adoptată în locuri strategice geografice în funcție de o ierarhie de importanță deosebită pentru funcționarea sistemului global al finanțelor și comerțului.
Cel mai complex este "orașul global", care are un efect direct și tangibil asupra afacerilor la nivel global prin diferite mijloace socio-economice.[1] Folosirea termenului de "oraș global", spre deosebire de "mega-oraș", a fost popularizată de sociologul Saskia Sassen în lucrarea sa din 1991, The Global City: New York, Londra, Tokyo,[2] deși termenul de "oraș al lumii" folosit pentru a descrie orase care controlează o cantitate disproporționată de afaceri la nivel global datează cel puțin din mai 1886 când a fost folosit la descrierea orașului Liverpool în The Illustrated London News.[3] Patrick Geddes, de asemenea, a folosit termenul de "oraș al lumii", mai târziu, în 1915.[4] Orașele pot cădea dintr-o astfel de clasificare, precum în cazul orașelor care au devenit mai puțin cosmopolite și mai puțin renumite la nivel internațional în epoca actuală, de exemplu, Alexandria (Egipt), Coimbra (Portugalia), Stralsund (Germania) și Salonic (Grecia). Un oraș care a fost declasificat în perioada medievală și a redevenit un oraș global este Roma.
Cuprins
Studii[modificare | modificare sursă]
Studiul GaWC[modificare | modificare sursă]
Prima încercare de defire, categorizare și clasificare a orașelor globale a fost făcută în 1998 de Jon Beaverstock, Richard G. Smith și Peter J. Taylor, toți erau angajați la Loughborough University din Regatul Unit.[5] Împreună, Beaverstock, Smith și Taylor au înființat Globalization and World Cities Research Network. O listă de orașe globale a fost publicată în GaWC Research Bulletin 5 și clasifica orașele pe baza conectivității prin patru „servicii avansate”: contabilitate, publicitate, bancare/financiare și legale.[6] GaWC clasifică orașele pe trei grupe și câteva subgrupe.[7]
În clasamentul din 2004 au fost adăugați noi indicatori, dar clasificarea se realizează mai mult în baza criteriilor economice decât pe baza celor politice și culturale. Clasamentul din 2008 a împărțit orașele în: orașe globale „Alpha” (cu patru subcategorii), orașe globale „Beta” (cu trei subcategorii), orașe globale „Gamma” (cu trei subcategorii), „„High sufficiency”” și „Sufficiency”. Acesta este un ghid al clasamentului:[7]
- Alpha++ sunt New York și Londra, acestea fiind mult mai integrate în economia globală decât alte orașe..
- Alpha+ completază nișe de servicii avansate în economia globală.
- Alpha & Alpha- sunt orașe care leagă regiunile economice majore de economia mondială.
- Beta sunt orașe care leagă regiunile economice medii de economia mondială.
- Gamma sunt orașe care leagă regiunile economice mai mici de economia mondială.
- Sufficiency sunt orașe care au un grad suficient de servicii, astfel încât să nu fie în mod evident dependente de alte orașe globale.
Clasamentul pentru 2010:
Global Cities Index[modificare | modificare sursă]
În 2008, revista americană, Foreign Policy a publicat Global Cities Index, bazat pe dicuții cu firma de consultanță din Chicago, A.T. Kearney, Chicago Council on Global Affairs, Saskia Sassen, Witold Rybczynski și alți. Foreign Policy a inclus în această listă „cele mai mari orașe din lume, cele mai interconectate, cele ce contribuie la stabilirea agendelor globale, pericolelor transnaționale și servesc drept centre de integrare la nivel mondial. Acestea sunt motoarele de creștere pentru țările lor și porți de acces la resursele din regiunile lor”.[8][9] Clasamentul a fost actualizat în 2010 și 2012.
Loc 2012 |
Modificare
|
Oraș
|
Rating |
1 | ▬ | ![]() |
6.35 |
2 | ▬ | ![]() |
5.79 |
3 | ▲ 1 | ![]() |
5.48 |
4 | ▼ 1 | ![]() |
4.99 |
5 | ▬ | ![]() |
4.56 |
6 | ▲ 1 | ![]() |
3.94 |
7 | ▼ 1 | ![]() |
3.66 |
8 | ▲ 2 | ![]() |
3.41 |
9 | ▲ 2 | ![]() |
3.33 |
10 | ▲ 3 | ![]() |
3.22 |
11 | ▼ 3 | ![]() |
3.20 |
12 | ▼ 3 | ![]() |
3.13 |
13 | ▲ 5 | ![]() |
3.11 |
14 | ▲ 1 | ![]() |
3.05 |
15 | ▲ 4 | ![]() |
2.94 |
16 | ▼ 2 | ![]() |
2.92 |
17 | ▼ 5 | ![]() |
2.89 |
18 | ▼ 1 | ![]() |
2.80 |
19 | ▲ 6 | ![]() |
2.77 |
20 | ▼ 4 | ![]() |
2.76 |
21 | ▬ | ![]() |
2.73 |
22 | ▬ | ![]() |
2.71 |
23 | ▼ 3 | ![]() |
2.69 |
24 | ▲ 2 | ![]() |
2.59 |
25 | ▼ 1 | ![]() |
2.53 |
Loc 2012 |
Modificare
|
Oraș
|
Rating |
26 | ▲ 3 | ![]() |
2.45 |
27 | ▼ 4 | ![]() |
2.43 |
28 | ▬ | ![]() |
2.36 |
29 | ▼ 2 | ![]() |
2.32 |
30 | ▲ 1 | ![]() |
2.32 |
31 | ▲ 2 | ![]() |
2.31 |
32 | NA | ![]() |
2.25 |
33 | ▲ 2 | ![]() |
2.19 |
34 | ▼ 4 | ![]() |
2.18 |
35 | ▼ 3 | ![]() |
2.13 |
36 | ▼ 2 | ![]() |
2.13 |
37 | ▲ 4 | ![]() |
2.10 |
38 | ▬ | ![]() |
2.08 |
39 | ▲ 1 | ![]() |
2.06 |
40 | ▼ 1 | ![]() |
2.05 |
41 | ▲ 1 | ![]() |
2.01 |
42 | ▼ 5 | ![]() |
1.99 |
43 | ▼ 7 | ![]() |
1.93 |
44 | ▬ | ![]() |
1.82 |
45 | ▲ 1 | ![]() |
1.79 |
46 | ▲ 4 | ![]() |
1.69 |
47 | ▬ | ![]() |
1.57 |
48 | ▼ 3 | ![]() |
1.55 |
49 | ▼ 1 | ![]() |
1.49 |
50 | ▼ 7 | ![]() |
1.49 |
Loc 2012 |
Modificare
|
Oraș
|
Rating |
51 | ▬ | ![]() |
1.49 |
52 | ▬ | ![]() |
1.48 |
53 | ▼ 4 | ![]() |
1.31 |
54 | ▼ 1 | ![]() |
1.30 |
55 | ▼ 1 | ![]() |
1.17 |
56 | ▬ | ![]() |
0.98 |
57 | ▼ 2 | ![]() |
0.89 |
58 | ▬ | ![]() |
0.85 |
59 | ▬ | ![]() |
0.84 |
60 | ▼ 3 | ![]() |
0.82 |
61 | ▬ | ![]() |
0.72 |
62 | ▼ 2 | ![]() |
0.66 |
63 | ▲ 1 | ![]() |
0.65 |
64 | ▼ 1 | ![]() |
0.63 |
65 | ▼ 3 | ![]() |
0.62 |
66 | ▼ 1 | ![]() |
0.25 |
Global Economic Power Index[modificare | modificare sursă]
În 2012, primul Global Economic Power Index, un studiu al studiilor realizat de Richard Florida, a fost publicat în The Atlantic. Acest clasament s-a realizat pe baza prezenței orașelor pe liste similare publicate de alte entități:[10][11]
Loc | Oraș | Scor |
---|---|---|
1 | ![]() |
48 |
2 | ![]() |
43 |
3 | ![]() |
37 |
4 | ![]() |
25 |
4 | ![]() |
25 |
6 | ![]() |
20 |
7 | ![]() |
15 |
8 | ![]() |
11 |
9 | ![]() |
10 |
10 | ![]() |
9 |
11 | ![]() |
6 |
11 | ![]() |
6 |
11 | ![]() |
6 |
14 | ![]() |
5 |
15 | ![]() |
4 |
16 | ![]() |
2 |
16 | ![]() |
2 |
18 | ![]() |
1 |
18 | ![]() |
1 |
Global Power Cities Index[modificare | modificare sursă]
Institutul pentru Strategii Urbane al Fundației Memoriale Mori din Tokyo a publicat în 2012 un studiu despre orașele globale. Clasamentul se face pe baza a 70 de indicatori grupați în șase categorii: „economie”, „cercetare și dezvoltare”, „interacțiune culturală”, „calitatea vieții”, „mediu” și „accesibilitate”.[12]
Loc | Oraș | Scor |
---|---|---|
1 | ![]() |
1452.5 |
2 | ![]() |
1376.6 |
3 | ![]() |
1349.6 |
4 | ![]() |
1324.9 |
5 | ![]() |
1118.6 |
6 | ![]() |
1081.1 |
7 | ![]() |
1068.3 |
8 | ![]() |
1047.3 |
9 | ![]() |
1038.2 |
10 | ![]() |
1016.7 |
11 | ![]() |
978.3 |
12 | ![]() |
966.7 |
13 | ![]() |
964.6 |
14 | ![]() |
964.5 |
15 | ![]() |
962.8 |
16 | ![]() |
961.2 |
17 | ![]() |
942.1 |
18 | ![]() |
937.9 |
19 | ![]() |
931.3 |
20 | ![]() |
929.7 |
21 | ![]() |
925.6 |
22 | ![]() |
908.6 |
23 | ![]() |
890.7 |
24 | ![]() |
890.1 |
25 | ![]() |
875.4 |
26 | ![]() |
872.7 |
27 | ![]() |
858.4 |
28 | ![]() |
854.1 |
29 | ![]() |
852.8 |
30 | ![]() |
836.5 |
31 | ![]() |
833.3 |
32 | ![]() |
831.4 |
33 | ![]() |
800.3 |
34 | ![]() |
788.1 |
35 | ![]() |
781.4 |
36 | ![]() |
781.0 |
37 | ![]() |
760.2 |
38 | ![]() |
667.7 |
39 | ![]() |
608.1 |
40 | ![]() |
601.0 |
The Wealth Report[13][modificare | modificare sursă]
Overall Loc |
Oraș |
Economie |
Puterea politică |
Calitate vieții |
Cunoaștere și influență |
---|---|---|---|---|---|
1 | ![]() |
1 | 7 | 6 | 2 |
2 | ![]() |
2 | 5 | 8 | 1 |
3 | ![]() |
4 | 8 | 11 | 4 |
4 | ![]() |
3 | 6 | 23 | 13 |
5 | ![]() |
7 | 10 | 26 | 6 |
6 | ![]() |
8 | 23 | 22 | 3 |
7 | ![]() |
17 | 12 | 3 | 7 |
8 | ![]() |
14 | 1 | 19 | 23 |
9 | ![]() |
12 | 15 | 4 | 15 |
10 | ![]() |
11 | 24 | 1 | 22 |
11 | ![]() |
10 | 4 | 18 | 9 |
12 | ![]() |
27 | 3 | 25 | 21 |
13 | ![]() |
28 | 11 | 28 | 10 |
14 | ![]() |
19 | 25 | 24 | 5 |
15 | ![]() |
6 | 2 | 40 | 27 |
16 | ![]() |
38 | 19 | 7 | 16 |
17 | ![]() |
13 | 29 | 20 | 14 |
18 | ![]() |
23 | 27 | 13 | 8 |
19 | ![]() |
16 | 26 | 14 | 19 |
20 | ![]() |
21 | 30 | 15 | 10 |
21 | ![]() |
22 | 28 | 9 | 18 |
22 | ![]() |
30 | 35 | 2 | 12 |
23 | ![]() |
9 | 33 | 5 | 36 |
24 | ![]() |
5 | 17 | 39 | 35 |
25 | ![]() |
15 | 34 | 27 | 20 |
26 | ![]() |
29 | 20 | 17 | 34 |
27 | ![]() |
26 | 38 | 10 | 24 |
28 | ![]() |
20 | 32 | 21 | 32 |
29 | ![]() |
18 | 18 | 36 | 29 |
30 | ![]() |
24 | 9 | 37 | 31 |
31 | ![]() |
37 | 31 | 16 | 17 |
32 | ![]() |
33 | 40 | 12 | 33 |
33 | ![]() |
39 | 13 | 30 | 38 |
34 | ![]() |
31 | 37 | 29 | 25 |
35 | ![]() |
40 | 14 | 35 | 28 |
36 | ![]() |
32 | 16 | 33 | 37 |
37 | ![]() |
25 | 21 | 38 | 40 |
38 | ![]() |
36 | 22 | 32 | 39 |
39 | ![]() |
34 | 36 | 31 | 30 |
40 | ![]() |
35 | 39 | 34 | 26 |
Global Cities Competitiveness Index[modificare | modificare sursă]
În 2012, Economist Intelligence Unit (The Economist Group) a clasificat orașele după competivitatea demonstrată în a atrage capitaluri, afaceri, talente și vizitatori.[14]
Loc | Oraș | Scor |
---|---|---|
1 | ![]() |
71.4 |
2 | ![]() |
70.4 |
3 | ![]() |
70.0 |
4 | ![]() |
69.3 |
4 | ![]() |
69.3 |
6 | ![]() |
68.0 |
7 | ![]() |
66.8 |
8 | ![]() |
66.1 |
9 | ![]() |
65.9 |
10 | ![]() |
64.5 |
11 | ![]() |
64.1 |
12 | ![]() |
63.9 |
13 | ![]() |
63.3 |
13 | ![]() |
63.3 |
15 | ![]() |
63.1 |
16 | ![]() |
62.7 |
17 | ![]() |
62.4 |
18 | ![]() |
61.8 |
19 | ![]() |
61.5 |
20 | ![]() |
60.5 |
20 | ![]() |
60.5 |
22 | ![]() |
60.3 |
23 | ![]() |
59.9 |
23 | ![]() |
59.9 |
25 | ![]() |
59.8 |
25 | ![]() |
59.8 |
27 | ![]() |
59.5 |
28 | ![]() |
59.4 |
29 | ![]() |
59.3 |
30 | ![]() |
58.5 |
31 | ![]() |
58.2 |
31 | ![]() |
58.2 |
33 | ![]() |
57.2 |
34 | ![]() |
57.1 |
35 | ![]() |
56.8 |
36 | ![]() |
56.7 |
37 | ![]() |
56.6 |
37 | ![]() |
56.6 |
39 | ![]() |
56.0 |
40 | ![]() |
55.9 |
Loc | Oraș | Scor |
---|---|---|
41 | ![]() |
55.8 |
41 | ![]() |
55.8 |
43 | ![]() |
55.2 |
43 | ![]() |
55.2 |
45 | ![]() |
55.0 |
46 | ![]() |
53.7 |
47 | ![]() |
52.9 |
47 | ![]() |
52.9 |
47 | ![]() |
52.9 |
50 | ![]() |
52.3 |
50 | ![]() |
52.3 |
52 | ![]() |
51.7 |
53 | ![]() |
51.3 |
54 | ![]() |
51.0 |
55 | ![]() |
50.4 |
56 | ![]() |
50.2 |
57 | ![]() |
49.5 |
58 | ![]() |
49.4 |
59 | ![]() |
49.3 |
60 | ![]() |
49.2 |
61 | ![]() |
49.0 |
62 | ![]() |
48.3 |
63 | ![]() |
47.7 |
64 | ![]() |
47.4 |
64 | ![]() |
47.4 |
66 | ![]() |
47.3 |
67 | ![]() |
47.1 |
68 | ![]() |
46.7 |
68 | ![]() |
46.7 |
70 | ![]() |
46.6 |
71 | ![]() |
46.2 |
72 | ![]() |
46.1 |
73 | ![]() |
45.9 |
74 | ![]() |
45.5 |
75 | ![]() |
45.4 |
76 | ![]() |
44.9 |
76 | ![]() |
44.9 |
78 | ![]() |
44.8 |
79 | ![]() |
44.6 |
80 | ![]() |
44.2 |
Loc | Oraș | Scor |
---|---|---|
81 | ![]() |
44.1 |
82 | ![]() |
44.0 |
83 | ![]() |
43.5 |
84 | ![]() |
43.4 |
85 | ![]() |
43.2 |
86 | ![]() |
43.0 |
87 | ![]() |
42.9 |
88 | ![]() |
42.5 |
89 | ![]() |
42.3 |
90 | ![]() |
42.2 |
91 | ![]() |
42.1 |
92 | ![]() |
41.9 |
93 | ![]() |
41.6 |
94 | ![]() |
41.2 |
95 | ![]() |
40.9 |
96 | ![]() |
40.0 |
97 | ![]() |
39.8 |
98 | ![]() |
39.4 |
98 | ![]() |
39.4 |
100 | ![]() |
39.3 |
100 | ![]() |
39.3 |
102 | ![]() |
39.0 |
102 | ![]() |
39.0 |
104 | ![]() |
38.8 |
105 | ![]() |
38.1 |
106 | ![]() |
37.8 |
106 | ![]() |
37.8 |
108 | ![]() |
36.9 |
109 | ![]() |
36.5 |
110 | ![]() |
35.9 |
111 | ![]() |
35.6 |
112 | ![]() |
35.5 |
113 | ![]() |
35.0 |
114 | ![]() |
34.8 |
115 | ![]() |
34.6 |
116 | ![]() |
31.8 |
117 | ![]() |
30.6 |
118 | ![]() |
27.7 |
119 | ![]() |
27.6 |
120 | ![]() |
27.2 |
Referințe și note[modificare | modificare sursă]
- ^ Sassen, Saskia - The global city: strategic site/new frontier
- ^ Sassen, Saskia - The Global City: New York, London, Tokyo. (1991) - Princeton University Press. ISBN 0-691-07063-6
- ^ „UK History”. History.ac.uk. 18 decembrie 2009. http://www.history.ac.uk/reviews/review/737. Accesat la 9 mai 2012.
- ^ Doel, M. & Hubbard, P., (2002), "Taking World Cities Literally: Marketing the City in a Global Space of flows", City, vol. 6, no. 3, pp. 351-368. Subscription required
- ^ „The World According to GaWC 2010”. Globalization and World Cities(GaWC) Study Group and Network. Loughborough University. http://www.lboro.ac.uk/gawc/world2010.html. Accesat la 15 septembrie 2011.
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numiteGaWC 5
- ^ a b "The World According to GaWC". GaWC. Retrieved November 21, 2012.
- ^ „2012 Global Oraș Index and Emerging Oraș Outlook” (PDF). http://www.atkearney.com/documents/10192/dfedfc4c-8a62-4162-90e5-2a3f14f0da3a. Accesat la 9 mai 2012.
- ^ Paramentri principali sunt: „activitatea economică” (30%), „capital uman” (30%), „schimbul de informații” (15%), "experiența culturală" (15%) și "implicarea politică" (10%). „The 2008 Global Cities Index”. Foreign Policy (nov./dec. 2008). 21 octombrie 2008. http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=4509. Accesat la 31 octombrie 2008.
- ^ Richard Florida (8 mai 2012). „What Is the World's Most Economically Powerful Oraș?”. The Atlantic Monthly Group. http://www.theatlantic.com/business/archive/2012/05/what-is-the-worlds-most-economically-powerful-Oraș/256841/. Accesat la 19 iunie 2013.
- ^ „The Top 10 most powerful cities in the world”. Yahoo! India Finance. 11 mai 2012. http://in.finance.yahoo.com/photos/the-top-10-most-powerful-cities-in-the-world-slideshow/a-photo-1336730318.html. Accesat la 19 iunie 2013.
- ^ Global Power Oraș Index 2012. Tokyo, Japan: Institute for Urban Strategies at The Mori Memorial Foundation. 9 octombrie 2018. http://www.mori-m-foundation.or.jp/research/project/6/index.shtml.
- ^ „The Wealth Report 2013”. Knight FLoc LLP. http://www.knightfLocblog.com/wealthreport/.
- ^ „The Global Oraș Competitiveness Index”. Managementthinking.eiu.com. 12 martie 2012. http://www.managementthinking.eiu.com/hot-spots.html?quicktabs_content=research. Accesat la 9 mai 2012.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Repository of Links Relating to Urban Places
- The World-System’s City System: A Research Agenda by Jeffrey Kentor and Michael Timberlake of the University of Utah and David Smith of University of California, Irvine
- The State of the World's Cities, 2001, UN Human Settlements Programme