Bahamas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Commonwealth of The Bahamas
Drapelul Stema
Stemă
DevizăForward, Upward, Onward, Together
(Înainte, mai sus, mai departe, împreună)
ImnMarch On, Bahamaland
Amplasarea
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Nassau
24°04′N 77°20′E / 24.067°N 77.333°E / 24.067; 77.333
Limbi oficiale engleza
Sistem politic Monarhie constituțională
 -  Monarh Elisabeta a II-a
 -  Prim-ministru Perry Christie
Legislativ Parlament
Independență
 -  față de Regatul Unit 10 iulie 1973 
Suprafață
 -  Total 13.940 km² (locul 160)
 -  Apă (%) 28
Populație
 -  Estimare 2014 321.834 (locul 177)
 -  Recensământ 1990 254.685 
 -  Densitate 23,27 loc/km² (locul 181)
PIB (PPC) estimări 2012
 -  Total 11,055 miliarde $ 
 -  Pe cap de locuitor 31.382 $ 
PIB (nominal) estimări 2012
 -  Total 8,043 miliarde $ 
 -  Pe cap de locuitor 22.832 $ 
Gini (2001) 57 (ridicat) 
IDU (2013) 0,789 (ridicat) (locul 51)
Monedă Dolarul bahamian (BSD)
Prefix telefonic +1 242
Domeniu Internet .bs
Fus orar UTC–5
 -  Ora de vară (ODV) UTC–4

Bahamas, oficial Comunitatea Bahamas (în engleză: Commonwealth of The Bahamas), este o țară insulară în arhipelagul Lucayan ce constă din mai mult de 700 de insule și atoli din Oceanul Atlantic; în nordul Cubei, și regiunii Hispaniola (Haiti și Republica Dominicană); nord-vest de Insulele Turks și Caicos și sud-est de statul american Florida. Capitala se află la Nassau, pe insula New Providence.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Harta arhipelagului

La începuturi, insula a fost locuită de oamenii Lucayan, ce vorbeau limba Taino. Bahamas a fost insula pe care Columb a ajuns în Lumea Nouă în 1492. Cu toate că spaniolii nu au colonizat niciodată Bahamasul, ei au trimis locuitorii de aici în Hispaniola. Insula a fost în mare parte părăsită între 1513 și 1648, atunci când coloniștii englezi din Bermuda s-au stabilit pe insula Eleuthera, insulă vecină Bahamasului.

Bahamasul a devenit colonie britanică în 1718, când britanicii au învins pirateria. După Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii, Coroana a trimis sute de loialiști americani în Bahamas; aceștia din urmă și-au adus și sclavii și au stabilit plantații. Negrii au început să fie populația majoră începând cu această perioadă. Bahamasul a devenit un refugiu pentru sclavii liberi: Marina Regală trimitea aici negrii răpiți de pe navele cu sclavi. Sclavia din Bahamas a fost abolită în 1834. În prezent, descendenții sclavilor africani fac aproape 90% din populație; probleme legate de anii de sclavie fac parte din societate.

Bahamas a devenit teritoriu independent în 1973, dar care face parte din Comunitatea Națiunilor, păstrându-l ca monarh pe regina Elisabeta a II-a. În termeni economici, produsul intern brut pe cap de locuitor este unul dintre cel mai mare din America (după Statele Unite ale Americii și Canada). Economia este bazată pe turism și finanțe.[1]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

http://www.bahamas.com/bahamas/about/general.aspx?sectionid=1597

  1. ^ Country Comparison :: GDP – per capita (PPP). CIA World Factbook.