Sari la conținut

Chelsea FC

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chelsea
Informații generale
Nume completChelsea London FC
PoreclăThe Blues (Albaștrii)
Aristocrații
Nume precedent(e)London FC
London Athletic
Data fondăriimartie 10, 1905; acum 119 ani (1905-03-10)[1]
Culori        
StadionStamford Bridge
(42.055[2] de locuri)
CampionatPremier League  Modificați la Wikidata
ProprietarTodd Boehly[*][[Todd Boehly (American businessman and investor)|​]]  Modificați la Wikidata
PreședinteAnglia Bruce Buck
AntrenorEnzo Maresca[3]  Modificați la Wikidata
Prezență online
www.chelseafc.com
Palmares
NaționalCampionatul Angliei (6)
Cupa Angliei (7)
Cupa Ligii Angliei (5)
Supercupa Angliei (4)
InternaționalLiga Campionilor (2)
Europa League (2 )
Supercupa Europei (2)
Cupa Cupelor (2)
Echipament
Acasă
Deplasare
Pentru sezonul în curs vedeți:
1992–93 FA Premier League[*][[1992–93 FA Premier League (1st season of the Premier League)|​]]

Chelsea Football Club este un club de fotbal din Londra, Anglia, care evoluează în Premier League.

Fondat în 1905, clubul și-a petrecut cea mai mare parte din istoria sa în prima divizie a fotbalului englez. Chelsea a câștigat campionatul Angliei de șase ori, FA Cup de opt ori și League Cup de cinci ori. De asemenea au avut succes european, câștigând finala Ligii Campionilor UEFA de două ori, Cupa Cupelor UEFA de două ori și UEFA Europa League de două ori.[4]

Chelsea joacă meciurile de acasă încă de la înființarea clubului pe stadionul Stamford Bridge, care are o capacitate de 42.055 de locuri.

Clubul a avut primul mare succes în 1955, când a câștigat campionatul național. Între 2003 și 2022, clubul a fost deținut de miliardarul rus Roman Abramovici.[5]

Culorile obișnuite pe care le poartă Chelsea la echipament sunt: la tricouri și pantaloni scurți albastru regal, iar la jambiere alb, combinația este folosită din 1960. Logo-ul clubului a fost modificat de câteva ori în încercarea de modernizare sau de a schimba identitatea mărcii; logo-ul actual are un leu care ține un sceptru și este o versiune modificată a primei steme din 1950.[6] Chelsea are a șasea cea mai mare prezență a suporterilor la meciurile de acasă în istoria fotbalului englez.[7]

În sezonul 2015-2016, Chelsea a adunat pe Stamford Bridge o medie de 41500 de spectatori pe meci, a șaptea cea mai ridicată din Premier League. [8]

Istoria clubului

[modificare | modificare sursă]

Clubul Chelsea a fost fondat pe 10 martie 1905, la barul The Rising Sun (astăzi numit The Butcher's Hook), vizavi de strada Fulham Road. Au fost aleși să participe în Football League la scurt timp după. Clubul nu a avut parte de prea mult succes în primii săi ani; cel mai mult s-au apropiat de un trofeu în finala Cupei FA din 1915, pierzând însă în fața lui Sheffield United. Chelsea a devenit cunoscută în perioada interbelică fiindcă obișnuia să aducă la echipă jucători cu nume, dar nu a avut mari realizări în fotbalul englez în acea perioadă.

În 1952, fostul atacant al lui Arsenal F.C. și al Angliei, Ted Drake, a fost numit antrenor al lui Chelsea. Acesta obișnuia să dea mâna cu fiecare jucător al său, urându-le „mult succes” înainte de fiecare meci. Drake a reușit să modernizeze clubul, atât „în iarbă” cât și în afara ei. Una din primele lui măsuri a fost să scoată fotografia unui pensionar din Chelsea de pe programul fiecărui meci, clubul astfel pierzându-și vechiul supranume de Pensionarii. De atunci înainte, au fost cunoscuți ca The Blues (Albaștrii). Antrenorul a îmbunătățit programul de antrenament, introducând jocuri cu mingea, care nu se practicau prea mult în Anglia de atunci; sistemul de la echipa de tineret și cu angajații care căutau tinere talente a fost amplificat, și el a schimbat politica clubului de a aduce jucători faimoși, dar de care nu era sigur că vor da randament. A preferat să aducă jucători cinstiți și muncitori din diviziile inferioare. De asemenea, a cerut suporterilor să fie partizani și să susțină mai mult echipa. Primii ani ai lui Drake nu au adus performanțe, Chelsea terminând pe locul 19, la un punct de retrogradare, în primul lui sezon, și pe locul 8 în al doilea.

În 1954-55, când a avut loc și aniversarea clubului, toate lucrurile au mers bine. Echipa a reușit să aibă constanță în rezultate, și Chelsea a câștigat prima ligă engleză cu o echipă care nu avea practic nicio vedetă. Echipa i-a inclus pe portarul Charlie 'Chic' Thomson, pe jucătorii amatori Derek Saunders și Jim Lewis, pe mijlocașul central Johnny 'Jock' McNichol, extrema Eric "Rabbit" Parsons, Frank Blunstone, fundașul Peter Sillett și pe cel care avea să ajungă antrenor al Naționalei Angliei, Ron Greenwood, ca fundaș central. Din vechea gardă erau fundașul dreapta Ken Armstrong, fundașul stânga Stan Willemse și veteranul John Harris. Poate singura vedetă a echipei era căpitanul, golgheterul (21 de goluri în acel campionat) și internaționalul englez Roy Bentley.

În anii 1960 s-a format o echipă de jucători tineri și talentați la Chelsea, sub conducerea antrenorului Tommy Docherty. Echipa a luptat pentru trofee de-a lungul deceniului, având parte și de unele eșecuri la limită. Se îndreptau spre o triplă Campionat-Cupa FA-Cupa Ligii Angliei, spre sfârșitul sezonului 1964-1965, reușind de altfel să câștige Cupa Ligii, dar pierzând celelalte două trofee. În trei sezoane, echipa a pierdut în semi-finalele cupelor, ajungând chiar în finala Cupei FA. În 1970, Chelsea a reușit să câștige Cupa FA, învingând pe Leeds United cu 2-1, la repetarea finalei. Chelsea a câștigat primul său trofeu european, Cupa Cupelor UEFA, un an mai târziu, după o nouă finală care a trebuit repetată, de data aceasta învingând pe Real Madrid la Atena.

În ultimii ani, de când Chelsea a fost preluată de miliardarul rus Roman Abramovici, multe trofee au intrat în palmaresul echipei londoneze. Acest lucru vine ca urmare a investițiilor făcute de către Abramovici în infrastructura stadionului și în conducerea clubului, în jucători, etc, transformând „albaștrii” într-una din echipele de top din Europa. În 2022, după invazia militară a Rusiei în Ucraina, guvernul Marii Britanii a anunțat sancțiuni la adresa lui Abramovici care în cele din urmă a vândut clubul unui grup de investitori condus de omul de afaceri american Todd Boehly. La 25 mai 2022, guvernul a aprobat preluarea clubului de către grupul lui Boehly, în schimbul sumei de 4,25 miliarde de lire sterline, tranzacția fiind perfectată pe 30 mai 2022, încheind astfel perioada de 19 ani în care Abramovici a condus clubul.[9]

Chelsea a jucat meciurile sale de acasă pe un singur stadion, de la fondarea clubului până în prezent. Stadionul a fost inaugurat pe 28 aprilie 1877. În primii 28 de ani de existență, a fost folosit aproape în exclusivitate de London Athletics Club, ca o arenă destinată întâlnirilor legate de atletism, nu de fotbal. În 1904, terenul a fost cumpărat de omul de afaceri Gus Mears și de fratele său Joseph, care înainte cumpăraseră teren în jurul arenei, cu scopul de a organiza meciuri de fotbal pe situl care ajunsese să aibă 51.000 de m².

Stamford Bridge a fost opera arhitectului Archibald Leitch, specializat în terenuri de fotbal. Stadionul a fost oferit echipei Fulham FC, care însă a refuzat. Prin urmare, proprietarii au decis să își creeze propriul club de fotbal, care urma să joace pe noul stadion. Majoritatea cluburilor de fotbal au fost fondate întâi, ulterior căutându-și un stadion, dar clubul Chelsea a fost fondat special pentru Stamford Bridge. Deoarece exista deja un club de fotbal cu numele Fulham în acel cartier, fondatorii au decis să adopte numele cartierului vecin Chelsea, refuzând nume precum Kensington FC, Stamford Bridge FC sau London FC.

Mai jos sunt scrise culorile echipamentelor echipei Chelsea FC

Din 1971 și până în prezent Chelsea FC a avut mereu acasă culoarea albastru.

În deplasare, între 1967 și 1971 a folosit un tricou galben. În sezonul 1972 un tricou alb cu roșu. În sezonul 1973 a folosit un tricou roșu. În 1974-75 a folosit un tricou alb, roșu și verde. În 76,un tricou roșu. Din 1977 până în 1985,Chelsea a folosit un tricou galben. În sezonul 1985-86,un tricou alb. Între 1986 și 1990 a folosit un tricou verde. Din 1990 până în 1992 a folosit un tricou în careuri alb cu roșu. În 92-93,un tricou alb. În 93-94,un tricou galben. În sezonul următor un tricou gri. Din 1995 până în 1998,un tricou galben cu albastru. Din 98 până în 2000,un tricou alb. Din 2000 până în 2002 a avut un tricou galben. Între 2002 și 2004 un tricou albastru. Între 2004-2005,un tricou alb. În 2005-07,un tricou alb. În sezonul 2007-08,un tricou verde deschis, iar între sezoanele 2008-10 un tricou negru cu alb. În sezonul 2010-11, Chelsea a folosit în deplasare un tricou negru cu portocaliu.

Chelsea FC a avut tricou alternativ din 1991. Între 1991 și 1999 a folosit un tricou galben. Din 2000 până în 2007, un tricou negru. În sezonul 2007-2008 un tricou alb cu albastru. În sezonul 2008-2009,un tricou galben. Din sezonul 2009-2010 până în prezent, Chelsea folosește ca tricou alternativ un tricou alb.

Palmares și statistici

[modificare | modificare sursă]

Titluri și trofee

[modificare | modificare sursă]
Anglia Competiții naționale Europa Competiții europene

(1) - 2021

Coeficientul UEFA

[modificare | modificare sursă]

Coeficientul UEFA este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. La sfârșitul sezonului 2018-2019, Chelsea se afla pe locul al doisprezecelea.[10][11][12][13][14]

Clasament UEFA 2020-2021
Rang Club Coeficient
14 Germania Borussia Dortmund 72.000
15 Ucraina Șahtior Donețk 69.000
16 Anglia Chelsea FC 69.000
17 Italia AS Roma 69.000
18 Portugalia FC Porto 68.000

Performanțe obținute de Chelsea în cupele naționale ale Angliei.

Finale jucate în Cupele Naționale
Cupa Angliei - FA Cup Cupa Ligii - EFL Cup Supercupa - FA Community Shield
Câștigate
Pierdute

Performanțe obținute de Chelsea în cupele continentale ale Europei - UEFA.

Finale jucate în Competițiile Europene
Liga Campionilor Europa League Supercupa Europei Cupa Cupelor UEFA
Câștigate
Pierdut


La 31 august 2024. [15]
Nr. Poziție Jucător
1 Spania P Robert Sánchez
2 Franța F Axel Disasi
3 Spania F Marc Cucurella
4 Anglia F Tosin Adarabioyo
5 Franța F Benoît Badiashile
6 Anglia F Levi Colwill
7 Portugalia A Pedro Neto
8 Argentina M Enzo Fernández
10 Ucraina A Mykhailo Mudryk
11 Anglia A Noni Madueke
12 Danemarca P Filip Jörgensen
13 Anglia P Marcus Bettinelli
14 Portugalia A João Félix
15 Senegal A Nicolas Jackson
17 Anglia M Carney Chukwuemeka
18 Franța M Christopher Nkunku
19 Anglia A Jadon Sancho (împrumutat de la Manchester United)
Nr. Poziție Jucător
20 Anglia M Cole Palmer
21 Anglia F Ben Chilwell (vice-căpitan)
22 Anglia M Kiernan Dewsbury-Hall
24 Anglia F Reece James (căpitan)
25 Ecuador M Moisés Caicedo
27 Franța F Malo Gusto
29 Franța F Wesley Fofana
31 Italia M Cesare Casadei
37 Anglia M Omari Kellyman
38 Spania A Marc Guiu
40 Portugalia M Renato Veiga
41 Brazilia A Ângelo Gabriel
45 Belgia M Roméo Lavia
47 Finlanda P Lucas Bergström

Jucători împrumutați

[modificare | modificare sursă]
La 31 august 2024.[16]
Nr. Poziție Jucător
Spania P Kepa Arrizabalaga (la AFC Bournemouth până pe 30 iunie 2025)
Țara Galilor P Eddie Beach (la Crawley Town până pe 30 iunie 2025)
Anglia P Luke Campbell (la Hendon până pe 30 iunie 2025)
Anglia P Ted Curd (la Hampton & Richmond Borough până pe 30 iunie 2025)
Serbia P Đorđe Petrović (la Strasbourg până pe 30 iunie 2025)
Anglia P Teddy Sharman-Lowe (la Doncaster Rovers până pe 30 iunie 2025)
Statele Unite ale Americii P Gabriel Slonina (la Barnsley până pe 30 iunie 2025)
Argentina F Aaron Anselmino (la Boca Juniors până pe 30 iunie 2025)
Anglia F Trevoh Chalobah (la Crystal Palace până pe 30 iunie 2025)
Anglia F Alfie Gilchrist (la Sheffield United până pe 30 iunie 2025)
Nr. Poziție Jucător
Anglia F Bashir Humphreys (la Burnley până pe 30 iunie 2025)
Statele Unite ale Americii F Caleb Wiley (la Strasbourg până pe 30 iunie 2025)
Anglia F Dylan Williams (la Burton Albion până pe 30 iunie 2025)
Anglia M Leo Castledine (la Shrewsbury Town până pe 30 iunie 2025)
Brazilia M Andrey Santos (la Strasbourg până pe 30 iunie 2025)
Franța M Lesley Ugochukwu (la Southampton până pe 30 iunie 2025)
Albania A Armando Broja (la Everton până pe 30 iunie 2025)
Anglia A Raheem Sterling (la Arsenal până pe 30 iunie 2025)
Anglia A Ronnie Stutter (la Burton Albion până pe 30 iunie 2025)

Jucătorul anului

[modificare | modificare sursă]

[18]

Frank Lampard a fost desemnat jucătorul anului de trei ori la rând, ceea ce este un record. De asemenea, Lampard este cel mai bun marcator din istoria clubului, cu 203 goluri marcate în toate competițiile.
An Câștigător
1967 Anglia Peter Bonetti
1968 Scoția Charlie Cooke
1969 Anglia David Webb
1970 Anglia John Hollins
1971 Anglia John Hollins
1972 Anglia David Webb
1973 Anglia Peter Osgood
1974 Anglia Gary Locke
1975 Scoția Charlie Cooke
1976 Anglia Ray Wilkins
1977 Anglia Ray Wilkins
1978 Anglia Micky Droy
1979 Anglia Tommy Langley
1980 Anglia Clive Walker
1981 Iugoslavia Petar Borota
1982 Anglia Mike Fillery
1983 Țara Galilor Joey Jones
1984 Scoția Pat Nevin
1985 Scoția David Speedie
 
An Câștigător
1986 Țara Galilor Eddie Niedzwiecki
1987 Scoția Pat Nevin
1988 Anglia Tony Dorigo
1989 Anglia Graham Roberts
1990 Țările de Jos Ken Monkou
1991 Republica Irlanda Andy Townsend
1992 Anglia Paul Elliott
1993 Jamaica Frank Sinclair
1994 Scoția Steve Clarke
1995 Norvegia Erland Johnsen
1996 Țările de Jos Ruud Gullit
1997 Țara Galilor Mark Hughes
1998 Anglia Dennis Wise
1999 Italia Gianfranco Zola
2000 Anglia Dennis Wise
2001 Anglia John Terry
2002 Italia Carlo Cudicini
2003 Italia Gianfranco Zola
2004 Anglia Frank Lampard
 
An Câștigător
2005 Anglia Frank Lampard
2006 Anglia John Terry
2007 Ghana Michael Essien
2008 Anglia Joe Cole
2009 Anglia Frank Lampard
2010 Coasta de Fildeș Didier Drogba
2011 Cehia Petr Čech
2012 Spania Juan Mata
2013 Spania Juan Mata
2014 Belgia Eden Hazard
2015 Belgia Eden Hazard
2016 Brazilia Willian
2017 Belgia Eden Hazard
2018 Franța N'Golo Kanté
2019 Belgia Eden Hazard
2020 Croația Mateo Kovačić
2021 Anglia Mason Mount
2022 Anglia Mason Mount
  1. ^ „TEAM HISTORY – INTRODUCTION”. Chelsea F.C. Website. Accesat în . 
  2. ^ „Club Information”. Chelsea F.C. Website. Accesat în . 
  3. ^ https://www.transfermarkt.com/-/mitarbeiterhistorie/verein/631  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Trophy Cabinet”. chelseafc.com. Accesat în . 
  5. ^ „Russian businessman buys Chelsea”. BBC Sport. . Accesat în . 
  6. ^ „Chelsea centenary crest unveiled”. BBC Sport. . Accesat în . 
  7. ^ „All Time League Attendance Records”. Archieves. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Attendances (at home)”. Soccerstats.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Clubul FC Chelsea a fost cumpărat de către grupul condus de miliardarul Todd Boehly”. Forbes. Accesat în . 
  10. ^ „Clasament UEFA pentru competiții intercluburi”. Arhivat din original la . 
  11. ^ „UEFA Country Ranking 2021”. kassiesa.home.xs4all.nl. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ uefa.com. „Member associations - UEFA rankings - Country coefficients – UEFA.com”. UEFA.com (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ „UEFA Team Ranking 2021”. kassiesa.home.xs4all.nl. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Member associations - UEFA rankings - Club coefficients – UEFA.com”. UEFA.com (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ First Team Squad List |url=http://www.chelseafc.com/teams/first-team.html |publisher=Chelsea F.C |accessdate=31 ianuarie 2017 }}
  16. ^ „Men: On Loan”. Chelsea F.C. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Thomas Tuchel sacked as Chelsea manager as new owner Todd Boehly wields axe, The Mirror, 7 septembrie 2022<
  18. ^ „Player of the Year”. Chelsea F.C. Accesat în . 
  • Batty, Clive (). Kings of the King's Road: The Great Chelsea Team of the 60s and 70s. Vision Sports Publishing Ltd. ISBN 0-9546428-1-3. 
  • Batty, Clive (). A Serious Case of the Blues: Chelsea in the 80s. Vision Sports Publishing Ltd. ISBN 1-905326-02-5. 
  • Glanvill, Rick (). Chelsea FC: The Official Biography – The Definitive Story of the First 100 Years. Headline Book Publishing Ltd. ISBN 0-7553-1466-2. 
  • Hadgraft, Rob (). Chelsea: Champions of England 1954–55. Desert Island Books Limited. ISBN 1-874287-77-5. 
  • Harris, Harry (). Chelsea's Century. Blake Publishing. ISBN 1-84454-110-X. 
  • Ingledew, John (). And Now Are You Going to Believe Us: Twenty-five Years Behind the Scenes at Chelsea FC. John Blake Publishing Ltd. ISBN 1-84454-247-5. 
  • Matthews, Tony (). Who's Who of Chelsea. Mainstream Publishing. ISBN 1-84596-010-6. 
  • Mears, Brian (). Chelsea: A 100-year History. Mainstream Sport. ISBN 1-84018-823-5. 
  • Mears, Brian (). Chelsea: Football Under the Blue Flag. Mainstream Sport. ISBN 1-84018-658-5. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]