Limbile vorbite în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Viața în
România

Cultura
Politica
Educația
Economia
Arta
Sărbători
Limbile
Drepturile omului
Religia
Structura socială
Standardul de viață
modifică  cutie

Există mai multe limbi vorbite în România, deși limba română rămâne singura limbă oficială națională. Este vorbită de aproximativ 90% din populație ca limbă maternă, alte limbi minoritare importante fiind: limba maghiară, limba romani, limba ucraineană, limba germană și limba turcă. România este considerată una dintre țările cu cele mai dezvoltate legislații din Europa în ce privește drepturile minorităților, acestea având și dreptul de a-și folosi limba proprie în administrația locală și sistemul judiciar, în cazurile limitativ prevăzute de actele normative în vigoare.

Maghiara[modificare | modificare sursă]

Limba maghiară este o limbă regională a României, fiind vorbită în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Moldova de către minoritatea maghiară. Astăzi este predată în secțiile maghiare din școli. Are 1.431.807 de vorbitori, adică 6,6% din populația României. Este limba majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri: sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc (în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și ceangăiesc (în Moldova).

Romani[modificare | modificare sursă]

Procentajul vorbitorilor de limba romani printre romii din România

Limba romani este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O mare parte a rromilor nu mai vorbesc limba romani, ei folosind româneasca. În unele zone din Ardeal, rromii vorbesc maghiara. Limba romani se studiază în 41 din cele 42 de județe ale României, existând un număr de 420–460 de cadre didactice rrome care asigură predarea limbii romani în școli.

Ucraineana[modificare | modificare sursă]

Limba ucraineană a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost deseori limitată sau chiar interzisă și a fost păstrată de ucraineni în folclor, muzică și literatură. Potrivit recensământului din 2011, 51.703 de persoane (0,3%) din populația României s-au declarat etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede că sunt în jur de 300.000. Majoritatea lor se regăsește în județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin și Tulcea. Ei vorbesc graiurile huțul și bucovinean (ambele făcând parte din grupul lingvistic ucrainean de sud-vest).

Germana[modificare | modificare sursă]

Limba germană este folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din România se predă germana. În 2011 mai existau doar 37.000 de germani în România, reprezentând 0,2% din populația țării. Germana este vorbită în trei dialecte: dialectul săsesc (în județele Bistrița-Năsăud, Sibiu și Brașov), dialectul șvăbesc (în Banat și Satu Mare) și țipțăresc (în Maramureș).

Germana este a treia limba străină în România, fiind predată la toate facultățile de limbi din țară.

Rusa[modificare | modificare sursă]

După venirea comuniștilor la putere, limba rusă a fost studiată obligatoriu în toate școlile din România ca a doua limbă maternă. Din 1965 nu a mai fost obligatorie, dar a rămas cea mai studiată limbă străină, iar după prăbușirea comunismului a fost eliminată din toate țările aflate sub influența fostei URSS. În anul 2014, în afara etnicilor care o studiau ca limbă maternă, mai erau aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România, ca limbă modernă 2 sau 3.

În 2007, Vladimir Putin a semnat decretul prin care a fost înființată Fundația "Lumea Rusă" (Russkiy Mir), finanțată din fonduri guvernamentale și implicată în deschiderea a peste 80 de centre culturale în diverse țări de pe glob. Două astfel de centre au apărut și în România, în cadrul Academiei de Studii Economice (2009) și Universității Babeș-Bolyai (2011), în care se predă gratuit limba rusă pentru începători și sunt organizate diverse evenimente de promovare a culturii rusești.[1]

Engleza[modificare | modificare sursă]

Cunoașterea limbii engleze în Uniunea Europeană

Engleza este principala limbă străină vorbită în România. Limba engleză se învață și se folosește în România de la începutul anilor 1800.[2] Potrivit Eurostat, 17% dintre români afirmă că vorbesc limba engleză foarte bine, 32% bine, iar 52% satisfăcător.[3] În România, 99% dintre elevi învață engleza ca prima limbă modernă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.[4]

În studiul EF English Proficiency Index 2016, România ocupă locul 20 din 72 de țări evaluate la nivel mondial în ceea ce privește competențele de limbă engleză pe care le au locuitorii și modul în care aceștia reușesc să le pună în practică în relațiile sociale și profesionale.[5]

Franceza[modificare | modificare sursă]

În România peste 25% dintre români vorbesc limba franceză.[6] În prezent, un număr important de tineri români învață franceza ca prima sau a doua limbă străină, iar învățământul bilingv s-a dezvoltat în peste 63 de licee.[7] România are mai bine de 10.000 de profesori de limba franceză, reuniți în Asociația Profesorilor de Franceză (cu 13 filiale). Aproximativ 1,5 milioane de elevi învață limba franceză.[7] În ceea ce privește învățământul universitar, există deja mai multe filiere francofone și mai bine de 300 de parteneriate regrupează instituții de învățământ superior din România și străinătate, contribuind la asigurarea unei puternice mobilități internaționale. La acestea se adaugă un număr semnificativ de studenți în cadrul secțiilor de limbă franceză și mai mult de 20 de universități titulare ori asociate la Agenția Universitară a Francofoniei. Importanța acordată studiului limbii franceze în România se manifestă, de asemenea, prin prezența a patru institute și centre culturale franceze (situate în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara), precum și a patru filiale ale Alliance française la Brașov, Constanța, Ploiești și Pitești.[7]

Statistici[modificare | modificare sursă]

Oficiale

     Beneficiază de protecție generală sub Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare[8]

     Beneficiază de protecție sporită

Limbă minoritară Număr de vorbitori[9]
Albaneză
Armeană 739
Bulgară 6.518
Cehă 2.174
Chineză 2.039
Croată 5.167
Germană 26.557
Greacă 2.561
Idiș 643
Italiană 2.949
Macedoneană 769
Maghiară 1.259.914
Poloneză 2.079
Romani 245.677
Rusă 18.946
Ruteană
Sârbă 16.805
Slovacă 12.802
Tătară 17.677
Turcă 25.302
Ucraineană 48.910
Incluzând vorbitorii de limbă secundă
Limbă Număr de vorbitori Distribuție geografică Statut Ref.
L1 L2
Albaneză București și județul Constanța
Județul Dolj: Craiova
Dispersată [10]
Armeană 740 Împrăștiată Dispersată
Aromână 28.000 Județele Constanța și Tulcea
Orașe mari precum Bucureștiul
Dispersată
Bulgară 6.520 Județele Arad și Timiș Dispersată
Cehă 2.170 Județul Caraș-Severin: Bigăr, Gârnic, Ravensca și Șumița
Județul Mehedinți: Eibenthal
Dispersată
Găgăuză Județele Constanța și Tulcea În curs de dezvoltare
Germană 26.600 1.300.000 Județele Arad, Maramureș, Sălaj, Sibiu și Timiș Dispersată
Greacă 2.560 București, Constanța, Prahova, Tulcea și alte zone urbane Dispersată
Idiș 640 București În schimbare
Italiană 2.950 1.410.000 Județul Timiș Dispersată
Maghiară 1.260.000 Județele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș, Neamț, Satu Mare și Sibiu Provincială
Poloneză 2.080 Județul Suceava Dispersată
Romani balcanică Împrăștiată Viguroasă
Romani carpatică Județul Cluj
Județul Mureș: Bahnea, Glodeni și Târgu Mureș
În curs de dezvoltare
Română 18.700.000 Larg răspândită Națională
Sârbă 16.800 Județele Arad, Caraș-Severin, Mehedinți și Timiș Dispersată
Slovacă 12.800 Județele Arad, Bihor, Sălaj și Timiș Dispersată
Tătară crimeeană 22.000 Județul Constanța În curs de dezvoltare
Turcă 25.300 Județele Constanța și Tulcea Dispersată
Ucraineană 48.900 Județele Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Suceava și Timiș
Județul Tulcea în sud-est (Delta Dunării)
Dispersată
Vlax romani 246.000 Cele mai mari concentrații în județele Caraș-Severin și Dolj
Împrăștiată în alte zone din sud și sud-est
Amenințată

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]