Limbile vorbite în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Viața în
România

Cultura
Politica
Educația
Economia
Arta
Sărbători
Limbile
Drepturile omului
Religia
Structura socială
Standardul de viață
modifică  cutie

Există mai multe limbi vorbite în România, deși limba română rămâne singura limbă oficială națională. Este vorbită de aproximativ 90% din populație ca limbă maternă, alte limbi minoritare importante fiind: limba maghiară, limba romani, limba ucraineană, limba germană și limba turcă. România este considerată una dintre țările cu cele mai dezvoltate legislații din Europa în ce privește drepturile minorităților, acestea având și dreptul de a-și folosi limba proprie în administrația locală și sistemul judiciar, în cazurile limitativ prevăzute de actele normative în vigoare.

Maghiara[modificare | modificare sursă]

Limba maghiară este o limbă regională a României, fiind vorbită în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Moldova de către minoritatea maghiară. Astăzi este predată în secțiile maghiare din școli. Are 1.431.807 de vorbitori, adică 6,6% din populația României. Este limba majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri: sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc (în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și ceangăiesc (în Moldova).

Romani[modificare | modificare sursă]

Procentajul vorbitorilor de limba romani printre romii din România

Limba romani este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O mare parte a rromilor nu mai vorbesc limba romani, ei folosind româneasca. În unele zone din Ardeal, rromii vorbesc maghiara. Limba romani se studiază în 41 din cele 42 de județe ale României, existând un număr de 420–460 de cadre didactice rrome care asigură predarea limbii romani în școli.

Ucraineana[modificare | modificare sursă]

Limba ucraineană a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost deseori limitată sau chiar interzisă și a fost păstrată de ucraineni în folclor, muzică și literatură. Potrivit recensământului din 2011, 51.703 de persoane (0,3%) din populația României s-au declarat etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede că sunt în jur de 300.000. Majoritatea lor se regăsește în județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin și Tulcea. Ei vorbesc graiurile huțul și bucovinean (ambele făcând parte din grupul lingvistic ucrainean de sud-vest).

Germana[modificare | modificare sursă]

Limba germană este folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din România se predă germana. În 2011 mai existau doar 37.000 de germani în România, reprezentând 0,2% din populația țării. Germana este vorbită în trei dialecte: dialectul săsesc (în județele Bistrița-Năsăud, Sibiu și Brașov), dialectul șvăbesc (în Banat și Satu Mare) și țipțăresc (în Maramureș).

Germana este a treia limba străină în România, fiind predată la toate facultățile de limbi din țară.

Rusa[modificare | modificare sursă]

După venirea comuniștilor la putere, limba rusă a fost studiată obligatoriu în toate școlile din România ca a doua limbă maternă. Din 1965 nu a mai fost obligatorie, dar a rămas cea mai studiată limbă străină, iar după prăbușirea comunismului a fost eliminată din toate țările aflate sub influența fostei URSS. În anul 2014, în afara etnicilor care o studiau ca limbă maternă, mai erau aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România, ca limbă modernă 2 sau 3.

În 2007, Vladimir Putin a semnat decretul prin care a fost înființată Fundația "Lumea Rusă" (Russkiy Mir), finanțată din fonduri guvernamentale și implicată în deschiderea a peste 80 de centre culturale în diverse țări de pe glob. Două astfel de centre au apărut și în România, în cadrul Academiei de Studii Economice (2009) și Universității Babeș-Bolyai (2011), în care se predă gratuit limba rusă pentru începători și sunt organizate diverse evenimente de promovare a culturii rusești.[1]

Engleza[modificare | modificare sursă]

Cunoașterea limbii engleze în Uniunea Europeană

Engleza este principala limbă străină vorbită în România. Limba engleză se învață și se folosește în România de la începutul anilor 1800.[2] Potrivit Eurostat, 17% dintre români afirmă că vorbesc limba engleză foarte bine, 32% bine, iar 52% satisfăcător.[3] În România, 99% dintre elevi învață engleza ca prima limbă modernă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.[4]

În studiul EF English Proficiency Index 2016, România ocupă locul 20 din 72 de țări evaluate la nivel mondial în ceea ce privește competențele de limbă engleză pe care le au locuitorii și modul în care aceștia reușesc să le pună în practică în relațiile sociale și profesionale.[5]

Franceza[modificare | modificare sursă]

În România peste 25% dintre români vorbesc limba franceză.[6] În prezent, un număr important de tineri români învață franceza ca prima sau a doua limbă străină, iar învățământul bilingv s-a dezvoltat în peste 63 de licee.[7] România are mai bine de 10.000 de profesori de limba franceză, reuniți în Asociația Profesorilor de Franceză (cu 13 filiale). Aproximativ 1,5 milioane de elevi învață limba franceză.[7] În ceea ce privește învățământul universitar, există deja mai multe filiere francofone și mai bine de 300 de parteneriate regrupează instituții de învățământ superior din România și străinătate, contribuind la asigurarea unei puternice mobilități internaționale. La acestea se adaugă un număr semnificativ de studenți în cadrul secțiilor de limbă franceză și mai mult de 20 de universități titulare ori asociate la Agenția Universitară a Francofoniei. Importanța acordată studiului limbii franceze în România se manifestă, de asemenea, prin prezența a patru institute și centre culturale franceze (situate în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara), precum și a patru filiale ale Alliance française la Brașov, Constanța, Ploiești și Pitești.[7]

Statistici[modificare | modificare sursă]

     Beneficiază de protecție generală

     Beneficiază de protecție sporită

Limbă minoritară Număr de vorbitori[8]
Albaneză
Armeană 739
Bulgară 6.518
Cehă 2.174
Chineză 2.039
Croată 5.167
Germană 26.557
Greacă 2.561
Idiș 643
Italiană 2.949
Macedoneană 769
Maghiară 1.259.914
Poloneză 2.079
Romani 245.677
Rusă 18.946
Ruteană
Sârbă 16.805
Slovacă 12.802
Tătară 17.677
Turcă 25.302
Ucraineană 48.910

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Limba rusă se întoarce. Fundațiile finanțate de Putin susțin reintroducerea materiei în școlile din România”. Adevărul. 31 iulie 2014. http://adevarul.ro/news/societate/limba-rusa-intoarce-fundatiile-finantate-putin-sustin-reintroducerea-materiei-scolile-romania-1_53d944d20d133766a8e04e7b/index.html. 
  2. ^ Lidia Vianu (28 iunie 2016). „Predarea limbii engleze pentru români, azi: între imitarea prin conversație și predarea inteligentă”. Romanian Society for English and American Studies. http://rseas.ro/predarea-limbii-engleze-pentru-romani-azi-intre-imitarea-prin-conversatie-si-predarea-inteligenta/. 
  3. ^ Marian Damoc (3 octombrie 2013). „English, please! 72% dintre români vorbesc cel puțin o limbă străină - Eurostat”. Ziare.com. http://www.ziare.com/scoala/educatie/english-please-72-la-suta-dintre-romani-vorbesc-cel-putin-o-limba-straina-eurostat-1260398. 
  4. ^ Ce limbi străine se studiază în școlile de stat din România. Surpriza de pe locul cinci”. Pro TV. 9 septembrie 2014. http://stirileprotv.ro/stiri/incepe-scoala/ce-limbi-straine-se-studiaza-in-scolile-de-stat-din-romania-surpriza-de-pe-locul-cinci.html. 
  5. ^ TOPUL țărilor ai căror locuitori vorbesc cel mai bine limba engleză. Pe ce loc se află România, "țară francofonă"”. Pro TV. 7 ianuarie 2017. http://stirileprotv.ro/stiri/travel/topul-tarilor-ai-caror-locuitori-vorbesc-cel-mai-bine-limba-engleza-pe-ce-loc-se-afla-romania-tara-francofona.html. 
  6. ^ România are un număr record de vorbitori de limba franceză. Francofonia și tinerele talente”. Știrile TVR. 20 martie 2014. http://stiri.tvr.ro/romania-are-un-numar-record-de-vorbitori-de-limba-franceza--francofonia-si-tinerele-talente_41615.html. 
  7. ^ a b c Învățământul în limba franceză din România”. Ministerul Afacerilor Externe. http://www.mae.ro/node/12316. 
  8. ^ Tab10. Populația stabilă după limba maternă – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică. http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]