Limbile Elveției

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Harta lingvistică a Elveției

Limbile oficiale ale Elveției sunt: germana, franceza, italiana și retoromana.

Limba germană[modificare | modificare sursă]

Limba germană (în germană: deutsche Sprache, Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice. Formează împreună cu neerlandeza un continuum dialectal.

Limba germană este vorbită ca limbă maternă de majoritatea populației în Germania, Austria, Elveția, Luxemburg și Liechtenstein, în estul Belgiei, precum și în regiunea Schleswigul de Nord (Nordschleswig) din sudul Danemarcei, în regiunea autonomă Tirolul de Sud (Südtirol) din nordul Italiei, în voievodatul Opole al Poloniei și în regiunile Alsacia (Elsaß) și Lorena (Lothringen) din Franța. De asemenea, germana este vorbită ca limbă maternă de cca. 55 mii de persoane în Cehia (mai ales în regiunea istorico-geografică Egerland) și de cca. 110 mii de persoane în Ungaria (cu precădere în regiunea istorico-geografică Dunantul). În România, limba germană este vorbită de cca. 60 mii de persoane.

Limba franceză[modificare | modificare sursă]

Limba franceză (le français, la langue française) este o limbă romanică pe un substrat galic și un adstrat franc care a suferit o dezvoltare proprie, organizată de către grupuri de intelectuali (precum Pléiade) sau de instituții (precum Academia franceză). Ea aparține familiei de limbi galo-romanice; chiar dacă în Franța sunt vorbite o multitudine de limbi (numite în general „dialecte”, împărțite în două mari familii, limbi nordice (langues d'Oïl) și limbi sudice (langue d'oc), cele care aparțin familiei occitano-catalană), franceza, limba de la curte, este o sinteză după literatura tuturor, în principal a celor nordice; franceza nu este în orice caz rezultatul promovării unui singur „dialect”, după cum spune numele francien, care arată că se vorbește despre Île-de-France, acesta este doar un mit. La origină, se vorbește arpitană în partea ăsta a Elveței.

Limba italiană[modificare | modificare sursă]

Limba italiană (Sunet italiano, lingua italiana, italiano) este o limbă romanică vorbită de aproape 62 milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia. Italiana standard este bazată pe dialectele toscane și este într-un fel o limbă intermediară între limbiile sudului Italiei și limbiile galo-romanice ale nordului. Italiana are consoane duble (sau lungi), ca și limba latină (dar spre deosebire de majoritatea limbiilor romanice moderne, de ex. franceza și spaniola). Ca și în majoritatea limbiilor romanice (cu excepția notabilă a francezei), accentul este distinctiv.

Limba retoromană[modificare | modificare sursă]

Limba retoromană este una dintre cele patru limbi oficiale ale Elveției, începând cu 20 februarie 1938. Limba retoromană face parte din subgrupa limbilor romanice retice, alături de friulană și ladină.

Limba arpitană[modificare | modificare sursă]

Harta Arpitaniei