Sari la conținut

Județul Caraș-Severin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Caraș-Severin)
Acest articol se referă la o unitate administrativă a României. Pentru alte sensuri, vedeți Caraș-Severin (dezambiguizare).
Caraș-Severin
  Județ  

Stemă
Stemă
Map
Caraș-Severin (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°09′N 22°04′E ({{PAGENAME}}) / 45.15°N 22.07°E45.15; 22.07

Țară România
RegiuneVest

SIRUTA118
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăReșița
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin[*]Romeo-Dan Dunca[*]  Modificați la Wikidata (PNL, )
 - PrefectIoan Dragomir (PSD)

Suprafață
 - Total8,514 km²

Populație (2021)
 - Total269,551 locuitori

Fus orarUTC+02:00
Prefix telefonic0255
Indicativ autovehiculeCS
Locul după populație36

Prezență online
http://www.cjcs.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation ID Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Caraș-Severin indicat
Harta României cu județul Caraș-Severin indicat
Harta României cu județul Caraș-Severin indicat

Caraș-Severin este un județ în regiunea Banat din România, ce are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 km2 (3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării) și cuprinde 2 municipii, 6 orașe, 69 de comune și un total de 287 de sate.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a Munților Semenic, Almăjului, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400 m. Acești munți sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Banatului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2.291 m.

Este de tip continental-moderat cu influențe mediteraneene pe timpul verii. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu.

Harta etnică a Județului Caraș-Severin, bazată pe recencsâmăntul din 2011.

Caraș - evoluția demografică

0100.000200.000300.000400.0001930195619772002populațiePopulația istorică din Caraș


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Date istorice

[modificare | modificare sursă]

Limitele județului Caraș-Severin sunt în cea mai mare parte conveționale. Se învecinează cu județele: Timiș în nord și nord-vest, Hunedoara și Gorj în est, Mehedinți în est și sud-est, iar Dunărea formează în partea de sud și sud-vest graniță cu Serbia.

Județul este bogat în stațiuni turistice, parcuri naturale și monumente de arhitectură. O parte din obiectivele turistice se află pe traseul Via Transilvanica, Caraș-Severinul fiind al doilea județ de pe ruta turistică.

  • Băile Herculane - Una dintre cele mai vechi stațiuni din lume, a fost atestată documentar în 153 î.e.n. Pe lângă puterea tămăduitoare a apelor termale și a climatului specific, stațiunea reprezintă și punct de plecare spre Peștera Hoților, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.
  • Trei Ape - Stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorăște râul Timiș. Adună apele pâraielor Brebu, Grădiște și Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează un pârâu ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timiș.
  • Semenic - 10 km de la Văliug, stațiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.
  • Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa râului Bârzava.

Parcuri naționale și naturale

[modificare | modificare sursă]

Arii protejate

[modificare | modificare sursă]

Vestigii și monumente de arhitectură

[modificare | modificare sursă]
  • Ruinele Cetății feudale din Mehadia
  • Teatrul vechi din Oravița
  • Cetatea Cuiești, Bocșa
  • Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat
  • Statuia lui Hercule și Complexul balnear
  • Ruinele Cetății Carașova
  • Drumul poștalion roman care traversează dealuriile dinspre Oravița respectiv Dunăre.
  • Ruinele Cetății Dragomireana situată în apropierea comunei Dalboșeț

Stema județului

[modificare | modificare sursă]
Stema județului Caraș-Severin

A fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema este compusă dintr-un scut albastru în care se află un legionar roman care poartă în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mâna stângă sprijinind sulița, toate de argint. Personajul este flancat de câte un ecuson roșu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stânga, cu două ciocane încrucișate, suprapuse peste o roată dințată, ambele din același metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale.

Legionarul roman și podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfășurat în antichitate în această zonă. Deviza Virtus Romana Rediviva amintește de vitejia ostașilor regimentului de graniță din Banat. Albina evocă tradiționala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele două ciocane încrucișate sunt un străvechi simbol al mineritului. Roata dințată evocă activitățile economice specifice zonei și evidențiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria extractivă și metalurgică.

Diviziuni administrative

[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 77 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 6 orașe și 69 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Caraș-Severin.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu21.714
municipiu reședință de județ58.393
oraș5.521
oraș12.949
oraș3.787
oraș9.278
oraș9.346
oraș8.497

Comune

comună2.057
comună1.003
comună2.132
comună3.247
comună1.286
comună2.506
comună999
comună166
comună1.594
comună2.642
comună1.480
comună2.229
comună2.529
comună1.592
comună1.019
comună444
comună2.649
comună865
comună1.556
comună2.707
comună1.514
comună785
comună1.364
comună1.522
comună1.768
comună1.053
comună1.296
comună1.505
comună1.488
comună1.736
comună1.626
comună660
comună1.764
comună975
comună1.880
comună2.142
comună2.423
comună771
comună1.427
comună900
comună3.512
comună601
comună2.556
comună944
comună3.239
comună569
comună2.488
comună2.078
comună2.145
comună1.399
comună1.530
comună1.930
comună1.443
comună1.292
comună1.891
comună2.682
comună1.602
comună3.446
comună1.844
comună2.246
comună3.131
comună1.499
comună1.438
comună1.007
comună643
comună1.364
comună873
comună3.514
comună896

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Județul Caraș-Severin este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Silviu Hurduzeu de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat14              
Partidul Național Liberal12              
Alianța pentru Unirea Românilor4              

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Caraș-Severin la Wikimedia Commons

Hărți

Etnografie

  1. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .