Județul Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Bistrița-Năsăud)
Sari la navigare Sari la căutare
Bistrița-Năsăud
—  Județ  —
Prezentare Judet Bistrita-Nasaud.jpg
Stemă
Stemă
Bistrița-Năsăud (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°08′20″N 24°30′01″E ({{PAGENAME}}) / 47.1389°N 24.5003°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

SIRUTA65
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăBistrița
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud[*]Emil Radu Moldovan  Modificați la Wikidata (PSD, 2012)
 - PrefectStelian Nechita Dolha

Suprafață
 - Total5.355 km²

Populație (2011)
 - Total277,861 locuitori
 - Densitate51,9 loc./km²
 - Locul după populație35 locuitori

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic0263
Indicativ autovehiculeBN

Prezență online
http://www.portalbn.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat
Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat

Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód megye, în germană Kreis Bistritz-Nassod) este un județ în Transilvania, România. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 4 orașe și 59 de comune cu 232 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Stema județului[modificare | modificare sursă]

Stema județului Bistrița-Năsăud

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvilă naturală, ținând în ciocul roșu o cruce de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.

Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Date istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica grănicerească (greco-catolică) din Năsăud
  • 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.
  • 1228: este atestata documentar comuna Șieuț.
  • 1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
  • 1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
  • 1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
  • 1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
  • 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
  • 1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
  • 1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
  • 1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
  • 1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri si execută, sub motivația ca localnicii i-au atacat trupele, mai mulți țărani din comuna Sieut, pe care i-a spânzurat pe dealul Acastailor. Tot atunci ucide doi români sub scocul morii din sat.
  • Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Regimentul II (nr. 17) grăniceresc român de la Năsăud.
  • 1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă Regimentul II (nr. 17) grăniceresc român de la Năsăud.
  • 1777: Este înființată la Năsăud prima școală confesională greco-catolică de învățători, numită și Preparandia, mai târziu devenind Școala Normală, urmând mai apoi a fi Liceul Pedagogic din Năsăud.
  • 1790-1792: Este construită în Bistrița prima biserică românească, greco-catolică, din lemn, în afara orașului, pe actuala str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare român unit se aflase în cartierul numit Hrube.
  • 1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină.
  • 1863: Se deschid porțile Gimnaziului Superior Greco-Catolic din Năsăud (mai târziu liceu, iar mai apoi colegiu național).
  • 1884: Episcopul Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud, ca biserică vicarială greco-catolică.
  • 1888: Este inaugurată noua clădire a Gimnaziului Superior Greco-Catolic din Năsăud, actualul imobil al Colegiului Național "George Coșbuc".
  • 1893: Mănăstirea minorită din Bistrița, biserica Coroana de azi, a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică, fiind sediul protopopiatului român unit al Bistriței. Biserica a fost intabulată pe cultul greco-catolic încă din anul 1895.
  • 1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Populația[modificare | modificare sursă]

În 2002, județul avea 311 657 locuitori.



Circle frame.svg

Componența etnică a județtului Bistrița-Năsăud

     Români (90,25%)

     Maghiari (5,88%)

     Romi (3,57%)

     Germani (0,21%)

     Altă etnie (0,07%)

Bistrița-Năsăud - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia



Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Județul Bistrița-Năsăud este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Emil Radu Moldovan de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat14              
Partidul Național Liberal12              
Partidul Mișcarea Populară4              
2012
2016
Harta politică a județului Bistrița Năsăud

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 62 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 3 orașe și 58 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

ROU BN Bistrita CoA.jpgmunicipiu reședință de județ75.076RO BN Biserica evanghelica din Bistrita (51).jpg
ROU BN Beclean CoA.jpgoraș10.628RO BN Biserica reformata din Beclean (9).jpg
ROU BN Nasaud CoA.jpgoraș9.587RO BN Biserica Sfantul Nicolae din Nasaud (27).jpg
ROU BN Sangeorz-Bai CoA.pngoraș9.679RO BN Manastirea Cormaia (33).jpg

Comune

comună3.815RO BN Bistrita Bargaului town hall 1.jpg
comună3.047Omlásalja.JPG
comună2.772RO BN Biserica evanghelica din Budacu de Jos (1).jpg
comună1.856RO BN Tagsor 56.jpg
comună2.330RO BN Biserica evanghelica din Satu Nou (14).jpg
comună3.086Biserica de lemn din Apatiu (33).JPG
comună1.866RO BN Biserica reformata din Sasarm (1).jpg
comună1.505RO BN Biserica Sfintii Arhangheli din Ciceu Giurgesti (10).jpg
comună1.286Ciceu 1866 1.jpg
comună1.524Cosbuc Kirche.jpg
comună3.357RO BN Manastirea Dobric (15).jpg
comună4.282Cepari Biserica evanghelica (1).JPG
comună2.730RO BN Dumitrita (2).jpg
comună7.669RO BN Bustul lui Vasile Nascu din Feldru (6).jpg
comună2.201RO BN Albestii Bistritei 43.jpg
comună2.274RO BN Muzeul graniceresc din Nasaud (117).jpg
comună3.264RO BN Ilva Mica (2).jpg
comună4.541Borgozsoszenyi fazekas haza 20sz eleje.jpg
comună5.678Biserica evanghelica din Lechinta (15).JPG
comună2.510Leșu - Biserica Sf. Cosma și Damian.jpg
comună4.250RO BN Ansamblul rural Dorolea (14).JPG
ROU BN Lunca Ilvei CoA.jpgcomună3.086
ROU BN Maieru CoA.jpgcomună7.089RO BN Maieru (1).jpg
comună2.563Castelul Haller din Matei (2).jpg
comună1.086RO BN Micestii de Campie (2).JPG
comună1.286MilasBN (66).jpg
comună1.390RO BN Monor (3).jpg
comună1.821
comună2.383Sajónagyfalu.JPG
comună2.447RO BN Negrilesti (19).jpg
comună5.075Biserica Reformata Nimgea de jos ..jpg
comună3.037Nuseni (2).JPG
comună2.371
comună3.351Biserica reformata din Reteag (7).JPG
comună1.407Vedere panoramică.jpg
comună5.633RO BN Prundu Bargaului (11).JPG
comună3.163
comună4.269RO BN Rebrisoara (2).jpg
ROU BN Rodna CoA.jpgcomună5.777Ruins rodna veche.jpg
comună1.672Romuli Blick S.jpg
comună1.228RO BN Runcu Salvei wooden church 12.jpg
comună2.738Salva, zástavba.jpg
comună1.011RO BN Fanatele Silivasului 72.jpg
comună3.123RO BN Spermezeu wooden church 30.jpg
ROU BN Sanmihaiu de Campie CoA.jpgcomună1.459RO BN Salcuta wooden church 35.jpg
comună5.329Wooden church budurleni.jpg
comună5.798Telciu MS1.jpg
comună5.722Piatra Fântânele 2.jpg
comună3.113Agrieș, Bistrița-Năsăud - general view.jpg
comună3.208Roman Catholic Church Cristestii Ciceului.JPG
comună1.949RO BN Sopteriu 5.jpg
comună3.527RO BN Zagra wooden church 3.jpg
comună3.228RO BN Valea Mare (Șanț).JPG
comună2.827RO BN Castelul Rakoczy din Sieu (3).jpg
comună3.756Biserica de lemn din Arcalia03.jpg
comună2.262Biserica reformata din Sirioara (47).JPG
comună2.652RO BN Sieut (2).jpg
comună3.576RO BN Sintereag 7.jpg

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Monumente de arhitectură

Lăcașe de cult

Muzee și expoziții

Peșteri

Lacuri:

Rezervații naturale

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65 km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7 km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

  • Sângeorz-Băi (la 56 km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
  • Colibița (830m altitudine) la 18 km de Prundu Bârgăului.
  • Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
  • Valea Vinului la 8 km de Rodna.
  • Băile Figa, la 2 km de Beclean.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  2. ^ Ioan Chintăuan: "Complexul muzeal Bistrița-Năsăud. Secția de Istorie Naturală. Ghid". Edit. Supergraph, 2003, Cluj-Napoca

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Ioan Chintăuan, Viorel Ștefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2004

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Bistrița-Năsăud, Tiberiu Morariu, Iuliu Buta, A. Maier, Ed. Acad. Republicii Socialiste România, 1972
  • Bistrița-Năsăud: monografie, Virgil Anca, Editura Sport-Turism, 1979
  • Bistrița-Năsăud, locuri și oameni, Ioan Chintăuan, Mircea Prahase, Editura Supergraph, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bistrița-Năsăud

Etnografie

Economia

Imagini

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]