Comuna Izvoarele, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Izvoarele (dezambiguizare).
Izvoarele
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Izvoarele se află în România
{{{alt}}}
Izvoarele
Izvoarele (România)
Poziția geografică
Coordonate:Coordonate: 45°16′29″N 26°00′48″E / 45.27472°N 26.01333°E / 45.27472; 26.0133345°16′29″N 26°00′48″E / 45.27472°N 26.01333°E / 45.27472; 26.01333

Țară  România
Județ Prahova

SIRUTA 133795

Reședință Izvoarele
Componență

Guvernare
 - Primar Margareta Dinulescu[3] (USL[3], 2008)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6.577 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 6.952 locuitori

Site web: http://www.izvoarele-ph.ro/

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Izvoarele este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din localitățile Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt, Schiulești.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102, care duce la Slănic, Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B).[4]

Comuna Izvoarele este traversată și de calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Homorâciu și Izvoarele.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Izvoarele

     Români (96.16%)

     Romi (1.59%)

     Necunoscută (2.21%)

     Altă etnie (0.01%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Izvoarele

     Ortodocși (96.06%)

     Necunoscută (2.29%)

     Altă religie (1.64%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Izvoarele se ridică la 6.577 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.952 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,17%), cu o minoritate de romi (1,6%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,06%). Pentru 2,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Teleajen al județului Prahova și era formată din satele Izvoarele și Costeni (astăzi, în comuna Măneciu). Comuna avea 1475 de locuitori, o școală fondată la 1875 frecventată de 78 de elevi (din care 10 fete), 6 mori și 2 pive, din care o moară și o pivă pe Teleajen și restul pe Crasna. În comună era câte o biserică ortodoxă în fiecare sat, precum și o mănăstire înființată în 1812.[7] Restul satelor, anume Malul Vânăt, Cernești, Schiulești, Homorâciu-Pământeni și Homorâciu-Ungureni alcătuiau comuna Homorâciurile. Aceasta avea 2289 de locuitori, o școală înființată în 1842 și frecventată de 100 de elevi (din care 3 fete), două mori (una pe Crasna și una pe Teleajen) și două biserici: una în Schiulești, înființată de locuitori în 1842 și una în Homorâciu zidită în 1744 de căpitanul Iane și soția sa Anica.[8]

În perioada interbelică, comunei Izvoarele i-a fost arondat și satul Chirițești (anterior, în comuna Drajna de Jos), comuna ajungând la o populație de 2120 de locuitori,[9][10] în vreme ce comuna Homorâciu avea 3120 de locuitori.[11] Atât comuna Izvoarele, cât și comuna Homorâciu făceau parte atunci din plasa Văleni din județul Prahova.

În 1950, ele au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna Homorâciu a fost desființată și inclusă în întregime în comuna Izvoarele, iar satul Costeni a trecut la comuna Măneciu, toate acestea fiind arondate județului Prahova, reînființat.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Izvoarele se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1743–1744, cu absidele laterale construite în 1877) din satul Homorâciu; biserica „Sfinții Voievozi” (1854) din Izvoarele; și schitul Crasna (începutul secolului al XVIII-lea, 1824–1828) din satul Schiulești, ansamblu format din biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, turnul-clopotniță și o fântână.

În rest, alte unsprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), aflată „la Cetățuie”, în zona satului Cernești. Celelalte zece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Anghel Ciocea, Alexandru Ciurilă și Gheorghe O. Ene (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa Dumitru Ionescu (prima jumătate a secolului al XIX-lea, astăzi Muzeu Sătesc), toate patru din Homorâciu; ruinele conacului Nae Gaftoi (sfârșitul secolului al XIX-lea); casele Eufrosina Săcuiu (1898), Constantin N. Manolică (începutul secolului al XX-lea), Maria Ciobanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Sevasta Zârnă și Ana Onea (începutul secolului al XX-lea), ultimele șase din satul Izvoarele.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Izvoarele, Prahova. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@45.2739347,25.9978346,14z. Accesat la 17 martie 2015. 
  5. ^ Ploiesti Sud - Maneciu”, Transferoviarcalatori.ro, http://www.transferoviarcalatori.ro/mersul-trenurilor/261-ploiesti-sud-maneciu.html, accesat la 18 august 2015 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Izvoarele, com. rur., jud. Prahova”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 81. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Homorîciurile”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 728. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Isvoarele în Anuarul Socec al României mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=582. Accesat la 21 februarie 2013. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan. „Chirițești, sat,... com. rur. Drajna-d.j.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. București: Stab. grafic J. V. Socecu. 
  11. ^ Comuna Homorâciu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=581. Accesat la 21 februarie 2013. 
  12. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 21 februarie 2013. 
  13. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 21 februarie 2013. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Izvoarele: jud. Prahova cu satele componente Izvoarele, Cernești, Chirițești, Homorâciu, Malu Vânăt, Schiulești, Nicolae Costea Teleajen, Editura Giuleștino, București, 2003