Comuna Bertea, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bertea
—  Comună  —
Bertea
Bertea
Bertea se află în România
Bertea
Bertea
Bertea (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°13′49″N 25°52′9″E / 45.23028°N 25.86917°E / 45.23028; 25.8691745°13′49″N 25°52′9″E / 45.23028°N 25.86917°E / 45.23028; 25.86917

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Prahova.svg Prahova

SIRUTA132342

ReședințăBertea
ComponențăBertea, Lutu Roșu

Guvernare
 - PrimarAurelian Boghici[*][3] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3239 locuitori
 - Recensământul anterior, 20023.442 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal107065

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bertea este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bertea (reședința) și Lutu Roșu.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona de munte din partea central-nordică a județului, nordul ei aflându-se în Munții Grohotiș, cu altitudinea maximă în vârful Sf. Ilie, de 1.588 m. Ea cuprinde mare parte din valea râului Bertea, un mic afluent al Vărbilăului. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei, pe un traseu nemodernizat.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bertea

     Români (98,57%)

     Necunoscută (1,35%)

     Altă etnie (0,06%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bertea

     Ortodocși (95,61%)

     Creștini după evanghelie (2,74%)

     Necunoscută (1,35%)

     Altă religie (0,27%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bertea se ridică la 3.239 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.442 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,58%). Pentru 1,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,62%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,75%). Pentru 1,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bertea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Aurelian Boghici[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Candidat independent1     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1     
Partidul Mișcarea Populară1     
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat1     

Istorie[modificare | modificare sursă]

În trecut, a făcut parte din fostul județ Saac (Săcuieni).[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bertea făcea parte din plaiul Vărbilău din județul Prahova, și era formată doar din satul de reședință, cu 1303 locuitori. În comună funcționau 8 mori de apă pe pârâul Bertea și două biserici ortodoxe — una fondată în 1830 și alta în 1850.[8] În 1925, comuna Bertea făcea parte din aceeași plasă Vărbilău și avea 2886 de locuitori.[9]

În 1950, a fost inclusă în raionul Teleajen al regiunii Prahova și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, a fost transferată din nou la județul Prahova, în componența actuală.[10][11]

Cultura[modificare | modificare sursă]

Țuica de Bertea este trecută în Registrul Produselor Tradiționale din România.[12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Crucea de piatră din 1598 din fața salonului de dans din Bertea

În comuna Bertea se află biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (mijlocul secolului al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, în comună mai există zece alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate aflate în satul Bertea. Nouă dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură — hanul cu cârciumă și prăvălie Maria Lăcătuș (1900) și casele Constantin Tănase, Ioana Boghici, Ioana Șinca, Sorin Teleanu, Ion Vlădoiu, Cornel Cojocărel, Ioana Petrescu și Gheorghe Ștefan (toate datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea). Al zecelea obiectiv este crucea de pomenire (de drum) din piatră, datând din 1598 și aflată în fața salonului de dans, clasificată ca monument memorial sau funerar.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Bertea, Prahova (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Constantin C. Giurescu Istoria românilor vol. II partea I, ediția a IV-a, 1943
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bertea, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 388. 
  9. ^ „Comuna Bertea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ Secretele țuicii de Bertea, cea mai premiată băutură românească – rețeta folosită de moșnenii prahoveni pentru a obține gustul desăvârșit, 22 iulie 2015, Dana Mihai, Adevărul, accesat la 21 mai 2016