Comuna Vadu Săpat, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vadu Săpat
—  Comună  —
Vadu Săpat se află în România
Vadu Săpat
Vadu Săpat
Vadu Săpat (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°2′23″N 26°23′13″E / 45.03972°N 26.38694°E / 45.03972; 26.3869445°2′23″N 26°23′13″E / 45.03972°N 26.38694°E / 45.03972; 26.38694

Țară Flag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltare Sud - Muntenia
Județ Stema Prahova.svg Prahova

SIRUTA 136269

Reședință Vadu Săpat
Componență Vadu Săpat, Ghinoaica, Ungureni

Guvernare
 - Primar Constantin Iliescu[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1678 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 1.843 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 107244

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Vadu Săpat este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghinoaica, Ungureni și Vadu Săpat (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud-vest de Fântânele, Ceptura și Urlați.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Vadu Săpat

     Români (96,06%)

     Necunoscută (3,93%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Vadu Săpat

     Ortodocși (95,88%)

     Necunoscută (3,93%)

     Altă religie (0,17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Săpat se ridică la 1.678 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.843 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,07%). Pentru 3,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,89%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Vadu Săpat este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Constantin Iliescu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Național Liberal 5            

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vadu Săpat era formată dintr-un singur sat, fiind arondată plășii Cricov a județului Prahova, având 1092 de locuitori. În comună funcționa o școală și două biserici — una din 1881 și alta din 1810.[7] În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași plasă, tot cu un singur sat în componență, având 1820 de locuitori.[8] În 1931, a apărut și satul Ungureni, în sudul comunei.[9]

În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004.[10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Vadu Săpat se află biserica „Buna Vestire”-Mărășeasca (1802–1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă. Tot de interes național este și situl arheologic de la Budureasca,[11][12] aflat în zonele „la Siliște”, „Hulă” și „Puțul lui Burciu” din Vadu Săpat, unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, din secolele al V-lea–al II-lea î.e.n. și din secolele al II-lea–al III-lea e.n., o necropolă din secolele al IV-lea–al V-lea e.n., precum și urme de așezări și necropole din Epoca Bronzului, secolele al V-lea–al VII-lea e.n. și din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Opt dintre ele sunt alte situri arheologice: situl din „Valea Rea” (satul Ghinoaica), cu așezări din perioada Latène și din secolele al V-lea–al VII-lea e.n.; situl din partea de sud a văii Scheii, de la confluența Liciului cu Scheianca (același sat), unde s-au găsit așezări din neolitic (cultura Boian) și eneolitic (cultura Gumelnița), precum și o necropolă din Epoca Bronzului; așezarea din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) aflată „la Persu” (tot satul Ghinoaica); așezarea din secolele al IV-lea–I î.e.n. „dinspre Șapte Plopi - la Misica” (satul Vadu Săpat); situl de „la Floreasca” (același sat) cu așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) și din Epoca Bronzului; situl de „la Dovâncescu” (Vadu Săpat) cu așezări din secolele al V-lea–al VII-lea și al VIII-lea–al X-lea; situl de la „Cotul Malului” (tot satul Vadu Săpat) cu așezări din aceleași două perioade; așezarea din secolele al II-lea î.e.n.–I e.n. de la „Combinatul de Vinificație”; și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de „la Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din Ungureni — una din secolul al XIX-lea și alta din 1732 —; una din 1635, aflată „la Greci”; și una din 1694, strămutată pe proprietatea lui Nicolae Guțu, la cramă (ambele în satul Vadu Săpat). Ultimul obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1804) din Ghinoaica.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor componente la recensământul din 2002. Pe atunci, comuna încă nu exista, ea fiind înființată la o dată ulterioară. Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Vadu Săpat, Prahova. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@45.0350282,26.3919211,15z. Accesat la 19 martie 2015. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Vadul-Săpat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 701. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  8. ^ Comuna Vadu Săpat în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=596. Accesat la 7 martie 2013. 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 308. 15 iulie 1931. 
  10. ^ Legea nr. 84/5 aprilie 2004, pentru înființarea unor comune”. Camera Deputaților din România. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=48727. Accesat la 16 februarie 2012. 
  11. ^ Viața într-o rezervație arheologică: „Suntem în fața unui puzzle imens, pe care nu îl vom termina niciodată“, 13 august 2016, Dana Mihai, Adevărul, accesat la 13 august 2016
  12. ^ Ploiești: Budureasca este locul mult visat de arheologi, 23 august 2009, Adevărul, accesat la 13 august 2016