Discuție:România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Steaua articolelor de calitate România este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.


Religie - "centrul cultului baptist"[modificare sursă]

La capitolul "Religie" apare afirmatia "În Bihor, de pildă, se află centrul cultului baptist din România", care este neconformă cu realitatea și fără suport la sursa citată. Centrul administrativ al cultului baptist este la București, iar densitatea maximă a populației baptiste (ceea ce e altceva decât „centrul cultului baptist”!) este în câteva județe, nu doar în Bihor. Numărul de baptiști din Bihor citat nu este actual. Conform datelor recensământului din 2012, numărul acestora este de 21839. Propunem în schimb urmatoarea formulare: "De exemplu, conform datelor recensământului din 2012, cea mai mare densitate a populației baptiste raportată la totalul populației se găsește în județele Caraș-Severin (4,04%), Bihor (3,97%), și Arad (3,88%), urmate de Sălaj (3,06%)." Sursa care potate fi citată: http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS7.pdf

Va rugam[modificare sursă]

Va rugam sa nu mai stergeti toate datele care vor aparea! Sunt date recente! Datele despre PIB-ul României trebuie reînoite!

Datele date de Wikipedia PIB-ului sunt din 2007!

Nu e clar pe ce sursă se bazează, și în niciun caz nu se bazează pe sursa citată (CIA World Fact Book), sursă care permite verificarea numerelor. Estimatul este din 2010, deci foarte recent. Nu cred că există un estimat pe 2011, deoarece anul nu s-a încheiat și nu ne cheamă Nostradamus. Aici nu ne prezentăm părerile personale, ci cităm surse de încredere. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2011 22:06 (EEST)[răspunde]

Recensământul din 2011[modificare sursă]

Conform cu [1], rezultatele recensământului din 2011 nu au fost publicate. Este prematur să folosim datele provizorii pentru a estima populația stabilă a României. Tgeorgescu (discuție) 1 noiembrie 2011 17:38 (EET)[răspunde]

Victor Ponta[modificare sursă]

Ponta a fost desemnat să alcătuiască un guvern, dar până pe 7 mai nu e prim-ministru. Sursa: http://www.emg.rs/en/news/region/178914.html Tgeorgescu (discuție) 1 mai 2012 17:18 (EEST)[răspunde]

De fapt nu e prim-ministru pana nu depune juramantul, ceea ce poate avea loc si mai tarziu de votul parlamentului.--Marius The clock is ticking.... 1 mai 2012 22:01 (EEST)[răspunde]

Populația României[modificare sursă]

Populația României trebuie redată conform unei surse de încredere. Pe urmă a compara estimate din surse total diferite este a compara merele cu perele. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2013 16:58 (EEST)[răspunde]

Menționarea anilor manuscriselor Cântecului Nibelungilor[modificare sursă]

Ar fi foarte benefic dacă s-ar menționa anul pe care se bazează informația extrasă din manuscrisul Cântecului Nibelungilor.

S-ar înțelege mai clar cât de veche este defapt denumirea respectivă. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 209.151.122.146 (discuție • contribuții).

Batalia de la Chiraleș 1068[modificare sursă]

Romanii si pecenegii au luptat impotriva maghiarilor in 1068 la Chiraleș, in Transilvania fiind in final invinsi.

Surse: Русскій хронографъ, 2,Хронографъ Западно-Русской редакціи,in PSRL, XXII,2, Petrograd, 1914, p.211

V. Spinei, The Romanians and the Turkik nomads North of The Danube Delta from the Tenth to Mid Thirteen Century, Brill, 2009, p.118 Eurocentral (discuție) 12 noiembrie 2013 23:36 (EET)[răspunde]

Nu cred că e locul în care să introducem momente de detaliu. Avem articole care tratează mai în detaliu, poate chiar ar fi oportun unul despre bătălia de la Chiraleș, dacă e acoperită de mai multe surse. —Andreidiscuție 13 noiembrie 2013 11:23 (EET)[răspunde]

Limbi străine[modificare sursă]

Am introdus un {{nc}} la afirmația că gradul de cunoaștere a limbii germane se apropie de a-l depăși pe cel de cunoaștere a limbii franceze. Mi se pare o afirmație ciudată, dat fiind că eurobarometrul special de toamnă de pe 2014 (vezi pagina 21) sugerează că limba engleză este cunoscută de 31% din populație, franceza de 17%, iar pe locul trei este italiana cu 7%, germana fiind foarte probabil sub ea. —Andreidiscuție 13 martie 2015 09:56 (EET)[răspunde]

Introducere România (preluat din pag. mea de discuții)[modificare sursă]

Nu am zis nimic de Holocaust, dar cum e introducerea articolului despre România, nu e loc de personaje de mâna a treia ca Sima și de citate din Antonescu sau din orice altă persoană. Vă rog să vă reformulați modificarea. --Mihai (discuție) 1 iunie 2015 23:47 (EEST)[răspunde]

Plus: cum v-am scris și în descrierea modificărilor, dacă parafrazați un citat, nu e în ordine să îl puneți în ghilimele. --Mihai (discuție) 1 iunie 2015 23:55 (EEST)[răspunde]

Stimate coleg Mihai, dacă în intervenția mea la articol v-au deranjat ghilimelele sau, mai important, faptul că România a fost condusă cale de 1/2 de secol de politicieni și dictatori „de mâna a treia”, considerand că nu am vandalizat articolul și nu am introdus enormități sau aberații care se cereau eliminate urgent, ca un act de politețe și de bună colaborare la un proiect comun, ar fi fost normal și colegial să-mi atrageți atenția înainte de a vă repezi să-mi ștergeți toată contribuția, ca la un elev de școală primară prins cu copiatul!
La subiect:
- A arunca toată vina pentru dezmembrarea României Mari pe Hitler este un escapism cu menirea să scoată basma curată pe principalii vinovați, politicienii noștri „de mâna a treia” (a se vedea pag. de discuții a articolului România Mare).
- Nu avem voie să ocultăm perioada cea mai tragică și mai sângeroasă a istoriei României, prodromul și participarea la Al II-lea Război Mondial. Oare menționarea cotei unice de impozitare în 2005 este mai importantă pentru a apare în introducere?
Las la latitudinea Dv. reintroducerea pragrafelor pe care le-ați anulat pentru ca să nu fiu nevoit să o fac eu. --Alex F. (discuție) 2 iunie 2015 14:02 (EEST)[răspunde]
Introducerea trebuie să fie esența distilată a informației din articol. Nu are loc în ea nimic ce o diluează — numele unor „personaje de mâna a treia”, detalii și citate despre evenimente. Țineți cont și că istoria este doar unul din aspectele articolului, și trebuie să fie rezumat într-un paragraf, maxim două în introducere. Detalii verificabile intră în corpul articolului și eventual în articolele de suport. —Andreidiscuție 2 iunie 2015 14:26 (EEST)[răspunde]
Rezon, dar regret că nu ați urmărit tărășenia de la debutul ei de pe 1 iunie: deoarece am constatat că introducerea este umflată și diluată m-am apucat s-o mai concentrez, să elimin menționări incorecte (precum chestia cu Hitler), să adaug o frază obligatorie despre al II-lea Război Mondial și holocaust dar am fost năpădit de colegul Mihai care mi-a anulat intervenția pe motive cam... curioase. Eu i-am anulat anularea, d-sa m-a reanulat, etc. Pe scurt, introducerea continuă să fie varză, iar comportamentul colegului de mai sus mi-a stâlcit bătăturile. Cam asta-i.--Alex F. (discuție) 2 iunie 2015 15:24 (EEST)[răspunde]

Paragraf ce necesită citare[modificare sursă]

"Denumirea Rumunense constituie o transliterație latinizantă a unei pronunții slave pentru „rumânesc”. Deși mențiunea Sclavino Rumunense s-a dovedit a fi apocrifă, ea fiind o interpolare ulterioară în textul lui Iordanes, relevanța ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de secolele al X-lea–al XI-lea."

Acest paragraf necesită citare.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2602:30a:2ed6:9470:95fd:d613:d79f:3876 (discuție • contribuții).

Cronologia istoriei românilor?[modificare sursă]

Ar fi benefic dacă undeva în acest articol ar fi introdusă o mențiune despre acest articol.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2602:30a:2ed6:9470:95fd:d613:d79f:3876 (discuție • contribuții).

Despre IDU/HDI[modificare sursă]

Am ajuns la 0.802, vad ca pagina EN este actualizata. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎2a02:2f0a:c060:921:b809:fe33:4247:f2c9 (discuție • contribuții).

Facebook[modificare sursă]

Propun sa fie adaugata pagina officiala de Facebook a Romaniei. Este o pagina verificata si poate contine mai multe informatii chiar si decat site-ul oficial.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Adrianevs (discuție • contribuții).

Aceea nu este „pagina officiala de Facebook a Romaniei”, ci pagina de Facebook a Guvernului României. --Bătrânul (discuție) 5 octombrie 2017 07:58 (EEST)[răspunde]

La fel si guv.ro, e siteul oficial al Guvernului Romaniei, dar ce alta pagina ar fi a Romaniei ? Adrianevs (discuție

Facebook nu este sursă de încredere, nu se pun legături externe spre Facebook. Și nici citări. --Turbojet  5 octombrie 2017 09:47 (EEST)[răspunde]

Din nou despre forma de republică a României[modificare sursă]

Utilizatorul ‎Iuss.del1 a șters din diferite articole informația că România ar fi o republică semi-prezidențială, pe baza argumentului că constituția României nu specifică decât că forma de guvernământ a României este republica, nu și tipul de republică. Constituția nu neagă faptul că republica poate fi de diferite tipuri, iar Curtea Constituțională a stabilit că este o republică semi-prezidențială.[1] Nici constituția, nici alte reglementări nu ne împiedică pe noi să menționăm această informație pe Wikipedia.

Discuția precedentă, din 2009, nu contesta forma semi-prezidențială, ci doar că editorii Wikipediei nu pot deduce ei asta, ci doar cita surse. mai sus este sursa necesară.

  1. ^ Curtea Constituțională, Decizie nr. 683 din 27 iunie 2012, Monitorul Oficial, nr. 479 din 12 iulie 2012

--Turbojet  23 octombrie 2017 16:43 (EEST)[răspunde]

Nu e necesar să scrie în constituție exact ce-și-cum, ca să nu mai vorbim de fabulațiile din constituții de state autoritare/totalitare. Atât timp cât republică semi-prezidențială e un concept valid și există surse, nu e nici o problemă să fie menționat în introducere. Păcatul adevărat e în infocasetă, unde e vorba într-adevăr de formă de guvernământ, nu de sistem politic, care e un concept diferit în politologie. Din punctul meu de vedere ar trebui anulate orice astfel de ștergeri ale utilizatorului în cauză. --Mihai (discuție) 23 octombrie 2017 21:07 (EEST)[răspunde]
Revert, fără discuție. Dacă specialiștii zic că e o republică semiprezidențială, asta trebuie menționat. Editorul respectiv doar își promovează o opinie, în baza anlizei pe care o face el însuși, ceea ce sună a CO.--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 octombrie 2017 21:36 (EEST)[răspunde]
De acord, dar să ținem cont și că ceea ce a șters Iuss.del1 ieri nu avea nicio referință și că probabil ștergerile au fost de bună credință. Revert cu adăugarea sursei menționate de Turbojet. —Andreidiscuție 24 octombrie 2017 10:27 (EEST)[răspunde]
Mi-e nu îmi apare așa de clar. De regim politic (ca și de altele) se vorbește doar în partea de motivație și nu în decizia propriu-zisă (partea care începe după "CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:"). Curtea s-a pronunțat expres doar pe două aspecte:
  • existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președintele României
  • calitatea în care Președintele României participă la reuniunile Consiliului European (de șef de stat) și modul de delegare a acesteia
Opinia mea este că nu avem o decizie explicită a CCR asupra formei de guvernământ ci doar o argumentație - solidă, pertinentă și autorizată, dar care nu poate ține loc de decizie. --Macreanu Iulian (discuție) 30 octombrie 2017 11:38 (EET)[răspunde]
Nouă nu ne trebuie o decizie juridică în acest sens, ci exact de o argumentație solidă, pertinentă și de încredere. Dacă avem mai multe astfel de surse care spun lucruri diferite, le menționăm pe toate. Dar așa cum arată ceea ce putem verifica, avem suficient cât să spunem că forma de guvernare este semiprezidențială. —Andreidiscuție 30 octombrie 2017 11:41 (EET)[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Noi trebuie să spunem toate opiniile în lipsa unei delimitări formale și oficiale a chestiunii. Putem eventual spune doar că în opinia CCR este semi. În opinia Guvernului nu este sau nu era (de aici conflictul). În opinia Parlamentului, care are ultimul cuvânt pe chestiuni politice, nu știm. Poprul nu a fost consultat, deci iar nu știm. Aceasta e nuanța. Opinia CCR pe această speță politică - (nu juridică sau constituțională) e doar o opinie la fel ca celelalte. De aceea cred că a și evitat să se pronunțe, că nu era competența ei să o facă. --Macreanu Iulian (discuție) 30 octombrie 2017 12:19 (EET)[răspunde]

OK. Înțeleg că nu avem o decizie a unei autorități, ci doar o opinie (informată, pertinentă și de încredere). Dacă avem și alte astfel de opinii, le putem menționa. —Andreidiscuție 30 octombrie 2017 12:23 (EET)[răspunde]
@Iulian: Asta e o categorie validă a științei politice, mai toate statele care au copiat constituția Franței au sistemul ăsta. Nu are nimic de-a face cu conflictul „Cine pleacă la Bruxelles?” dintre Ponta și Băsescu. De exemplu se poate cita un articol științific din 2002 care compară regimuri semi-prezidențiale, unde România e una dintre țările analizate. Și oricum respectivul conflict e o consecință a acestei stări de fapte (împărțiri formale și ambigue a puterii executive), nu o ceartă dacă ea există. --Mihai (discuție) 30 octombrie 2017 12:26 (EET)[răspunde]
Total de acord. Și convingerea mea este că România e o republică semi-prezidențială sau semi-parlamentară (mai degrabă o mixtură originală între o republică parlamentară și una semi-prezidențială). Chestiunea e de formulare: Dacă spunem că "România e o republică semi-prezidențială" nu avem o bază solidă, pentru că în Constituție spune că e doar republică și nimeni nu are voie să adauge la Constituție, până la o eventuală schimbare a sa. Dacă însă spunem că: "regimul politic din România este unul de tip semi-prezidențial, aspect reliefat și de CCR prin decizia nr ..." atunci afirmația e acceptabilă în articol. Pentru că în cazul primei afirmații ea este una de natură constituțională și nu putem aduce ca referințe decât Constituția, iar în cazul celei de-a doua e una de natură politică, ce poate fi susținută cu surse de încredere. Altfel nu vom face decât să hrănim gratuit tot felul de troli. --Macreanu Iulian (discuție) 30 octombrie 2017 16:09 (EET)[răspunde]
Daca suntem la capitolul convingeri personale... ma bag si eu! Romania este... a fost... este... nu mai este... la dracu, nu stiu ce mai este! Stat nu este. Republica nu este. Democratie nu este. Dictatura... ar fi, dar nu este. Cert... este condusa de ......... de dracu... nu stiu de cine-i condusa! Votul nu conteaza! Oricum nu e condusa de astia care mimeaza alegerile, guvernul, parlamentul, institutiile, DNA-ul, etc. Sunt de parere ca Romania ca teritoriu este cu certitudine un spatiu cotropit de oligarhii corporatiste care in goana lor de profit se bat ca hienele pe orice ciosvârtă ce a mai ramas pe ici pe colea prin boscheti. Au halit tot si nu au pus nimic in loc... si nici nu vor pune. Chestia asta deontologica pe care o discutati voi este de natura politica in functie de ce parte sustineti fiecare. Asybaris aport 30 octombrie 2017 16:20 (EET)[răspunde]

Guvernul Miron Cristea[modificare sursă]

@ Andrei Am facut cateva corecturi la ultimele tale modificari. Te-as ruga sa verifici daca guvernul Miron Cristea e descris de surse drept nationalist. Goga a fost cu siguranta guvern nationalist, dar guvernul Cristea a fost un paravan cu multi fosti premieri, menit sa implementeze sistemul dictaturii regale, omul de forta era de fapt Armand Calinescu; desi a trecut si guvernul Cristea niste legi antisemite relativ moderate (in comparatie cu ce avea sa vina), daca tin bine minte ele venisera de la palat, nu se nascusera din "zbaterile nationaliste" ale guvernului. De-asta nu mi se pare tocmai potrivita categorisirea asta. --Mihai (discuție) 4 iulie 2018 23:43 (EEST)[răspunde]

@Dan Mihai Pitea: În „Holocaustul în România”, Radu Ioanid identifica guvernul Miron Cristea ca cel care a promovat primele legi antisemite după modelul legilor de la Nürnberg. E drept, nu știu dacă e în general etichetat drept naționalist, așa că simte-te liber să formulezi. —Andreidiscuție 5 iulie 2018 10:21 (EEST)[răspunde]

Eroare la citare[modificare sursă]

Sursa 187: Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite insse_2011_nat. --FonAfon (discuție | contribuții) 15 noiembrie 2019 14:55 (EET)[răspunde]

Modificări articol[modificare sursă]

Articolul acesta este despre un stat cu o istorie de 170 de ani. În introducere e menționat de 2 ori Antonescu, dar niciodată Carol I, regina Maria, Ionel Brătianu sau Ceaușescu, personaje mult mai influente. Acuma secțiunea despre istorie e umplută de imagini despre fascism, o perioadă care a durat din 1938 până în 1944...--Mihai (discuție) 7 octombrie 2021 15:24 (EEST)[răspunde]

Corect, mai este de lucrat la articol dar, carențele nu pot fii rezolvate prin eliminarea unor date super-importante, chiar dacă sunt jenante, cu care nu ne putem mandri. Fascizarea a început prin 1920, nu 1938, într-o atmosferă propice creată de crema intelectualității noastre, istorici, teologi, poeți, scriitori, medici, farmacisti (Șumuleanu...) etc., etc. și care, finalmente, s-a dat pe mâna unui sifilitic care s-a scaldat în sangele - nu a 600.000 ci, a peste 800-850.000 de cetățeni români - istoria României n-a cunoscut asemenea hecatombe! ...Și unde mai pui că istoria se repetă, adevarurile jenente se estompează. În 2001, Prof. Gheorghe Buzatu a organizat la București, împreună cu lingvistul Ion Coja, un simpozion cu titlul edificator: „Holocaust în România?” Tot în 2001 el a publicat cartea elevului său, deputatul PRM Vlad Hogea, Naționalistul, o culegere de articole care apăruseră în revista „România Mare”, printre care „Care Holocaust?”, „Acești evrei care ne conduc viața” etc.Hogea, Vlad: Naționalistul, Ed. Crater, 2001 România de după 1989 a fost inundată de acte de „reconsiderare a istoriei”, precum bustul lui Antonescu într-o piață centrală a Capitalei (gest care, ulterior a fost rezolvat în stil Caragiale - i s-a îmbrăcat în cap o tinichea), statuia lui Nicolae Paulescu de lângă Facultatea de Medicină din București, dezvelită la 31 august 2001, renovarea muzeului lui Octavian Goga din Ciucea, inundarea librăriilor cu scrieri virulent-xenofobe, antisemite, naziste și neo-naziste, ca „Mein Kampf”, „Protocoalele înțelepților Sionului” etc., La protestele liderilor maghiari, romi și evrei, ziarul România Mare a replicat pe 24 august 2001 cu un lung articol care începea cu fraza: „Față de încercările sioniste de a pedepsi Academia Română pentru publicarea „Naționalistului” atragem atenția Mafiei evreiești: Lăsați România în pace!...”. Ulterior, C.V.Tudor și Vlad Hogea, au negat că ar fi fost xenofobi sau antisemiți. Buzatu nu s-a dezis. "On revient toujours". Și-n definitiv, oare reforme economice de ordin general, precum cota unică de impozitare în 2005, sunt mai importante decat fascizarea și destrămarea României Mari? --Alex F. (discuție) 7 octombrie 2021 16:02 (EEST)[răspunde]
Ca manieră de a proceda nu ar fi mai bine dezvoltat mai întâi articolele Anisemitismul în România, Holocaustul în România (sau scris unul nou Fascismul în România deși cred că riscul repetării masive de conținut e mare) și apoi rezumat in Istoria României și, in fine, rezumat aici? --Plinul cel tanar (discuție) 7 octombrie 2021 16:34 (EEST)[răspunde]
Și ce spuneți dv. este corect dar, cele 14 randuri intercalate nu-s suficiente pentru un articol care musai se cere scris, precum Fascismul în România România Fascistă, etc. --Alex F. (discuție) 7 octombrie 2021 20:06 (EEST)[răspunde]
Articolul a fost dezechilibrat rău de recentele intervenții ale lui Alex F.: o propoziție precum România „s-a lansat într-un război pentru care nu era pregătită” e foarte subiectivă (atunci cum de a luptat până la învingerea Germaniei?) și violează PDVN. Alăturarea colecției de zvastici de pozele cadavrele unor victime nevinovate, dincolo că e de extrem prost gust, strică echilibrul articolului (PDVN, undue weight, etc.). Problemele ăstea se detaliază în articolele specifice, articolele generale trebuie să conțină generalități. De altfel, nici articolele SUA/Germaniei de la en.wiki sau de.wiki nu au materiale cu indieni scalpați/evrei uciși. --Mihai (discuție) 12 octombrie 2021 03:05 (EEST)[răspunde]
Am dezechilibrat rău articolul cu intervenții subiective și violare de PDVN? păi să vedem:
1.- Recunosc, în loc să-i fac photoshop, ca să iasă frumos, am mișcat din loc preșul sub care s-a maturat toată mizeria transformarii României într-un stat fascist, cu niște conducători care ne-au pus țara pe masa de disecție a lui Hitler - citez din Ion Gigurtu, om de afaceri cu Germania, director al societății „Mica”, specializată în extragerea de aur și alte metale prețioase necesare industriei germene de armament, care a preluat și amplificat o politică pro-Axa Berlin-Roma, inclusiv măsuri antisemite [1] și acceptarea arbitrajului lui Hitler asupra Transilvaniei și care a declarat că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a demonstra orientarea sa nazistă și aderarea totală la Axa Berlin-Roma.[2].
2.- Nu toți aliații Axei au devenit state fasciste, vezi Finlanda (O, Doamne!, dacă am fi avut și noi un conducător ca Mannerheim, și nu „CONDUCĂTOR”-Führer, cum ne-a pricopsit soarta!), Bulgaria (care a primit ca daruri Macedonia și Cadrilaterul, fara a da nimic în schimb, niciun foc de armă, niciun evreu și fara a deveni fasciste), Spania și Portugalia, state oficial-fasciste dar, care s-au ținut în umbră și s-au comportat omenește cu toți refugiații care au izbutit să treacă Pirineii.
3.- Pentru a ne asigura că are intenții serioase, Ungaria a trimis un avion să bombardeze fabrica de avioane IAR din Breșov... ei, da! și acest fapt divers a fost maturat repede sub preș.
4.- După o pleiadă de lideri extremiști, corupți, incapabili, un monarh depășit de evenimente, a cărui „calități” nu se gaseau pe umeri..., etc., ne-a tuflit soarta cu un „CONDUCĂTOR”-Führer care, flatat de Führerul Cel Mare a fost gata s-o gâtuie și pe maică-sa, să-l deportze în Transnistria pe cel mai bun prieten, al carui părinți l-au întreținut pe eroul nostru în școală, să se aventureze la acțiuni militare inutile, pe care nu era capabil nici să le ducă și nici să le conducă, să se înglodeze cu armata pana la Cotul Donuilui, sub pretextul mincinos că astfel va recupera teritoriile extirpate din România Mare. Evident, din toate aceste fantasmagorii el n-a recuperat nimic, absolut nimic, doar morminte, schlozi, vaduve, orfani. Ca militar de carieră a știut că s-a pus în fruntea unei armate nepregatite pentru razboi, cu armament învechit și insuficient (Generalul legionar Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul și-a vândut o moșie pentru a cumpăra 15 mitraliere moderne cu care a înzestrat regimentul). El s-a bizuit pe promisuinile germane că, pentru petrolul și grânele din România ei vor trimite armament de calitate, modern, etc., promisiuni ramase în vant! Cum a luptat până la învingerea Germaniei? cu sângele soldatului român, carne de tun pentru nemți, cu tunuri și căruțe trase de animale, cu furgoane și ambulanțe prea puține și trase de cai, cu un corp medical insuficient și extrem de prost utilat... și cu rezultatele în conformitate.
10.-...„Alăturarea colecției de zvastici de pozele cadavrele unor victime nevinovate, dincolo că e de extrem prost gust, strică echilibrul articolului (PDVN). De altfel, nici articolele SUA/Germaniei de la en.wiki sau de.wiki nu au materiale cu indieni scalpați/evrei uciși.” Ei,da, sunt și eu deacord că zvasticile-s de extrem prost gust, cu deosebire, pentru decorarea unor coroane de nuntă, dar expunerea lor într-un articol-firmă strică estetica, aceiaș estetică și prost gust care blocheză introducerea unui trecut tenebros în manualele școlare, în „Reperele istorice” ale Jandarmeriei Române ([2]), etc., etc. Referitor la ce scriu alții, indienii n-au fost scalpați, ei scalpau; în rest, de văzut Germania: Al Treilea Reich (1933–1945); Deutschland: Nationalsozialistische Diktatur (1933–1945); Germany:Weimar Republic and Nazi Germany; SUA: Expansiunea / Războiul Civil; United States: Independence and expansion / Civil War and Reconstruction era... Și dacă tot am ajuns aici, ore cand vom avea și noi un Președinte rom, ca Obama sau, ferească Sfântul! un Prim- ministru evreu? Dar să nu uităm, estetica-i mai presus de adevaruri incomode!.--Alex F. (discuție) 13 octombrie 2021 15:54 (EEST)[răspunde]
Am avut deja un președinte rom și un prim-ministru evreu. Nu dau nume, dar se știe despre cine e vorba. Nu au fost cu nimic mai buni decât ceilalți. --Donarius (discuție) 14 octombrie 2021 08:28 (EEST)[răspunde]

Ce faceți dv. Alex F în articol este să transformați o varză (deja existentă) într-un ghiveci protoplasmatic nedefinit, din care nu se mai înțelege mare lucru. Nu cred că cineva de pe aici vrea să ascundă sub preș ceva, dar ceea ce este clar e că, în acest moment, salata pe care ați băgat-o în articol îi face un deserviciu. Capitolul despre perioada 1918-1944/1945 pur și simplu nu există. Pe de altă parte, tindeți să deveniți proprietar al articolului, ceea ce regulile Wikipediei nu nu permit. Vă rog să reorganizați ghiveciul într-un mod coerent.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 octombrie 2021 02:18 (EEST)[răspunde]

Mențiunile depre fascism și efectele lui sunt binevenite, dar oportun este să fie integrate într-un context inteligent, proporționat eficient și cu pretenții superioare unui referat scris de un elev din primele clase de gimnaziu.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 octombrie 2021 02:25 (EEST)[răspunde]

Oricum, articolul trebuie declasificat.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 octombrie 2021 11:09 (EEST)[răspunde]

  1. ^ NYT 5 iulie 1940, NYT 7 iulie 1940, NYT 30 iulie 1940,NYT 9 august 1940
  2. ^ Le Figaro, 9 august 1940, NYT, 9 august 1940