Discuție:România

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Steaua articolelor de calitate România este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.


Religie - "centrul cultului baptist"[modificare sursă]

La capitolul "Religie" apare afirmatia "În Bihor, de pildă, se află centrul cultului baptist din România", care este neconformă cu realitatea și fără suport la sursa citată. Centrul administrativ al cultului baptist este la București, iar densitatea maximă a populației baptiste (ceea ce e altceva decât „centrul cultului baptist”!) este în câteva județe, nu doar în Bihor. Numărul de baptiști din Bihor citat nu este actual. Conform datelor recensământului din 2012, numărul acestora este de 21839. Propunem în schimb urmatoarea formulare: "De exemplu, conform datelor recensământului din 2012, cea mai mare densitate a populației baptiste raportată la totalul populației se găsește în județele Caraș-Severin (4,04%), Bihor (3,97%), și Arad (3,88%), urmate de Sălaj (3,06%)." Sursa care potate fi citată: http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS7.pdf

Va rugam sa nu mai stergeti toate datele care vor aparea! Sunt date recente! Datele despre PIB-ul României trebuie reînoite!

Datele date de Wikipedia PIB-ului sunt din 2007!

Nu e clar pe ce sursă se bazează, și în niciun caz nu se bazează pe sursa citată (CIA World Fact Book), sursă care permite verificarea numerelor. Estimatul este din 2010, deci foarte recent. Nu cred că există un estimat pe 2011, deoarece anul nu s-a încheiat și nu ne cheamă Nostradamus. Aici nu ne prezentăm părerile personale, ci cităm surse de încredere. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2011 22:06 (EEST)Răspunde[răspunde]
Bună ziua! Vă mulțumim pentru mesaj. PIB-ul României va fi reînoit până la sfârșitul anului. Guvernul României va face publice aceste informații, iar scriitorii Wikipedia le voi modifica. 109.98.220.36 (discuție) 7 noiembrie 2021 12:13 (EET)Răspunde[răspunde]

Recensământul din 2011[modificare sursă]

Conform cu [1], rezultatele recensământului din 2011 nu au fost publicate. Este prematur să folosim datele provizorii pentru a estima populația stabilă a României. Tgeorgescu (discuție) 1 noiembrie 2011 17:38 (EET)Răspunde[răspunde]

Victor Ponta[modificare sursă]

Ponta a fost desemnat să alcătuiască un guvern, dar până pe 7 mai nu e prim-ministru. Sursa: http://www.emg.rs/en/news/region/178914.html Tgeorgescu (discuție) 1 mai 2012 17:18 (EEST)Răspunde[răspunde]

De fapt nu e prim-ministru pana nu depune juramantul, ceea ce poate avea loc si mai tarziu de votul parlamentului.--Marius The clock is ticking.... 1 mai 2012 22:01 (EEST)Răspunde[răspunde]

Populația României[modificare sursă]

Populația României trebuie redată conform unei surse de încredere. Pe urmă a compara estimate din surse total diferite este a compara merele cu perele. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2013 16:58 (EEST)Răspunde[răspunde]

Menționarea anilor manuscriselor Cântecului Nibelungilor[modificare sursă]

Ar fi foarte benefic dacă s-ar menționa anul pe care se bazează informația extrasă din manuscrisul Cântecului Nibelungilor.

S-ar înțelege mai clar cât de veche este defapt denumirea respectivă. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 209.151.122.146 (discuție • contribuții).

Batalia de la Chiraleș 1068[modificare sursă]

Romanii si pecenegii au luptat impotriva maghiarilor in 1068 la Chiraleș, in Transilvania fiind in final invinsi.

Surse: Русскій хронографъ, 2,Хронографъ Западно-Русской редакціи,in PSRL, XXII,2, Petrograd, 1914, p.211

V. Spinei, The Romanians and the Turkik nomads North of The Danube Delta from the Tenth to Mid Thirteen Century, Brill, 2009, p.118 Eurocentral (discuție) 12 noiembrie 2013 23:36 (EET)Răspunde[răspunde]

Nu cred că e locul în care să introducem momente de detaliu. Avem articole care tratează mai în detaliu, poate chiar ar fi oportun unul despre bătălia de la Chiraleș, dacă e acoperită de mai multe surse. —Andreidiscuție 13 noiembrie 2013 11:23 (EET)Răspunde[răspunde]

Limbi străine[modificare sursă]

Am introdus un {{nc}} la afirmația că gradul de cunoaștere a limbii germane se apropie de a-l depăși pe cel de cunoaștere a limbii franceze. Mi se pare o afirmație ciudată, dat fiind că eurobarometrul special de toamnă de pe 2014 (vezi pagina 21) sugerează că limba engleză este cunoscută de 31% din populație, franceza de 17%, iar pe locul trei este italiana cu 7%, germana fiind foarte probabil sub ea. —Andreidiscuție 13 martie 2015 09:56 (EET)Răspunde[răspunde]

Introducere România (preluat din pag. mea de discuții)[modificare sursă]

Nu am zis nimic de Holocaust, dar cum e introducerea articolului despre România, nu e loc de personaje de mâna a treia ca Sima și de citate din Antonescu sau din orice altă persoană. Vă rog să vă reformulați modificarea. --Mihai (discuție) 1 iunie 2015 23:47 (EEST)Răspunde[răspunde]

Plus: cum v-am scris și în descrierea modificărilor, dacă parafrazați un citat, nu e în ordine să îl puneți în ghilimele. --Mihai (discuție) 1 iunie 2015 23:55 (EEST)Răspunde[răspunde]

Stimate coleg Mihai, dacă în intervenția mea la articol v-au deranjat ghilimelele sau, mai important, faptul că România a fost condusă cale de 1/2 de secol de politicieni și dictatori „de mâna a treia”, considerand că nu am vandalizat articolul și nu am introdus enormități sau aberații care se cereau eliminate urgent, ca un act de politețe și de bună colaborare la un proiect comun, ar fi fost normal și colegial să-mi atrageți atenția înainte de a vă repezi să-mi ștergeți toată contribuția, ca la un elev de școală primară prins cu copiatul!
La subiect:
- A arunca toată vina pentru dezmembrarea României Mari pe Hitler este un escapism cu menirea să scoată basma curată pe principalii vinovați, politicienii noștri „de mâna a treia” (a se vedea pag. de discuții a articolului România Mare).
- Nu avem voie să ocultăm perioada cea mai tragică și mai sângeroasă a istoriei României, prodromul și participarea la Al II-lea Război Mondial. Oare menționarea cotei unice de impozitare în 2005 este mai importantă pentru a apare în introducere?
Las la latitudinea Dv. reintroducerea pragrafelor pe care le-ați anulat pentru ca să nu fiu nevoit să o fac eu. --Alex F. (discuție) 2 iunie 2015 14:02 (EEST)Răspunde[răspunde]
Introducerea trebuie să fie esența distilată a informației din articol. Nu are loc în ea nimic ce o diluează — numele unor „personaje de mâna a treia”, detalii și citate despre evenimente. Țineți cont și că istoria este doar unul din aspectele articolului, și trebuie să fie rezumat într-un paragraf, maxim două în introducere. Detalii verificabile intră în corpul articolului și eventual în articolele de suport. —Andreidiscuție 2 iunie 2015 14:26 (EEST)Răspunde[răspunde]
Rezon, dar regret că nu ați urmărit tărășenia de la debutul ei de pe 1 iunie: deoarece am constatat că introducerea este umflată și diluată m-am apucat s-o mai concentrez, să elimin menționări incorecte (precum chestia cu Hitler), să adaug o frază obligatorie despre al II-lea Război Mondial și holocaust dar am fost năpădit de colegul Mihai care mi-a anulat intervenția pe motive cam... curioase. Eu i-am anulat anularea, d-sa m-a reanulat, etc. Pe scurt, introducerea continuă să fie varză, iar comportamentul colegului de mai sus mi-a stâlcit bătăturile. Cam asta-i.--Alex F. (discuție) 2 iunie 2015 15:24 (EEST)Răspunde[răspunde]

Paragraf ce necesită citare[modificare sursă]

"Denumirea Rumunense constituie o transliterație latinizantă a unei pronunții slave pentru „rumânesc”. Deși mențiunea Sclavino Rumunense s-a dovedit a fi apocrifă, ea fiind o interpolare ulterioară în textul lui Iordanes, relevanța ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de secolele al X-lea–al XI-lea."

Acest paragraf necesită citare.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2602:30a:2ed6:9470:95fd:d613:d79f:3876 (discuție • contribuții).

Cronologia istoriei românilor?[modificare sursă]

Ar fi benefic dacă undeva în acest articol ar fi introdusă o mențiune despre acest articol.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2602:30a:2ed6:9470:95fd:d613:d79f:3876 (discuție • contribuții).

Despre IDU/HDI[modificare sursă]

Am ajuns la 0.802, vad ca pagina EN este actualizata. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎2a02:2f0a:c060:921:b809:fe33:4247:f2c9 (discuție • contribuții).

Propun sa fie adaugata pagina officiala de Facebook a Romaniei. Este o pagina verificata si poate contine mai multe informatii chiar si decat site-ul oficial.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Adrianevs (discuție • contribuții).

Aceea nu este „pagina officiala de Facebook a Romaniei”, ci pagina de Facebook a Guvernului României. --Bătrânul (discuție) 5 octombrie 2017 07:58 (EEST)Răspunde[răspunde]

La fel si guv.ro, e siteul oficial al Guvernului Romaniei, dar ce alta pagina ar fi a Romaniei ? Adrianevs (discuție

Facebook nu este sursă de încredere, nu se pun legături externe spre Facebook. Și nici citări. --Turbojet  5 octombrie 2017 09:47 (EEST)Răspunde[răspunde]

Din nou despre forma de republică a României[modificare sursă]

Utilizatorul ‎Iuss.del1 a șters din diferite articole informația că România ar fi o republică semi-prezidențială, pe baza argumentului că constituția României nu specifică decât că forma de guvernământ a României este republica, nu și tipul de republică. Constituția nu neagă faptul că republica poate fi de diferite tipuri, iar Curtea Constituțională a stabilit că este o republică semi-prezidențială.[1] Nici constituția, nici alte reglementări nu ne împiedică pe noi să menționăm această informație pe Wikipedia.

Discuția precedentă, din 2009, nu contesta forma semi-prezidențială, ci doar că editorii Wikipediei nu pot deduce ei asta, ci doar cita surse. mai sus este sursa necesară.

  1. ^ Curtea Constituțională, Decizie nr. 683 din 27 iunie 2012, Monitorul Oficial, nr. 479 din 12 iulie 2012

--Turbojet  23 octombrie 2017 16:43 (EEST)Răspunde[răspunde]

Nu e necesar să scrie în constituție exact ce-și-cum, ca să nu mai vorbim de fabulațiile din constituții de state autoritare/totalitare. Atât timp cât republică semi-prezidențială e un concept valid și există surse, nu e nici o problemă să fie menționat în introducere. Păcatul adevărat e în infocasetă, unde e vorba într-adevăr de formă de guvernământ, nu de sistem politic, care e un concept diferit în politologie. Din punctul meu de vedere ar trebui anulate orice astfel de ștergeri ale utilizatorului în cauză. --Mihai (discuție) 23 octombrie 2017 21:07 (EEST)Răspunde[răspunde]
Revert, fără discuție. Dacă specialiștii zic că e o republică semiprezidențială, asta trebuie menționat. Editorul respectiv doar își promovează o opinie, în baza anlizei pe care o face el însuși, ceea ce sună a CO.--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 octombrie 2017 21:36 (EEST)Răspunde[răspunde]
De acord, dar să ținem cont și că ceea ce a șters Iuss.del1 ieri nu avea nicio referință și că probabil ștergerile au fost de bună credință. Revert cu adăugarea sursei menționate de Turbojet. —Andreidiscuție 24 octombrie 2017 10:27 (EEST)Răspunde[răspunde]
Mi-e nu îmi apare așa de clar. De regim politic (ca și de altele) se vorbește doar în partea de motivație și nu în decizia propriu-zisă (partea care începe după "CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:"). Curtea s-a pronunțat expres doar pe două aspecte:
  • existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președintele României
  • calitatea în care Președintele României participă la reuniunile Consiliului European (de șef de stat) și modul de delegare a acesteia
Opinia mea este că nu avem o decizie explicită a CCR asupra formei de guvernământ ci doar o argumentație - solidă, pertinentă și autorizată, dar care nu poate ține loc de decizie. --Macreanu Iulian (discuție) 30 octombrie 2017 11:38 (EET)Răspunde[răspunde]
Nouă nu ne trebuie o decizie juridică în acest sens, ci exact de o argumentație solidă, pertinentă și de încredere. Dacă avem mai multe astfel de surse care spun lucruri diferite, le menționăm pe toate. Dar așa cum arată ceea ce putem verifica, avem suficient cât să spunem că forma de guvernare este semiprezidențială. —Andreidiscuție 30 octombrie 2017 11:41 (EET)Răspunde[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Noi trebuie să spunem toate opiniile în lipsa unei delimitări formale și oficiale a chestiunii. Putem eventual spune doar că în opinia CCR este semi. În opinia Guvernului nu este sau nu era (de aici conflictul). În opinia Parlamentului, care are ultimul cuvânt pe chestiuni politice, nu știm. Poprul nu a fost consultat, deci iar nu știm. Aceasta e nuanța. Opinia CCR pe această speță politică - (nu juridică sau constituțională) e doar o opinie la fel ca celelalte. De aceea cred că a și evitat să se pronunțe, că nu era competența ei să o facă. --Macreanu Iulian (discuție) 30 octombrie 2017 12:19 (EET)Răspunde[răspunde]

OK. Înțeleg că nu avem o decizie a unei autorități, ci doar o opinie (informată, pertinentă și de încredere). Dacă avem și alte astfel de opinii, le putem menționa. —Andreidiscuție 30 octombrie 2017 12:23 (EET)Răspunde[răspunde]
@Iulian: Asta e o categorie validă a științei politice, mai toate statele care au copiat constituția Franței au sistemul ăsta. Nu are nimic de-a face cu conflictul „Cine pleacă la Bruxelles?” dintre Ponta și Băsescu. De exemplu se poate cita un articol științific din 2002 care compară regimuri semi-prezidențiale, unde România e una dintre țările analizate. Și oricum respectivul conflict e o consecință a acestei stări de fapte (împărțiri formale și ambigue a puterii executive), nu o ceartă dacă ea există. --Mihai (discuție) 30 octombrie 2017 12:26 (EET)Răspunde[răspunde]
Total de acord. Și convingerea mea este că România e o republică semi-prezidențială sau semi-parlamentară (mai degrabă o mixtură originală între o republică parlamentară și una semi-prezidențială). Chestiunea e de formulare: Dacă spunem că "România e o republică semi-prezidențială" nu avem o bază solidă, pentru că în Constituție spune că e doar republică și nimeni nu are voie să adauge la Constituție, până la o eventuală schimbare a sa. Dacă însă spunem că: "regimul politic din România este unul de tip semi-prezidențial, aspect reliefat și de CCR prin decizia nr ..." atunci afirmația e acceptabilă în articol. Pentru că în cazul primei afirmații ea este una de natură constituțională și nu putem aduce ca referințe decât Constituția, iar în cazul celei de-a doua e una de natură politică, ce poate fi susținută cu surse de încredere. Altfel nu vom face decât să hrănim gratuit tot felul de troli. --Macreanu Iulian (discuție) 30 octombrie 2017 16:09 (EET)Răspunde[răspunde]
Daca suntem la capitolul convingeri personale... ma bag si eu! Romania este... a fost... este... nu mai este... la dracu, nu stiu ce mai este! Stat nu este. Republica nu este. Democratie nu este. Dictatura... ar fi, dar nu este. Cert... este condusa de ......... de dracu... nu stiu de cine-i condusa! Votul nu conteaza! Oricum nu e condusa de astia care mimeaza alegerile, guvernul, parlamentul, institutiile, DNA-ul, etc. Sunt de parere ca Romania ca teritoriu este cu certitudine un spatiu cotropit de oligarhii corporatiste care in goana lor de profit se bat ca hienele pe orice ciosvârtă ce a mai ramas pe ici pe colea prin boscheti. Au halit tot si nu au pus nimic in loc... si nici nu vor pune. Chestia asta deontologica pe care o discutati voi este de natura politica in functie de ce parte sustineti fiecare. Asybaris aport 30 octombrie 2017 16:20 (EET)Răspunde[răspunde]

Guvernul Miron Cristea[modificare sursă]

@ Andrei Am facut cateva corecturi la ultimele tale modificari. Te-as ruga sa verifici daca guvernul Miron Cristea e descris de surse drept nationalist. Goga a fost cu siguranta guvern nationalist, dar guvernul Cristea a fost un paravan cu multi fosti premieri, menit sa implementeze sistemul dictaturii regale, omul de forta era de fapt Armand Calinescu; desi a trecut si guvernul Cristea niste legi antisemite relativ moderate (in comparatie cu ce avea sa vina), daca tin bine minte ele venisera de la palat, nu se nascusera din "zbaterile nationaliste" ale guvernului. De-asta nu mi se pare tocmai potrivita categorisirea asta. --Mihai (discuție) 4 iulie 2018 23:43 (EEST)Răspunde[răspunde]

@Dan Mihai Pitea: În „Holocaustul în România”, Radu Ioanid identifica guvernul Miron Cristea ca cel care a promovat primele legi antisemite după modelul legilor de la Nürnberg. E drept, nu știu dacă e în general etichetat drept naționalist, așa că simte-te liber să formulezi. —Andreidiscuție 5 iulie 2018 10:21 (EEST)Răspunde[răspunde]

Eroare la citare[modificare sursă]

Sursa 187: Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite insse_2011_nat. --FonAfon (discuție | contribuții) 15 noiembrie 2019 14:55 (EET)Răspunde[răspunde]

Modificări articol[modificare sursă]

Articolul acesta este despre un stat cu o istorie de 170 de ani. În introducere e menționat de 2 ori Antonescu, dar niciodată Carol I, regina Maria, Ionel Brătianu sau Ceaușescu, personaje mult mai influente. Acuma secțiunea despre istorie e umplută de imagini despre fascism, o perioadă care a durat din 1938 până în 1944...--Mihai (discuție) 7 octombrie 2021 15:24 (EEST)Răspunde[răspunde]

Corect, mai este de lucrat la articol dar, carențele nu pot fii rezolvate prin eliminarea unor date super-importante, chiar dacă sunt jenante, cu care nu ne putem mandri. Fascizarea a început prin 1920, nu 1938, într-o atmosferă propice creată de crema intelectualității noastre, istorici, teologi, poeți, scriitori, medici, farmacisti (Șumuleanu...) etc., etc. și care, finalmente, s-a dat pe mâna unui sifilitic care s-a scaldat în sangele - nu a 600.000 ci, a peste 800-850.000 de cetățeni români - istoria României n-a cunoscut asemenea hecatombe! ...Și unde mai pui că istoria se repetă, adevarurile jenente se estompează. În 2001, Prof. Gheorghe Buzatu a organizat la București, împreună cu lingvistul Ion Coja, un simpozion cu titlul edificator: „Holocaust în România?” Tot în 2001 el a publicat cartea elevului său, deputatul PRM Vlad Hogea, Naționalistul, o culegere de articole care apăruseră în revista „România Mare”, printre care „Care Holocaust?”, „Acești evrei care ne conduc viața” etc.Hogea, Vlad: Naționalistul, Ed. Crater, 2001 România de după 1989 a fost inundată de acte de „reconsiderare a istoriei”, precum bustul lui Antonescu într-o piață centrală a Capitalei (gest care, ulterior a fost rezolvat în stil Caragiale - i s-a îmbrăcat în cap o tinichea), statuia lui Nicolae Paulescu de lângă Facultatea de Medicină din București, dezvelită la 31 august 2001, renovarea muzeului lui Octavian Goga din Ciucea, inundarea librăriilor cu scrieri virulent-xenofobe, antisemite, naziste și neo-naziste, ca „Mein Kampf”, „Protocoalele înțelepților Sionului” etc., La protestele liderilor maghiari, romi și evrei, ziarul România Mare a replicat pe 24 august 2001 cu un lung articol care începea cu fraza: „Față de încercările sioniste de a pedepsi Academia Română pentru publicarea „Naționalistului” atragem atenția Mafiei evreiești: Lăsați România în pace!...”. Ulterior, C.V.Tudor și Vlad Hogea, au negat că ar fi fost xenofobi sau antisemiți. Buzatu nu s-a dezis. "On revient toujours". Și-n definitiv, oare reforme economice de ordin general, precum cota unică de impozitare în 2005, sunt mai importante decat fascizarea și destrămarea României Mari? --Alex F. (discuție) 7 octombrie 2021 16:02 (EEST)Răspunde[răspunde]
Ca manieră de a proceda nu ar fi mai bine dezvoltat mai întâi articolele Anisemitismul în România, Holocaustul în România (sau scris unul nou Fascismul în România deși cred că riscul repetării masive de conținut e mare) și apoi rezumat in Istoria României și, in fine, rezumat aici? --Plinul cel tanar (discuție) 7 octombrie 2021 16:34 (EEST)Răspunde[răspunde]
Și ce spuneți dv. este corect dar, cele 14 randuri intercalate nu-s suficiente pentru un articol care musai se cere scris, precum Fascismul în România România Fascistă, etc. --Alex F. (discuție) 7 octombrie 2021 20:06 (EEST)Răspunde[răspunde]
Articolul a fost dezechilibrat rău de recentele intervenții ale lui Alex F.: o propoziție precum România „s-a lansat într-un război pentru care nu era pregătită” e foarte subiectivă (atunci cum de a luptat până la învingerea Germaniei?) și violează PDVN. Alăturarea colecției de zvastici de pozele cadavrele unor victime nevinovate, dincolo că e de extrem prost gust, strică echilibrul articolului (PDVN, undue weight, etc.). Problemele ăstea se detaliază în articolele specifice, articolele generale trebuie să conțină generalități. De altfel, nici articolele SUA/Germaniei de la en.wiki sau de.wiki nu au materiale cu indieni scalpați/evrei uciși. --Mihai (discuție) 12 octombrie 2021 03:05 (EEST)Răspunde[răspunde]
Am dezechilibrat rău articolul cu intervenții subiective și violare de PDVN? păi să vedem:
1.- Recunosc, în loc să-i fac photoshop, ca să iasă frumos, am mișcat din loc preșul sub care s-a maturat toată mizeria transformarii României într-un stat fascist, cu niște conducători care ne-au pus țara pe masa de disecție a lui Hitler - citez din Ion Gigurtu, om de afaceri cu Germania, director al societății „Mica”, specializată în extragerea de aur și alte metale prețioase necesare industriei germane de armament, care a preluat și amplificat o politică pro-Axa Berlin-Roma, inclusiv măsuri antisemite [1] și acceptarea arbitrajului lui Hitler asupra Transilvaniei și care a declarat că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a demonstra orientarea sa nazistă și aderarea totală la Axa Berlin-Roma.[2].
2.- Nu toți aliații Axei au devenit state fasciste, vezi Finlanda (O, Doamne!, dacă am fi avut și noi un conducător ca Mannerheim, și nu „CONDUCĂTOR”-Führer, cum ne-a pricopsit soarta!), Bulgaria (care a primit ca daruri Macedonia și Cadrilaterul, fara a da nimic în schimb, niciun foc de armă, niciun evreu și fara a deveni fasciste), Spania și Portugalia, state oficial-fasciste dar, care s-au ținut în umbră și s-au comportat omenește cu toți refugiații care au izbutit să treacă Pirineii.
3.- Pentru a ne asigura că are intenții serioase, Ungaria a trimis un avion să bombardeze fabrica de avioane IAR din Breșov... ei, da! și acest fapt divers a fost maturat repede sub preș.
4.- După o pleiadă de lideri extremiști, corupți, incapabili, un monarh depășit de evenimente, a cărui „calități” nu se gaseau pe umeri..., etc., ne-a tuflit soarta cu un „CONDUCĂTOR”-Führer care, flatat de Führerul Cel Mare a fost gata s-o gâtuie și pe maică-sa, să-l deportze în Transnistria pe cel mai bun prieten, al carui părinți l-au întreținut pe eroul nostru în școală, să se aventureze la acțiuni militare inutile, pe care nu era capabil nici să le ducă și nici să le conducă, să se înglodeze cu armata pana la Cotul Donuilui, sub pretextul mincinos că astfel va recupera teritoriile extirpate din România Mare. Evident, din toate aceste fantasmagorii el n-a recuperat nimic, absolut nimic, doar morminte, schlozi, vaduve, orfani. Ca militar de carieră a știut că s-a pus în fruntea unei armate nepregatite pentru razboi, cu armament învechit și insuficient (Generalul legionar Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul și-a vândut o moșie pentru a cumpăra 15 mitraliere moderne cu care a înzestrat regimentul). El s-a bizuit pe promisuinile germane că, pentru petrolul și grânele din România ei vor trimite armament de calitate, modern, etc., promisiuni ramase în vant! Cum a luptat până la învingerea Germaniei? cu sângele soldatului român, carne de tun pentru nemți, cu tunuri și căruțe trase de animale, cu furgoane și ambulanțe prea puține și trase de cai, cu un corp medical insuficient și extrem de prost utilat... și cu rezultatele în conformitate.
10.-...„Alăturarea colecției de zvastici de pozele cadavrele unor victime nevinovate, dincolo că e de extrem prost gust, strică echilibrul articolului (PDVN). De altfel, nici articolele SUA/Germaniei de la en.wiki sau de.wiki nu au materiale cu indieni scalpați/evrei uciși.” Ei,da, sunt și eu deacord că zvasticile-s de extrem prost gust, cu deosebire, pentru decorarea unor coroane de nuntă, dar expunerea lor într-un articol-firmă strică estetica, aceiaș estetică și prost gust care blocheză introducerea unui trecut tenebros în manualele școlare, în „Reperele istorice” ale Jandarmeriei Române ([2]), etc., etc. Referitor la ce scriu alții, indienii n-au fost scalpați, ei scalpau; în rest, de văzut Germania: Al Treilea Reich (1933–1945); Deutschland: Nationalsozialistische Diktatur (1933–1945); Germany:Weimar Republic and Nazi Germany; SUA: Expansiunea / Războiul Civil; United States: Independence and expansion / Civil War and Reconstruction era... Și dacă tot am ajuns aici, ore cand vom avea și noi un Președinte rom, ca Obama sau, ferească Sfântul! un Prim- ministru evreu? Dar să nu uităm, estetica-i mai presus de adevaruri incomode!.--Alex F. (discuție) 13 octombrie 2021 15:54 (EEST)Răspunde[răspunde]
Am avut deja un președinte rom și un prim-ministru evreu. Nu dau nume, dar se știe despre cine e vorba. Nu au fost cu nimic mai buni decât ceilalți. --Donarius (discuție) 14 octombrie 2021 08:28 (EEST)Răspunde[răspunde]

Ce faceți dv. Alex F în articol este să transformați o varză (deja existentă) într-un ghiveci protoplasmatic nedefinit, din care nu se mai înțelege mare lucru. Nu cred că cineva de pe aici vrea să ascundă sub preș ceva, dar ceea ce este clar e că, în acest moment, salata pe care ați băgat-o în articol îi face un deserviciu. Capitolul despre perioada 1918-1944/1945 pur și simplu nu există. Pe de altă parte, tindeți să deveniți proprietar al articolului, ceea ce regulile Wikipediei nu nu permit. Vă rog să reorganizați ghiveciul într-un mod coerent.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 octombrie 2021 02:18 (EEST)Răspunde[răspunde]

Mențiunile depre fascism și efectele lui sunt binevenite, dar oportun este să fie integrate într-un context inteligent, proporționat eficient și cu pretenții superioare unui referat scris de un elev din primele clase de gimnaziu.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 octombrie 2021 02:25 (EEST)Răspunde[răspunde]

Oricum, articolul trebuie declasificat.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 octombrie 2021 11:09 (EEST)Răspunde[răspunde]

  1. ^ NYT 5 iulie 1940, NYT 7 iulie 1940, NYT 30 iulie 1940,NYT 9 august 1940
  2. ^ Le Figaro, 9 august 1940, NYT, 9 august 1940

Pentru că vezi-doamne revenirea trebuia făcută de un administrator, am revenit eu la o versiune din 10 august care mi s-a părut a fi înainte de începutul editărilor contestate. Vă reamintesc tuturor că vorbim de un articol de calitate, care apare pe pagina principală. Editați cu grijă pentru a nu îi pune în pericol statutul. În special când editările sunt contestate, ele trebuie discutate aici până se ajunge la o formulare acceptabilă. Folosiți paginile de teste pentru ciorne. Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎)  27 octombrie 2021 02:52 (EEST)Răspunde[răspunde]

Etichetele paginii[modificare sursă]

Etichetele paginii (formaturile de la inceput) apar si pe pagina principala. Acestea ar trebui rezolvate/scoase sau puse pe pagina de discutii. -- GoldRoger487 (discuție) 26 octombrie 2021 20:02 (EEST)Răspunde[răspunde]

Locul formatelor {{PDVN}} și {{conținut}} este pe pagina România; pe această pagină de discuții se aduc argumente pro și contra problemelor semnalate (vedeți secțiunea de mai sus). Pare cam curios faptul că astfel de probleme apar la un articol așa zis „de calitate”, dar asta e situația... --Bătrânul (discuție) 26 octombrie 2021 20:16 (EEST)Răspunde[răspunde]
Ce spune GoldRoger487 este că acest articol are statut de articol de calitate a cărui introducere apare în pagina principală. Când a fost evaluat în acest sens, nu exista o dispută PDVN. Asta s-a întâmplat în urma unor modificări mai recente. Dacă modificările sunt problematice, atunci ele trebuie a priori anulate, apoi pot fi discutate aici și introduse pe măsură ce se obține consens. —Andreidiscuție 26 octombrie 2021 20:40 (EEST)Răspunde[răspunde]
Iar ce spun eu (și repet) este că există deja o discuție deschisă pentru acele modificările problematice în secțiunea de mai sus. Cine are curajul să anuleze acele modificări problematice, cum recomandați dvs., dacă un administrator nu a făcut-o, ci doar a etichetat articolul cu formatele {{PDVN}} și {{conținut}}? --Bătrânul (discuție) 26 octombrie 2021 20:47 (EEST)Răspunde[răspunde]
Pozitia etichetelor nu intra in discutiile de mai sus. Pentru ca articolul este foarte lung, etichetele ar trebui puse la sectiunile cu probleme, si nu pe tot articolul.
Tot ce vad mai sus e un conflict care nu poate fi rezolvat din cauza lipsei unei structuri predefinite a paginii. -- GoldRoger487 (discuție) 26 octombrie 2021 22:18 (EEST)Răspunde[răspunde]

Sectiunea România#Oină ar trebui verificata. Sursele/referintele nu sunt tocmai obiective.

Si mai este si poza lui Gheorghe Hagi pusa in aceasta sectiune... -- GoldRoger487 (discuție) 27 octombrie 2021 12:23 (EEST)Răspunde[răspunde]

Romania "socialista"[modificare sursă]

Pagina România socialistă a fost redenumita România comunistă si sectiunea România#România_socialistă ar trebui sa fie schimbata.

Principala diferență este că, în comunism, majoritatea proprietăților și resurselor economice sunt deținute și controlate de stat (mai degrabă decât de cetățeni individuali); în socialism, toți cetățenii împărtășesc în mod egal resursele economice, așa cum sunt alocate de un guvern ales democratic. -- GoldRoger487 (discuție) 27 octombrie 2021 12:28 (EEST)Răspunde[răspunde]

Problema este că în comunism resursele ar trebui alocate „după nevoile fiecăruia”, fază la care nu s-a ajuns. De aceea încadrarea în diverse categorii este subiectivă, adică unii se iau după un criteriu, alții după altul, după cum au interes. --Turbojet  27 octombrie 2021 14:11 (EEST)Răspunde[răspunde]

Cred că singurul criteriu relevant în algerea titlului este uzul. Discuțiile complexe despre comunism ("autentic" sau nu) și despre socialsm se fac în articolele relevante pe baza surselor. --Plinul cel tanar (discuție) 27 octombrie 2021 14:28 (EEST)Răspunde[răspunde]

Da, așa este din punctul de vedere al Wikipediei. Însă uzul care vă convine este cel impus de cei care au interes. Nu veți găsi în România persoane neutre (cei ce fac politică nu sunt neutri) care să folosească termenul „România comunistă”. --Turbojet  27 octombrie 2021 14:54 (EEST)Răspunde[răspunde]
Am mai multe surse Britannica, cenzura, redenumirea paginii "Romania socialista", faptul ca referintele nr 97 si nr 98 se numesc "Deletant, Dennis (2010). România sub regimul comunist (ed. a treia). Editura Fundației Academia Civică. pp. 85–97. ISBN 978-973-8214-52-1." si "Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România. Accesat la data de 16 august 2010.".
Faptul ca alte surse folosite acestui segment nu mai sunt disponibile (Nu mai exista site-ul "Memoria", iar articolul din Adevarul nu mai poate fi gasit.)
Sectiunea mentioneaza ca articol principal România comunistă.
Daca doriti surse, exista manuale scanate pe site-ul Ministerului Educatiei. -- GoldRoger487 (discuție) 27 octombrie 2021 16:57 (EEST)Răspunde[răspunde]
Astfel de expresii folosesc politicienii aserviți, ziariștii „orientați”, ONG-iștii finațați, cei care pozează în dizidenți, Europa Liberă, nemulțumiții din diaspora, cei ce revendică compensații și alții de același calibru. Manualele școlare s-au „aliniat” la porunca politicienilor. Oricum, ele nu sunt surse de încredere. Nu veți vedea asemenea expresii nici la omul de pe stradă, nici la cel de pe câmp.
Serios, așa se află din ce categorie face parte un utilizator, după ce expresii folosește. --Turbojet  27 octombrie 2021 17:47 (EEST)Răspunde[răspunde]
Jumatate din sursele sectiunii sunt invalide si articolul principal a fost schimbat. Discutia este despre actualizarea sectiunii cu surse de incredere.
Atat timp cat sectiunea are surse de incredere si este un rezumat al perioadei, nu ma intereseaza cum este numita sectiunea.
Puteti folosi Google Scholar, biblioteci, carti, manuale,articole etc ca si sursa.
Daca intalniti lucruri care nu sunt adevarate in manualele scolare, puteti sa faceti petitie/cerere la Ministerul Educatiei. Toate manualele au la randul lor bibliografie. -- GoldRoger487 (discuție) 27 octombrie 2021 19:01 (EEST)Răspunde[răspunde]
Ce este adevărul? Nu e o întrebare filosofică, iar răspunsul este „ceea ce convine celor care pot impune versiunea dorită de ei”. Dacă ministerul (aka politicienii care se dau cum bate vântul) vrea să bage în capul elevilor una, degeaba faci petiție, căci nu se aprobă.
Bine, Wikipedia consideră surse de încredere textele celor enumerați mai sus. Știam asta de acum mulți ani.
LE: Care e problema cu ora? Nu aveți ora României? Atunci poziția dv. se explică. --Turbojet  27 octombrie 2021 19:12 (EEST)Răspunde[răspunde]
Bun, cred ca am ajuns la o intelegere ca vom folosi ce considera Wikipedia ca surse de incredere.
Acum avem nevoie de idei de continut pentru sectiune. Putem importa de pe wiki-ul englez, sau sa realizam niste variante in cutia cu nisip (apoi sa le postam dupa o intelegere), sau sa venim cu propuneri de ce ar trebui sa fie in sectiune.
Voi avea o traducere din wiki-ul englez in cateva zile, dar orice alt sfat este binevenít. -- GoldRoger487 (discuție) 27 octombrie 2021 21:05 (EEST)Răspunde[răspunde]
Sper că textul de pe en.wp nu se bazează pe „terminologia” Europei Libere, care este clar că nu era neutră. --Turbojet  27 octombrie 2021 21:38 (EEST)Răspunde[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ar fi de remarcat că regimul era sub tutela Partidului Comunist, totuși. Acum, când ne referim la perioada respectivă nu cred că apelăm expresia "în timpul socialismului"... Pe de altă parte, când ne referim la perioada respectivă ne referim de fapt, inconștient, în principal la caracteristicile represive ale regimului și mai puțin la cele economice, referirea la cele politice fiind situată undeva între acestea două.--Accipiter Gentilis Q.(D) 27 octombrie 2021 21:47 (EEST)Răspunde[răspunde]

Un fapt este cert: denumirea oficială purtată de statul român între 1965 și 1989 a fost Republica Socialistă România. Această certitudine rezidă din constituția din 1965 care proclamă că România este republică socialistă. Constituția este legea fundamentală a oricărui stat. De asemenea, organul suprem al puterii de stat al RSR a fost Marea Adunare Națională și nu P.C.R.. ​Aici este un ghid utilizat de instituțiile Uniunii Europene care cuprinde ​denumirile actuale ale statelor. --GEO (discuție) 27 octombrie 2021 22:28 (EEST)Răspunde[răspunde]
Exact, să se folosească denumirile oficiale, acelea care se foloseau în relațiile diplomatice. Nu să se folosească denumiri din care răzbat resentimente. --Turbojet  28 octombrie 2021 06:56 (EEST)Răspunde[răspunde]

Cred că folosirea unor termeni umbrelă ca România comunistă, România sub comunism sau, de ce nu, Regimul comunist în România apare din nevoia acoperirii perioadei Republicii populare și Republicii socialiste. Acestea fiind spuse, după mine, România comunistă în forma actuală (de menționa că articolul nu există la wikipediile mari) este la limita unei "furci". --Plinul cel tanar (discuție) 28 octombrie 2021 10:15 (EEST)Răspunde[răspunde]

Păi atunci hai să folosim termenul umbrelă SUA sclavagiste pentru perioada SUA dintre 1776 și 1865. --Turbojet  28 octombrie 2021 10:57 (EEST)Răspunde[răspunde]
Robia a fost si in perioada coloniala a Statelor Unite ale Americii, nu este specifica acestei perioade. Robia in Statele Unite poate avea mai multe sensuri: timpurile coloniale, cea din 1776-1865, robia moderna ilegala si robia moderna legala (munca penala) -- GoldRoger487 (discuție) 28 octombrie 2021 12:31 (EEST)Răspunde[răspunde]
Eu așa știu că titulatura „SUA” nu datează din perioada colonială.
@Plinul cel tanar: De fapt, expresia „comunism” a fost alăturată celei de „fascism” iar unii o folosesc pentru culpabilizare cu scopul de a cere despăgubiri. Însă cei vinovați de ce au pierdut aceia nu mai trăiesc, așa că aceste despăgubiri sunt cerute de la populația actuală, — teoretic de la „România [fostă] comunistă”, însă al cărui buget se constituie din contribuțiile populației — milioane de oameni care nu au nicio vină deoarece nu au avut nici putere de decizie, nici nu au beneficiat, nici nu s-au putut opune unei amenințări armate (v. evenimentele din Ungaria din 1956). De aceea manevra descrisă mi se pare imorală și nu sunt de acord cu propaganda pe Wikipedia în favoarea ei, nici măcar cu cea subliminală, ca folosirea expresiilor de genul „România comunistă”. --Turbojet  28 octombrie 2021 15:20 (EEST)Răspunde[răspunde]
România n-a fost niciodata comunista. Titulatura oficiala includea conceptul de socialist, urmând celui de popular, care e diferit de comunism în aceeasi masura în care este diferit de social. Si nici macar acolo n-am ajuns, la ultimul Congres, Ceausescu înca îi mai dadea cu "construirea societatii socialiste multi-lateral dezvoltate", ceea ce implica oricarui cetatean dotat cu inteligenta si logica faptul ca nu se ajunsese nici macar la împlinirea completa a notiunii de socialism (în viziunea PCR).
Apoi, Deletant nu este o sursa de încredere. Cel mult poate fi folosit ca furnizor de date primare (are acces la seria de documente FO, care sunt înca nedigitizate si deci inaccesibila oricarui om fara acces fizic la Kew Garden). Raportul Tismaneanu este contestat si are bubele lui (interesanta treaba cu fiul care aneantizeaza munca tatalui, parte a sistemului care ducea România spre comunism)
Cât priveste perioadele, ele sunt definite dupa alte relatii decât data calendaristica. Regimul sclavagist s-a încheiat în SUA abia în 1865, desi "oficial" perioada sclavagista s-a terminat la orele 24:00 ale zilei de 4 septembrie 476 - adica oamenii s-au culcat decuseara sclavi si s-au trezit a doua zi emancipati (adica iobagi, serbi etc., mare deosebire).
Probabil ca suugestia lui Plinus, eventual ameliorata (regimul stalinist al lui Dej difera foarte mult de curentul nationalist al lui Ceausescu), este cea mia buna sugestie.
Cu stima,
Marian 80.131.120.60 (discuție) 11 ianuarie 2022 12:05 (EET)Răspunde[răspunde]
România comunistă=România guvernată de comuniști. Nimeni nu neagă că cei care guvernau au fost comuniști. tgeorgescu (discuție) 12 ianuarie 2022 01:32 (EET)Răspunde[răspunde]
Conducătorii erau comuniști, dar oficial țara era doar socialistă. Declararea țării ca fiind comunistă este, conform Wikipediei, cercetare originală. Țara nu era vinovată că cei ce o conduceau făceau parte dintr-un anumit partid. Așa, acum România ar trebui declarată (alfabetic) cederistă, fesenistă, liberală, pesedistă, useristă, după cine este la conducere. --Turbojet  12 ianuarie 2022 07:22 (EET)Răspunde[răspunde]
Nu reiese asta, deoarece toate aceste partide subscriu la faptul că România este o țară capitalistă cu regim liberal-democratic și social, în timp ce comuniștii nu permiteau alte partide și nici capitalism și nici democrație liberală. Deci după 1990 regimul politic al României nu s-a schimbat. tgeorgescu (discuție) 12 ianuarie 2022 07:33 (EET)Răspunde[răspunde]
Propunere: Să-i spunem România culpabilizată, bună de pus la plată, căci asta pare dorința tuturor celor care nu trăiesc în ea. --Turbojet  12 ianuarie 2022 11:58 (EET)Răspunde[răspunde]
După cum v-am mai spus, Wikipedia, Britannica, Larousse, nu decid care stat plătește datorii și care stat nu plătește. Ideea asta cu propaganda subliminală aș zice eu la ce prinde, dar nu e voie. tgeorgescu (discuție) 12 ianuarie 2022 12:52 (EET)Răspunde[răspunde]
„Țară:Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat” (DEX). Nu în zadar se bate apa-n piuă, tot acest talmeș-balmeș, amestecătură între „țară”, „stat”, „politicieni” etc. are scopul de a-i demasca pe dușmanii din afară, antiromânii, cei care ne otrăvesc cu sintagme precum „România fascistă”, „România comunistă”, care au alăturat expresia „comunism” celei de „fascism” pentru culpabilizare cu scopul de a cere despăgubiri. Așa se află din ce categorie face parte un utilizator, după ce expresii folosește: „România culpabilizată, bună de pus la plată”, căci asta-i dorința tuturor celor care nu trăiesc în ea. Deci, cine se simte cu musca pe căciulă să vină și să protesteze că aceste despăgubiri sunt cerute de la populația actuală, — teoretic de la România al cărui buget se constituie din contribuțiile populației — milioane de oameni care nu au nicio vină deoarece nu au avut nici putere de decizie, nici nu au beneficiat, nici nu s-au putut opune... evident, cu excepția celor care s-au întors din razboi cu buzunarele doldora, celor dela „românizarea” lui Radu Lecca și celor care l-au numit și apoi, tovarășilor dela conducere, celor care s-au văzut cu case și averi peste noapte (și încă ce noapte! ce nopți!)... Evident, toți aceștia nu-s și n-au fost români ci extratereștri care ne-au năvălit din alte planete.--Alex F. (discuție) 12 ianuarie 2022 13:33 (EET)Răspunde[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Vedeți cât de importanți sunt wikipediștii: prin câteva editări ei tranșează soarta națiunilor, a unor țări întregi... la un moment dat placa asta devine ridicolă. tgeorgescu (discuție) 12 ianuarie 2022 13:59 (EET)Răspunde[răspunde]

@Alex F: Mulțumesc pentru recapitulare, m-ați scutit să repet eu pentru cei care încă n-au înțeles. Cum am spus: să plătească persoanele vinovate, nu masa nevinovată. Este imorală cererea să plătească nevinovații. Iar cei născuți după comiterea faptelor sunt clar nevinovați.
@tgeorgescu: Desigur, placa este declarată ridicolă când contrazice anume interese. Din ce ați tot spus pe Wikipedia am înțeles că, după dv., doar sursele care susțin alte interese decât ale celor din România sunt de încredere și că Wikipedia este obligată să reflecte acele interese, indiferent că celor din România le place sau nu. Spun asta pentru că acest articol este despre România, nu despre lumea în general. Și nu este vorba de ce spun eu, ci de manipularea surselor, aspect esențial pe Wikipedia. --Turbojet  12 ianuarie 2022 16:30 (EET)Răspunde[răspunde]
Constatare. Din decembrie 2012, cei de la ediția în limba engleză a Wikipediei au renunțat la apelativul „Communist Romania” pentru titlul articolului. Au procedat la fel și în cazul celorlalte state socialiste sau republici populare, dar au mai păstrat unele pagini de dezambiguizare, pentru a nu se pierde legăturile interne existente (exemple: Communist China, Communist Cambodia, Communist Hungary, Communist Korea, Communist Russia, Communist Vietnam). --GEO (discuție) 12 ianuarie 2022 21:22 (EET)Răspunde[răspunde]
Aici nu e Parlamentul Națiunilor⁠(en). Wikipediștii nu hotărăsc prin câteva editări la care poate da oricine revert care este soarta datoriilor statului român. Hai, domnule, fiți serios și terminați cu copilăriile! Numai să nu audă maică-mea că negociez datoria externă a României! tgeorgescu (discuție) 13 ianuarie 2022 12:15 (EET)Răspunde[răspunde]
Daca nu ma înseala memoria, comunisti prin titulatura n-au fost decât vreo 4 milioane (~20%), majoritatea pasivi, în ciuda eforturilor frinzând uneori santajul de a înscrie fortat oamenii în PCR. Partidul s-a numit, în diferite variante comunist, si chiar a fost la putere din 1944-45 dar România înca era un regat (capitalist). Mai mult, PCdR a fost redenumit PMR dupa abdicare, dar tara a fost doar populara, nu muncitoreasca, în ciuda "dictaturii proletariatului".
Aceste fapte ar trebui sa demonstreze ca regimul politic conducator nu se suprapune 1:1 peste structura politica a tarii.
Prin urmare, daca folosim definitia comunismului (hai sa folosim manifestul lui Marx pentru acest scop), România n-a fost niciodata comunista, pentru ca n-a îndeplinit conditiile precizate sub forma de desiderate ale lui nenea Mordechai.
Asa este, nu parlamentul trebuie sa decida, ci compararea cu definitia. Atributiile si competentele parlamentului sunt exclusiv legislative - nu este competent nici macar în stiintele juridice (unde decide Curtea de Casatie).
Cu stima,
Marian
PS: functia de revert, din mica mea experienta cu wiki, a fost folosita preponderent de administratori. Utilizatorii de rând si/sau ocazionali probabil ca nici nu stiu de ea. 80.131.120.28 (discuție) 13 ianuarie 2022 14:30 (EET)Răspunde[răspunde]
Nu știu, la un moment dat pentru înscrierea în PCR deveniseră necesare: dosar curat + recomandări + examen la ideologie. Eu n-am avut ocazia, că eram minor când a căzut regimul comunist. tgeorgescu (discuție) 13 ianuarie 2022 19:48 (EET)Răspunde[răspunde]

Mihai Viteazul[modificare sursă]

A-i atribui o dorință de „unificare” a „României” este anacronic: România nu a existat înainte de Mihai Viteazul și nici multă vreme după el, ceea ce știm de la cronicari este că moldovenii urau muntenii și invers. tgeorgescu (discuție) 19 noiembrie 2021 01:37 (EET)Răspunde[răspunde]

Pe en.wiki am primit mesaj că gdo.ro este pe lista neagră, ca atare nu mai poate fi citat în articole. tgeorgescu (discuție) 20 noiembrie 2021 03:48 (EET)Răspunde[răspunde]

Nu e sursă de încredere: nu are redacție, la formularul de contact e o adresă de gmail, la secțiunea Despre e o engleză aproximativă cu bla-bla incert. --Mihai (discuție) 20 noiembrie 2021 03:55 (EET)Răspunde[răspunde]
OK, sursa: en:MediaWiki:Spam-blacklist. tgeorgescu (discuție) 20 noiembrie 2021 03:57 (EET)Răspunde[răspunde]
La ro.wikipedia mai era doar un singur articol cu un link către site-ul ăsta; nu știu dacă trebuie să fie inclus în blacklist. --Mihai (discuție) 20 noiembrie 2021 04:04 (EET)Răspunde[răspunde]

9 mai nu 10 mai[modificare sursă]

România si-a declarat independenta, prin glasul Camerelor (singurele reprezentante ale natiunii), în ziua de 9 mai (la prânz Camera, seara Senatul).
De prin 1869, la sugestia lui Spiru Haret, au fost contopite cele doua date, 9 si 10 mai, într-o singura sarbatoare. Aceasta i-a fost cadorisita lui Carol, care în acea zi nu a facut nimic decât ca a multumit parlamentarilor si poporului strâns la parada.
Cele doua motiuni sunt publicate alaturi de procesele verbale ale sedintelor în Monitorul Oficial, 27 mai (8 iunie) 1877, pp. 3449-3456 si respectiv în Monitorul Oficial, 14/26 mai 1877, pp. 3223-3224. Repet: Motiunea este un act intern al Camerelor si devine executorie din momentul aprobarii ei - în acest caz, motiunile cer guvernului sa ia masuri ca independenta României sa fie recunoscuta de Marile Puteri. Asta se înntâmpla pe 9 mai. Apoi, numai pentru ca eram independenti, Camera a votat legea transformarii tributului în buget de armata, legal nu se putea altfel - ar fi ca si votarea transformarii contributiei noastre la UE în bani pentru autostrazi.

Carol nu a promulgat independenta (a promulga = a da caracter executoriu unei legi, atestându-i oficial existența), si nici acest act a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principe, si nici alte fantezii postdecembriste. Sau, daca exista cumva Legea independentei României, sa fie citata drept sprijin al datei de 10 mai.
Cineva cu drept de scriere este rugat sa modifice articolul.
Cu stima,
Marian

Cum v-am mai spus, pe Wikipedia asemenea discuții sunt considerate „afirmațiile utilizatorilor” și nu se iau în considerare. Indicați sursele care afirmă ce spuneți, altfel nu se va modifica nimic.
Mai exact, indicați sursele care spun că „promulgarea” de către principe este o poveste fără urmări juridice. Și afirmația că „motiunea este un act intern al Camerelor si devine executorie din momentul aprobării ei” trebuie susținută de surse, deoarece utilizatorii nu au dreptul pe Wikipedia să facă considerații juridice. Adică pe Wikipedia competența personală a utilizatorilor nu este recunoscută. Chiar dacă aveți formație juridică, pe Wikipedia asta nu este un argument că este așa cum spuneți dv. --Turbojet  14 decembrie 2021 13:58 (EET)Răspunde[răspunde]
Sursele le aveti.
Nu este vina mea ca sunteti tributar unor prejudecati si ca acceptati afirmatii nefondate (unde sunt sursele de încredere ca la 10 mai s-a proclamat/promulgat/semnat independenta?, surse sa certifice ca s-a sarbatorit pe 10 mai avem destule; doar ca sarbatoream Unirea mica pe 26 ianuarie ca se suprapunea cu ziua lui to'arsu' dar toata lumea stia ca n-a fost pe 26 ci pe 24).
Solicitati aceleasi probe solide si celor care scriu aceste informatii (textul nu este referentiat; al meu se bazeaza pe monitorul oficial din textul de mai sus).
Am cerut sa vad legea sau orice act semnat de Carol pe 10 mai. Sa fie folosit ca suport pentru afirmatia respectiva. Trebuie sa fie un act celebru, cred, este doar actul cel mai important al statului român (o fi capsat de dosarul Bechtel, ca nici pe ala nu l-au gasit dar toata lumea vorbeste de el). Dupa cum tot repet, nimeni, absolut nimeni nu spune ceva de 10 mai, toti se refera la 9 mai. Unde este legea aia acunsa de o cautam din 1877 si n-o gasim dar tot vorbim de ea?
Îmi cer scuze, dar pur si simplu nu înteleg de ce unul scrie ce vrea fara dovezi dar cine vrea sa corecteze nu poate pentru ca dovezile nu-i sunt "recunoscute". Si de ce este posibil pe wiki EN dar nu pe wiki RO.
Si mai ales sunt convins ca mai degraba credeti documentul primar al fituicii de pensie a parintilor decât documentul secundar al emisiunii TV care spune ca pensiile au crescut. 79.220.63.192 (discuție) 14 decembrie 2021 15:20 (EET)Răspunde[răspunde]
Daca numele si reputatia istoricului Scurtu va spune ceva, pe pagina lui de web este prezentata o explicatie, cred eu convingatoare.
http://www.ioanscurtu.ro/impotriva-falsificarii-istoriei-10-mai-ziua-nationala-a-romaniei/ 79.220.63.192 (discuție) 14 decembrie 2021 15:28 (EET)Răspunde[răspunde]
Numele și reputația istoricului Scurtu ne spune multe, dar acest lucru nu este valabil automat și pentru contribuțiile utilizatorului anonim care semnează „Marian”. Există surse de încredere care pot fi citate în sprijinul afirmației că „de prin 1869, la sugestia lui Spiru Haret, au fost contopite cele doua date, 9 si 10 mai”? Dar despre „contopirea” cu ziua de naștere „a lui to'arsu'”? --Pafsanias (discuție) 14 decembrie 2021 16:27 (EET)Răspunde[răspunde]
Nu am scris nicaieri în articol ca Spiru Haret ar fi contopit zilele (nici nu avea dreptul legal, circulara lui fiind valabila doar pentru scoli; cei care aveau acest drept erau, pe atunci doar voda si parlamentarii). Am scris despre Haret în explicatii, ca sa pricepeti de unde (se pare ca) provine cadoul. Singura modificare este 9 în loc de 10. Iar daca-l acceptati pe Scurtu, este tot ceea ce este necesar pentru a schimba textul articolului, nu ne trebuie Haret, Ceausescu, studii constitutionale si, de fapt, orice fel de studii.
Cât despre 24/26, nu stiu ce altceva sa va spun, eu am trait în acea epoca, ba chiar am fost facut pionier pe 24, la Focsani, pe Milcov, si am avut si televizor. Exemplul a fost doar ca sa vedeti unde se poate ajunge cu cadourile (si de ce firmele din vest sunt reticente în a acorda bonusuri, oamenii tind sa le pretinda mereu si daca nu le mai primesc devin demotivati)... m-am gândit ca-l stiti, nu m-am gândit ca ati putea avea sub 30 de ani.
Dar un lucru nu înteleg eu - de ce atâta ura contra lui 9 mai? Sunt sursele girând 10 mai chiar atât de "beton" (în afara de pareri, nu exista niciun document al vremii)?
Închei subiectul aici.
Apreciez totusi discutia, e un pas înainte
Cu stima, Marian
PS: daca chiar va intereseaza informatia, circulara lui Haret trebuie sa fie în arhiva nationala, dar nu e digitizata (eu cel putin n-am gasit-o), cine are abonament poate s-o caute. 79.220.63.192 (discuție) 14 decembrie 2021 18:17 (EET)Răspunde[răspunde]
Bine, avem o sursă, Scurtu. Mai spune vreo sursă asta sau e doar interpretarea lui Scurtu? --Turbojet  14 decembrie 2021 18:34 (EET)Răspunde[răspunde]
PS: De ce spun asta? Pentru că noi n-avem dreptul să decidem cine are dreptate, Scurtu sau politicienii, noi putem doar să constatăm ce spune majoritatea. Fără altă sursă Wikipedia poate doar consemna poziția lui Scurtu, fără a declara că așa este cum spune el. --Turbojet  14 decembrie 2021 18:39 (EET)Răspunde[răspunde]
@„Marian”: Nu am sub 30 de ani, dar am avut și eu televizor. Despre Organizația Pionierilor, nu cred că e cazul să vă răspund aici. Mulți trăiesc încă sub impresia vie a memoriilor dobândite în acei ani. Eu nu-mi amintesc să fi sărbătorit vreodată Unirea (cea Mică) pe 26 ianuarie, nici măcar la Focșani (acolo am jucat Hora o singură dată, pentru că tabăra de iarnă era destinată doar membrilor CNOP). Sunt de acord să încheiem subiectul aici. --Pafsanias (discuție) 14 decembrie 2021 19:05 (EET) P.S. - Cu privire la anul 1869, am doar cunoștințe foarte vagi. Mi se pare că a fost înainte de 1877, chiar și pentru Spiru Haret.Răspunde[răspunde]
Subiectul e terminat, dar eu îmi cer scuze pentru dactilo... pur si simplu nu mai pot gândi limpede... era 79 nu 69
Marian
PS: Magazin istoric e acceptat ca sursa? Este un numar special din mai 1977, desi referinte sunt în tot anul 1977.
Si autori straini -> https://www.jstor.org/page-scan-delivery/get-page-scan/43100926/0
Din MI nr3 1977 -> Maxim Pop și Artemiu Publiu Alexi s-au remarcat și ca animatori ai unor actiuni de solidaritate cu lupta fratilor lor de peste munti pentru cucerirea independentei absolute. Cu prilejul proclamarii ndependenței de stat a României, la 9 mai 1877, sub conducerea celor doi profesori, elevii liceului românesc din Nasaud, unul dintre cele mai vechi așezaminte de învatamînt din Transilvania, au pregatit o demonstratie, care urma sa se desfașoare într-un cadru sarbatoresc, ,,cu iluminatiuni, parada pre strade, cu muzica etc." . Deși a fost interzisa de directorul liceului, pe motiv ca ar pune in pericol functionarea școlii, manifestatia a avut totuși loc. Ea s-a tinut în casa taranului Ion I. Moldovan, în ,,Olimul Nasaudului". Bucuria celor prezenti a fost exprimata prin ,,cuvîntari nationale și înflacarate, prin toaste, prin cîntarile orchestrei noastre", dupa cum relata un martor ocular. 79.220.63.192 (discuție) 14 decembrie 2021 21:27 (EET)Răspunde[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ziua tradițională era 10 mai. Din ce motive era așa, nu mă privește. Tot ce știu este că Magazin Istoric era cenzurat de regimul comunist și nu publica decât puncte de vedere favorabile PCR-ului. PCR-ul avea interesul propagandistic să nege sărbătoarea de 10 mai și să pună sărbătoarea sovietică de 9 mai în locul ei. tgeorgescu (discuție) 15 decembrie 2021 03:13 (EET)Răspunde[răspunde]

Aveti dreptate sa criticati comunismul, desi n-a fost 100% gresit în toate. Dar mie mi s-a dat de înteles ca un text referentiat (iar competenta dlui Scurtu nu vad sa fi fost contestata) are dreptul sa înlocuiasca un text contestat si nereferentiat, dupa toate regulile wiki.
Cât priveste sarbatoarea sovietica, mda, avem cam acelasi calapod, amestecarea a doua (de fapt 3, ca s-a introdus si Ziua Eroilor aici) sarbatori într-o zi.
Nu stiu de unde provine citatul din "memoriile" lui Carol, regasibil peste tot prin web: ("Sărbătoarea Națională de astăzi se celebrează de astă dată cu deosebire, ca fiind ziua independenței. După Tedeum la Mitropolie, într-un lung discurs, primul ministru Brătianu arată entuziasmul cu care România a intrat în noua ei formă de stat. În răspunsul său, Principele exprimă speranța că Europa va vedea în evenimentul sărbătorit astăzi realizarea vechii dorinți a românilor și un pas făcut înainte pentru asigurarea și întărirea ideii de Stat la Dunărea de Jos.") pt ca el nu si-a scris memoriile, ci le-a încredintat dnei Mite Kremnitz (iar pe ea am citat-o deja în originalul german spunând ca singura hârtie importanta pe care a semnat-o Carol a fost legea ordinului Coroanei României), si nu înteleg de ce ar vorbi la persoana a IIIa despre sine ("...perechea princiara...", "...Principele exprima..."). Chiar si asa, tot nu exista dovezi ca nenea Carol a semnat ceva privind independenta. Unde este hârtia cu semnatura princiara? Este un document esential. Restul sunt sofisme si "elasticizarea" prin parafrazari peste parafrazari ale descrierii faptelor de atunci (era un joc, se numea Telefonul fara fir).
L-ati refuzat pe Xenopol, pe Damé, iata-l pe Theodor Vacarescu ce spune: "Prin voturile lor solemne și unanime de la 9/21 maiŭ, Corpurile legiuitóre proclamă independența Statului Român. A doua ḑi 10/22 maiŭ, a un-spre-ḑecea aniversară a suireĭ pe tron a Domnuluĭ Carol, vede realisându-se visul secular al Românilor. De la o margine a țěreĭ la alta tóte inimile sunt coprinse de un nespus entusiasm; autoritățile și corpurile constituite, orașele, satele cătunele, toțĭ într'un cuvênt, de la mic până la mare, se rostesc gata la orĭ-ce jertfe pentru a susține cu tóte bunurile națiuneĭ, cu aurul și sângele eĭ, libertatea și neatêrnarea Patrieĭ. Camerile pun la disposițiunea guvernuluĭ un credit de 10 milióne leĭ pentru a face față la primele cheltuelĭ necesitate de punerea oștireĭ pe picior de resbel, și autorisă contractarea unui împrumut de 30 milióne leĭ. Ofrandele de serviciĭ și de ajutóre pentru armată, darurile voluntare în banĭ ș'în natură, curg din tóte părțile. Domnitorul dă una sută miĭ leĭ spre a se adăoga la misa de campanie a oficerilor din trupele mobilisate. Cadrul acesteĭ scrierĭ nu permite a intra în amănuntul actelor de generos și desinteresat patriotism săvîrșite în acele memorabile momente de întrunirĭ și asociațiunĭ, de persone publice saŭ private, în cercul mai larg saŭ maĭ restrăns al mijlocelor fie-căruĭ. Paginele Monitoruluĭ oficial și ḑiarelor de pe timp sunt pline cu reproducerea unor asemenea acte." (Luptele românilor în resbelul din 1877-1878 din 1887, îngrosarea e a amea) Nicio vorba despre semnatura domnitorului pe vreun act, domnitor caruia i-a fost Maresal al Palatului.
Si sunt zeci de astfel de marturii (Bacalbasa, Kogalniceanu, etc. etc.) dar niciun document semnat de Carol.
Din punctul meu, discutia pe fond si pe surse s-a terminat. Cu prima fraza de mai sus termin si partea formala (a regulilor wiki).
Faceti cum vreti.
Cu stima,
Marian 79.220.56.147 (discuție) 15 decembrie 2021 09:44 (EET)Răspunde[răspunde]
Asta nu e un fapt istoric obiectiv, e o chichiță avocățească precum pretinsul avocat Nicușor Teodorescu a constatat că statul România nu are act de înființare, așa că, alături de alți pierde-vară, a înființat statul modern Dacia. tgeorgescu (discuție) 15 decembrie 2021 10:38 (EET)Răspunde[răspunde]
Ma obligati sa raspund
Nu este o chichita avocateasca, ci un raspuns la adresa celor care scriu "a doua zi (nota bene 10 mai) independenta si-a primit consacrarea oficiala prin semnarea ei (alternativ o lege) de catre Carol." Chiar wiki a spus odata ca "A doua zi, 10/22 mai, Senatul a votat proclamația de independență, iar acest act a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I." E chiar atât de greu de gasit un act semnat de Carol1? Daca e lege, nu trebuia ea oare publicata (Data în Bucuresti în 10 Maiu 1877) si contrasemnata? De ce nu se gaseste legea asta esentiala nicaieri, de exemplu în Monitor? Iar Senatul, cf Monitorului oficial pe care l-am anexat în primul mesaj s-a întrunit în seara lui 9 si a redactat a doua motiune (au fost doua, una a Camerei si alta a Senatului, iar Kogalniceanu n-a vorbit decât la prima). Indiferent ca tata-socru a ridicat paharul sâmbata seara (sau nu) în cinstea lor, mirii sunt casatoriti atunci când au semnat ambii, joi, registrul de la starea civila. Pupaturile, laudele si lacrimile nu schimba cu nimic data casatoriei.
Independenta i-a fost cadorisita unui viitor rege. Perfect în regula. Cadourile sunt însa personale. Iar acum nu-l mai avem si nu ne mai împiedica nimic sa respectam adevarul istoric, dovedit cu fapte si acte iar nu cu declaratii postdecembriste care cam evita subiectul atunci când nu dau direct cu bâta-n balta, folosind concepte pe care nu le pricep (proclamatie, promulgare, putere de lege etc).
PS: Bestiala faza cu Dacia, n-am stiut de ea, multumesc. 79.220.56.147 (discuție) 15 decembrie 2021 13:04 (EET)Răspunde[răspunde]
La ce oră a aprobat moțiunea Senatul? Era încă sâmbătă seară sau era deja joi? --Pafsanias (discuție) 15 decembrie 2021 15:44 (EET)Răspunde[răspunde]
Sedinta Senatului s-a terminat la ora 24 dupa cum scrie în al doilea MO. Însa motiunea a fost primul lucru discutat - întrucât sedinta a început la ora 20, s-a pierdut ceva timp cu prezenta, speculez ca s-a terminat pe la 21, pentru ca nu au fost dezbateri nici invitati, si au mai si discutat doua proiecte în sectiuni pâna la 24.
Vorbim de 9 mai, care a cazut luni. 79.220.56.147 (discuție) 15 decembrie 2021 17:41 (EET)Răspunde[răspunde]
Speculați?! Dacă s-a terminat la orele 24 trecute fix, s-ar putea să fi căzut în ziua de marți? Exemplele fictive anterioare au fost preluate din mesajul dumneavoastră referitor la căsătorie, dar sunt de acord că erau tot la fel de deplasate. --Pafsanias (discuție) 15 decembrie 2021 17:53 (EET)Răspunde[răspunde]
Speculez, pentru ca în procesul verbal nu este trecuta ora, ci doar ordinea activitatilor, precum si orele de deschidere si închidere. Întrucât dupa numararea voturilor motiunea a fost declarata aprobata (si urmata de alte activitati) iar sedinta a fost închisa la ora 24, rezulta ca si a doua motiune a "cazut" tot în data de 9 mai. 79.220.56.147 (discuție) 15 decembrie 2021 18:06 (EET)Răspunde[răspunde]
Vedeți dumneavoastră cât de specioase pot deveni aceste discuții dacă nu sunt purtate în mod corespunzător? Eu mă opresc, pentru că am fost avertizat deja cu privire la „trollul istoric” și nu vreau să dau apă la moara nimănui. Dacă e nevoie să iau măsuri, o voi face fără alte discuții. --Pafsanias (discuție) 15 decembrie 2021 18:16 (EET)Răspunde[răspunde]

Țara in Republica Balcanica[modificare sursă]

România nu se afla in Peninsula Balcanica, cum nici Austria sau Elveția nu se afla in Peninsula Italica. Se afla in Nordul acesteia dar nu este țara din Balcani. Dacă tot vrem sa părem deștepți, haideți sa o facem ca la carte. 85.225.5.15 (discuție) 24 ianuarie 2022 07:46 (EET)Răspunde[răspunde]

Diaspora(?)[modificare sursă]

George Emil Palade (laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină!

Nu prea e clar la ce vă referiți. În descriere ați scris ceva de Emil Racoviță, dar el nu a trăit niciodată în diaspora din câte știu.--Strainu (دسستي‎)  14 mai 2022 23:39 (EEST)Răspunde[răspunde]

Sport- David Popovici[modificare sursă]

Merita mentionat in lista sportivilor Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f04:c07:9b00:240f:f488:ef6f:6985 (discuție • contribuții).

Educația în România[modificare sursă]

Primii cinci ani de școală sunt făcuți cu învățător/ învățătoare, nu primii patru. De aproximativ zece ani clasa pregătitoare face parte din ciclul primar și este obligatorie. 109.166.137.208 (discuție) 8 august 2022 12:40 (EEST)Răspunde[răspunde]

Uniunea europeană[modificare sursă]

România este al optulea stat ca mărime al uniunii europene. 109.166.138.239 (discuție) 27 noiembrie 2022 13:59 (EET)Răspunde[răspunde]