Sari la conținut

Cronologia Chișinăului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stema Chișinăului, timbru poștal moldovenesc

Istoria cronologică a orașului începând cu cele mai vechi timpuri:

  • sec. al VI-lea î.Hr.sec. al IV-lea î.Hr.: Pe locul actualului oraș locuiau în mici localități despărțite autohtonii daco-geți, fapt confirmat de vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul orășelului Durlești, în Valea Gâștelor, la hotarele satului Revaca și în sectorul Mălina Mică.
  • sec. al V-lea – începutul sec. al XIII-lea: Teritoriul orașului este parte componentă a așa-ziselor voievodate, romanii orientale, în care oamenii viețuiau în codri și se conduceau de obiceiul pământului. Autohtonii trăiesc în sate mici a câte 10-15 case-bordeie. În sec. al VIII-lea – al IX-lea se încheie procesul de formare a limbii și etniei române în urma asimilării treptate de către populația daco-romană a unor grupuri de slavi și a altor elemente alolingve (migratoare), stabilite mai târziu în spațiul carpato-dunărean.
  • 1241 – cca 1360: Teritoriul orașului se găsește sub stăpânirea tătarilor din Hoarda de Aur. În acest timp lângă populația autohtonă se stabilește și un grup de tătari, fapt evocat mai târziu prin denumirea Seliștea Tătărească, situată încă în prima jumătate a secolului al XV-lea în stânga râului Bâc, la est de fostul sat Visterniceni. Începând cu finele sec. al XIV-lea, populația autohtonă și teritoriul amintit trec sub oblăduirea permanentă a domnitorilor moldoveni.
  • 1436, 17 iulie: Prima atestare documentară a localității de ...lângă Bâc, situată ...pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, în care se semnalează o danie întărită de domnitorii Ilie și Ștefan logofătului Oancea.
Hrisovul din 17 iulie 1436 care atestă pentru prima dată Chișinăul
Arcul de Triumf
Catedrala Sf. T. Tiron din Chișinău
Planul Chișinăului în anul 1887
Chișinăul în 1889
Tramvaiul din Chișinău
Capela Gimnaziului de Fete
  • 1840: Înălțarea Bisericii Catolice și Arcului de Triumf (numit și Porțile Sfinte).
  • 1842, iunie: Întemeierea Școlii Pomicole din Basarabia.
  • 1847, 1 septembrie: La Liceul Regional din Chișinău este numit profesor de limbă română Gheorghe Bilevici.
  • 1854: Lev Nicolaevici Tolstoi vizitează Chișinăul.
  • 1856: Se încheie construcția Catedralei Sf. T. Tiron.
  • 1866: Inaugurarea Gimnaziului de Fete.
  • 1871, 15 august: Se inaugurează calea ferată Chișinău-Tiraspol.
  • 1877, 20 septembrie: Alegerea lui Carol Schmidt primar al Chișinăului, în vremea căruia orașul a simțit o modernizare puternică.
  • 1878: Se aprobă stema Chișinăului.
  • 1882: Frații Măcărescu zidesc Biserica Sf. Mihail.
  • 1885: Inaugurarea monumentului lui A. S. Pușkin.
  • 1889: Punerea în funcție a tramvaiului cu cai.
  • 1890: Transformarea Școlii de Pomicultură în Școala de vinificație.
  • 1892, 15 decembrie: Se dă în exploatare prima tranșă a conductei de apă.
  • 1893, 29 august: În Basarabia a avut loc un cutremur de pământ puternic, resimțit mai ales în localitățile sudice și centrale.
  • 1895: Este finisată construcția Capelei Gimnaziului de Fete și a Capelei comunității grecești.
  • 1896: Întemeierea Spitalului de Boli Infecțioase de către Toma Ciorbă.
  • 1897, 23 august: A luat ființă Comisia Științifică de Arhivistică, condusă de N. Codreanu, director al Liceului Real, apoi de Paul Gore; secretar – istoricul Ioan Halippa.
  • 1898, 8 martie: În sala Clubului Nobilimii corul Mitropoliei din Iași, condus de Gavriil Muzicescu, prezintă pentru prima oară două concerte cu piese corale religioase și cântece naționale.
  • 1902, iulie: Greva muncitorilor de la morile cu abur.
  • 1903: Scriitorul Vladimir Korolenko vizitează Chișinăul.
  • 1904, 4 aprilie: Se ține prima ședință a Societății Istorico-Arheologice Bisericești.
  • 1905, 11 martie: Greva muncitorilor tipografi și brutari.
  • 1908:
    • 4 februarie: Societatea de Binefacere Basarabia prezintă la Chișinău opereta Cinel, Cinel. Rolurile au fost jucate de Gh. Madan, A. Dicescu, I. Suruceanu ș.a.
  • 1909, 1 ianuarie: La Chișinău este pusă în funcțiune prima uzină electrică.
  • 1910, 10 februarie: S-a născut Maria Cebotari, cântăreață de excepție, apreciată pe marile scene ale lumii.
  • 1913: Este deschisă o linie a tramvaiului electric.
    • 5 martie: Are loc un congres religios, la care se hotărăște combaterea inochentismului și altor secte prin răspândirea Evangheliei, ținerea predicilor și cântărilor corale în biserici în limba română.
    • 21 iulie: Un ucaz imperial îngăduie săvârșirea sfintei liturghii în limba română. Cu acest prilej ziarul Cuvânt moldovenesc scrie că aceasta a fost o zi de sărbătoare națională a moldovenilor.
  • 1914:
    • ianuarie: Aflarea la Chișinău a lui Vladimir Maiakovski.
    • 21 martie: La Tribunalul din Chișinău se judecă procesul directorului revistei Cuvânt moldovenesc N. Alexandri, învinuit de a fi publicat poezia La icoană de Alexandru Vlahuță.
  • 1917:
    • 5 martie: Populația Basarabiei a aflat despre căderea țarismului, știre ținută în secret de guvernatorul Basarabiei. O telegramă oficială anunță: Basarabia nu mai este sub imperiu și de acum înainte toți se pot bucura de libertate.
    • 13 martie: Înființarea primului Soviet de deputați ai muncitorilor și soldaților la Chișinău; are loc o adunare la redacția revistei Cuvânt moldovenesc, unde este înaintată propunerea de a înființa Societatea Națională Moldovenească.
    • 26 martie: Se desființează vechea poliție țaristă din Chișinău; arhimandritul Gurie revine din exil.
    • 2 aprilie: Pan. Halippa preia oficial direcția ziarului Cuvânt moldovenesc, care apărea la Chișinău.
    • 3 aprilie: La Chișinău se înființează Partidul Național Moldovenesc.
    • 6 aprilie: Are loc Congresul Cooperatorilor din Basarabia, care aderă la programul Partidului Național Moldovenesc.
    • 10 aprilie: Are loc o mare întrunire a învățătorilor de toate naționalitățile din Basarabia.
    • 13 aprilie: Apare publicația rusească Свободная Бессарабия („Basarabia liberă”).
    • 21-24 aprilie: Are loc Congresul I Gubernial al Țăranilor din Basarabia.
    • 22 iunie: La Chișinău s-a constituit Comitetul Central al Ostașilor Moldoveni.
    • 2 septembrie: Se întemeiază Uniunea Elevilor Moldoveni din care au făcut parte Ion Bârcă, L. Bivol, Mihail Pelivan, frații P. și N. Popescu, Ionel Pelivan, Mihail Meleghi, Liza Ciubotaru ș.a.
    • 6 septembrie: Apare ziarul Soldatul moldovan, redactat de Iorgu Tudor, Mihail Minciună, Șt. Holban ș.a.
    • 8 septembrie: La Chișinău a fost inaugurată prima tipografie românească cu caractere latine a Societății Culturale Moldovenești.
    • 18 octombrie: La Chișinău au loc pregătiri pentru organizarea Congresului Ostașilor Moldoveni.
    • 2 decembrie: Sfatul Țării (organul reprezentativ al Basarabiei) proclamă Republica Democratică Moldovenească.
    • 4 decembrie: Înființarea organizației bolșeviste la Chișinău.
  • 1918:
    • 1 ianuarie: Gruparea prorusească și bolșevică din oraș ocupă Gara feroviară, Poșta și Telegraful și publică un ordin prin care anunță că își asumă întreaga putere și că unitățile militare și instituțiile trebuie să asculte de dispozițiile sale și nu de cele a generalului Șcerbaciov. Detașamente înarmate ale Frontotdel-ului, conduse de N. Kabak, au dezarmat în Gara Chișinău unitatea celor cca. 1.000 de ardeleni.
    • 1 - 10 ianuarie: Chișinăul se află sub autoritate dublă: bolșevici pe de o parte și Sfatul Țării pe de alta.
    • 5 ianuarie: Forțele bolșevice (FrontOtdel-ul), în frunte cu Perper, Levinson, Kotovski și Kabac, preiau controlul asupra unei părți a Chișinăului. Ei arestează mai mulți deputați ai Sfatului Țării. În cursul serii Blocul Moldovenesc din Sfatul Țării se întrunește și ia hotărârea să trimită o nouă delegație la Iași pentru a cere intervenția Armatei Române.
    • 9 ianuarie: Toți voluntarii ardeleni, închiși la Chișinău de către FrontOtdel, sunt eliberați de reprezentanții Sfatului Țării.
    • 12 ianuarie: Delegația autorităților moldovenești, care a întâmpinat trupele române la Strășeni, adresează populației Chișinăuene un apel în care se comunică condițiile în care trupele române sunt întâmpinate în Basarabia.
Sediul Sfatului Țării
Monumentul lui Ștefan cel Mare
Ghetoul din Chișinău, 1941
Grădina Botanică
Cinematograful Patria
Clopotnița Catedralei din Chișinău
Casa Guvernului
Sala cu Orgă
Teatrul de Operă și Balet
  • Chișinău. Enciclopedie (pag. 556–564) – Chișinău, 1997.