Slavi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Țări cu o majoritate etnică slavă și cel puțin o limbă slavă națională

     Slavii apuseni

      Slavii răsăriteni

     Slavii sudici

Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsărit(din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea Baltică) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul și centrul Europei. Ei căutau pământuri mai bune pentru agricultură și pășunat. Deoarece triburile slave s-au stabilit pe zone întinse și datorită amestecului cu alte populații, între ele au apărut diferențieri de limbă. Astfel, slavii de est sunt rușii, ucrainenii și bielorușii de astǎzi. Slavii de vest sunt strămoșii cehilor, slovacilor și polonezilor. Iar slavii de sud, cei care au migrat la sudul Dunării, sunt strămoșii bulgarilor, sârbilor, croaților, macedoneniilor, slovenilor , bosniacilor și muntenegrenilor.

Slavii erau organizați în triburi și uniuni de triburi. Aceștia erau conduși de cnezi sau jupâni, ajutați de Sfatul Bătrânilor. Dar, din secolele VII și IX, slavii au început să își constituie state, ca, de exemplu, statul cehilor (numit și statul lui Samo), cel al sârbilor, cu capitala la Rașka sau cnezatele ruse. La crearea celor din urmă, au contribuit și varegii sau vikingii, populație germanică din nordul Europei.

Strămoșii popoarelor slave se rugau la forțele naturii. Nu aveau preoți și nici temple, dar ridicau idoli în păduri. Slavii erau înrudiți cu tracii, dacii, sciții, sarmații și balticii, care făceau parte din grupa etno-lingvistică Satem. Din secolele IX și X, popoarele slave au adoptat creștinismul. Slavii de est (rușii, ucrainienii) și o parte a celor de sud (bulgarii, sârbii, macedonenii, muntenegrenii) sunt creștini ortodocși. Cei de la apus (cehii, slovacii, polonezii) și o parte a celor de sud (croații, slovenii) sunt creștini catolici. Musulmani sunt bosniacii, precum și o parte a sârbilor (în Sangeac), bulgarilor (pomacii) și macedonenilor (torbeși, gorani).

Una dintre marile realizări culturale ale slavilor a fost inventarea, în secolul IX, a alfabetului chirilic. În epoca modernă s-au remarcat scriitori renumiți, mai ales în literatura rusă ca Feodor Dostoievski sau Lev Tolstoi. Istoria muzicii cunoaște mari artiști de origine slavă, cum au fost rușii Piotr Ilici Ceaikovski și Serghei Rahmaninov sau polonezul Ignacy Paderewski.

Slavii de est[modificare | modificare sursă]

Slavii răsăriteni sau rușii erau organizați în triburi conduse de cnezi. Trăiau în sate și târguri de-a lungul râului Nipru. Datorită drumului comercial care pornea de la Marea Baltică și cobora pe Nipru până la Marea Neagră și Constantinopol, negoțul s-a dezvoltat de timpuriu. Acest drum comercial al slavilor de est s-a numit: drumul de la varegi la greci, fiindcă era folosit și de normanzii numiți și varegi. In anul 862, trei frati normanzi au traversat Marea Baltică și au întemeiat primele state rusești. Unul dintre ei, Rurik(862 - 879), s-a stabilit la Novgorod. Alți doi șefi varegi, Askold și Dir, s-au stabilit la Kiev. În anul 880, fratele lui Rurik, Cneazul Oleg (879 - 912), i-a omorat pe cei doi principi, Askold si Dir, și a creat un stat slav cu capitala la Kiev. Varegii, puțini la număr, au fost repede asimilați de masa slavă.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Lingvistica și arheologia slavilor timpurii: o altă vedere de la Dunărea de Jos, Sorin Paliga, Eugen S. Teodor, Editura Cetatea de Scaun, 2009

Legături externe[modificare | modificare sursă]