Grigore Cotovschi
| Grigore Cotovschi | |
 Grigori Kotovski |
|
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 24 iunie 1881 Hîncești, Republica Moldova  |
| Decedat | (44 de ani) Ucraina, Ucraina |
| Cetățenie | Imperiul Rus Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | funcționar[*] |
| Activitate | |
| A luptat pentru |  Uniunea Sovietică (1918-1925) |
| Ani de serviciu | 1918–1925 |
| Gradul | General |
| A comandat | Armata Roșie |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial Războiul Civil Rus |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Ordinul Steagul Roșu (3) Ordinul Sfântului Gheorghe |
Modifică date / text  |
|
Grigore Cotovschi sau Grigori Kotovski (în rusă: Григорий Иванович Котовский; n. iunie 24 [S.V. iunie 12] 1881 – 6 august 1925) a fost un conducător militar și activist politic comunist din Basarabia. Presupus a fi originar din nobilimea poloneză, dar ucrainean dinspre mamă, s-a născut în orașul Hîncești, în familia unui inginer mecanic.
Biografie[modificare | modificare sursă]
În timpul Primului Război Mondial a fost trimis pe frontul din România. În cursul Revoluției Ruse, Cotovschi a devenit bolșevic. La întoarcerea în România a lucrat în aparatul de propagandă al PMR[1], dar de acolo, a trecut înapoi în URSS, unde a fost realizatorul pe teren al RSSA Moldovenească formată din opt raioane din regiunea Odessa, în Transnistria, în cadrul Ucrainei. Conform politicii sovietice de atunci, această nouă republică trebuia să propage comunismul în Basarabia vecină, existând șanse să aducă revoluția comunistă în România și chiar în Balcani[2]. Conform versiunii oficiale, Cotovski, mare amator de femei, ar fi murit asasinat (de un soț gelos aflat printre cadrele Partidului), în 1925, la vîrsta de 44 de ani.
Este posibil ca GPU-ul să nu fi fost străin de moartea lui [3], întrucât autorul crimei - un oarecare Maiorov (după alte surse Meer Zaider) - , nu a stat decât trei ani în închisoare.
După moartea sa[modificare | modificare sursă]
În 1935 localitatea Bârzula, unde a murit, a fost redenumită în Kotovsk de autoritățile sovietice, in memoriam Kotovski. Tot aici i s-a ridicat un mausoleu distrus ulterior de trupele române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Autoritățile comuniste i-au ridicat un monument ecvestru în Chișinău în anul 1954, plasat chiar în fața actualului Hotel Cosmos.
Orașul Hîncești între 1965 și 1990 s-a numit Kotovsk.
Satul Cotovscoe, Găgăuzia îi poartă numele.
În orașele Comrat, Tiraspol, Bender, Dubăsari și Dnestrovsc din Republica Moldova există străzi ce-i poartă numele. Și în Chișinău până la începutul anilor 1990 o stradă i-a purtat numele, după care a fost redenumită în strada Vasile Alecsandri.
În Rusia, Ucraina, Belarus și Kazahstan mai multe localități și străzi îi poartă numele.
O organizație anarho-comunistă din România, care și-a desfășurat activitatea în București în perioada 1939 - 1941, i-a purtat numele: Haiducii lui Cotovschi.[4]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Tentativă de fraudă intelectuală la nivelul nomenclaturii dejiste. Doctori în științe cu orice preț, Mr. drd. Petre Opriș
- ^ 1926 Crearea RSSAM
- ^ [1]
- ^ Inițiativa anarho-sindicalistă
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Mihai Tașcă - Arhivele comunismului: Împușcați pentru că l-au prins pe tâlharul Cotovschi
- Burda, E. Kotovsky, who is he? (Котовский - кто он?). Agency of political news. 2012-2-15
|
- Nașteri în 1881
- Nașteri pe 24 iunie
- Decese în 1925
- Decese pe 6 august
- Comuniști ruși
- Membri ai Partidului Comunist al URSS
- Oameni din raionul Hîncești
- Bolșevici
- Comuniști din Republica Moldova
- Anarhiști
- Generali sovietici
- Basarabeni
- Revoluționari ruși
- Oameni ai Primului Război Mondial
- Politicieni asasinați
- Condamnați la moarte sovietici
