Hrisovul emis de domnitorii Ilie și Ștefan pentru Oancea-logofăt

Piatră amplasată pe locul unde, potrivit tradiţiei, se găsea izvorul menţionat în hrisov (aşa-numitul *loc de întemeiere al Chişinăului*). Se află la poalele Colinei Măzărachi

Hrisovul intocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui reprezintă cea mai veche atestare documentară a Chișinăului.

Prin acest act, domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasă slujbă mai multe sate pe Răut, între care Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți.

Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, în documentul menționat, între altele, se precizează:"...și la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la izvorul unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii".

Potrivit tradiției, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Măzărachi. Lângă apele naturale din preajma Colinei Măzărachi s-au construit și primele case ale Chișinăului ^[1].

Originalul documentului se păstrează la Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din Varșovia.

În octombrie 2013, un grup de chișinăuieni a obținut o copie a documentului din Varșovia și l-a donat Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei. ^[2]^[3]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Enciclopedie. Chișinău. Chișinău: Editura Museum. 1997. |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)Mentenanță CS1: Pipe lipsă (link)

[1] Studiu Investigarea stării centrului istoric Chișinău^{[nefuncțională]}

[2] Un grup de voluntari a donat copia actului primei atestări a Chișinăului

[3] Un grup de tineri a adus la Chișinău copia actului care atestă pentru prima oară existența orașului

[1]

[2]

[3]