Nistru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Râul Nistru)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Nistru (dezambiguizare).
Fluviul Nistru
(Дністер, Днестр)
Nistrul la Soroca.

Nistrul la Soroca.
Date geografice
Zonă de izvorâre Carpații Păduroși, Ucraina (Vovce, regiunea Liov)
Cotă la izvor 818–1000 m.d.m.
Coordonate la izvor Coordonate: 46°21′N 30°14′E / 46.350°N 30.233°E / 46.350; 30.233
Emisar Marea Neagră
Cotă la vărsare m.d.m.
Coordonate la vărsare 46°18′13.26″N 30°16′24.19″E / 46.3036833°N 30.2733861°E / 46.3036833; 30.2733861
Punct de vărsare Limanul Nistrului, Ucraina (regiunea Odesa)
Date hidrologice
Bazin de recepție 68.627[1] km²
Lungimea cursului de apă 1.362 km
Debit mediu 300–310 m³/s
Date generale
Țări traversate Ucraina Ucraina,  Republica Moldova (657 km)[2]
Localizare Europa central-estică
Afluenți de stânga Strighivor, Vereșciția, Hnîla Lîpa, Zolota Lîpa, Strîpa, Siret, Nicilava, Dzvina, Zbruci, Jvancik, Smotrîci, Ușîția, Liadva, Iagorlâc, Cuciurgan.
Afluenți de dreapta Bistrița, Strîi, Svicia, Sivka, Limnîția, Lukva, Răut, Ichel, Bîc, Botna.
Principalele localități traversate Halîci, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Criuleni, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol, Slobozia.
Baraje Novodnistrovsk și Dubăsari
Porturi Tighina și Tiraspol (în trecut)
Dnister-Nistru.png

Nistrul (în ucraineană Дністер, transliterat Dnister, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină) este un fluviu care izvorăște în Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră. Pe o scurtă porțiune marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova, după care intră în Republica Moldova. Pe malul său stâng se află regiunea separatistă moldoveană Transnistria, iar apoi râul devine din nou graniță între Moldova și Ucraina, înainte de a străbate teritorii ucrainene. Se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului, pe teritoriu ucrainean. Printre altele, Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri și producerea de energie electrică.

Date generale[modificare | modificare sursă]

  • Lungime: 1.362 km
  • Navigabil: 500 km
  • Înălțimea la izvor: 1.000m
  • Debitul mediu multianual: 310 m³/sec.
  • Suprafața bazinului hidrografic: 68.627[1] – 72.100 km²

Nistrul izvorăște în Carpații Orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea de 760 m) și se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră. Sectorul superior al Nistrului se află în Ucraina.

În limitele Republicii Moldova, fluviul poate fi divizat în următoarele sectoare: de la Naslavcea (cea mai nordică localitate din Republica Moldova) până la Purcari, unde hotarul Republicii Moldova se întâlnește din nou cu al Ucrainei. În sectorul de mijloc, trece prin văi înguste și adânci, cu lățimea de 1,5–3 km și versanți puternic înclinați. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul, afluent pe dreapta.

În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16–22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30–70 m. Afluenții fluviului îi influențează regimul doar în perioada primăverii, când are loc topirea zăpezilor.

Afluenți principali[modificare | modificare sursă]

Dreapta: Bistrița, Strîi, Svicia, Sivka, Limnîția, Lukva, Răut, Ichel, Bîc, Botna.

Stânga: Strighivor, Vereșciția, Hnîla Lîpa, Zolota Lîpa, Strîpa, Siret, Nicilava, Dzvina, Zbruci, Jvancik, Smotrîci, Ușîția, Liadva, Iagorlâc, Cuciurgan.

Localități de pe Nistru[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Categorie: Localități de pe Nistru

Principalele orașe străbătute sunt: Halîci, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol și Slobozia.

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna ihtiologică[modificare | modificare sursă]

În fluviul Nistru în sectorul de mijloc (de la barajul lacului de acumulare Novodnistrovsk până la barajul lacului de acumulare Dubăsari) și sectorul de jos (de la barajul lacului de acumulare Dubăsari până la mare) au fost identificate circa 140 de specii de pești [3][4] :

Mențiuni literare[modificare | modificare sursă]

„Nistrul în noapte” (1906), pictură din Muzeul poporului din Cracovia.

Nistrul apare în mai multe scrieri literare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii lui Nicoară Potcoavă se îndreaptă, în romanul Șoimii (1904), spre Nistru, dorind să treacă în Polonia. Ei poposesc într-o noapte la hanul armeanului Ariton din apropierea graniței, dar hangiul anunță iscoada. Deoarece apele râului erau umflate în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este nevoit să dea o luptă crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși, fiind înmormântați în pământul strămoșesc, „în cântecul bătrânului Nistru”. Scriitorul descrie astfel acest râu: „prin pâcle, apele zgomotoase ale Nistrului sclipeau ca oțelul în luminile triste ale zorilor (...) Apele erau umflate, tulburi, și veneau pline de găteje, de trestii, de mănunchiuri de iarbă. De la malul celălalt veneau vâjâiri de unde: acolo era cumpănă, acolo apele mușcau malul gemând și acolo se căscau vârtejurile adânci. (...) Nistrul vâjâia în albia-i neguroasă; pâclele se risipeau, răsăritul se înflăcăra.”[5]

În romanul Nicoară Potcoavă (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă traversează Nistrul în vara anului 1576 pe un pod umblător pe la vadul Lipșei, trecînd înspre Movilău. Scriitorul descrie astfel acest râu: „Au coborât în valea Nistrului la colibele de nuiele și lut, acoperite cu șovar, ale pescarilor. Năvoadele și oriile erau întinse în vânt, de pari strâmbi de salcie, ca să se usuce. Ciobăcile și luntrile erau pironite la țărmul cu apă lină. Dincolo se vedeau scruntare între sălcii bătrâne ș-un drumeag ce suia din râpa râului la malul înalt. Luciul lin trecea ca o oglindă întinsă răsfrângând nouri de scamă din înălțime.”[6]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

În Ucraina[modificare | modificare sursă]

În Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nistru
  1. ^ a b Watersheds of Europe: E05 Dniester (Nistru) | Water Resources eAtlas | World Resources Institute, p. 2”. Dniester.org. http://www.dniester.org/. Accesat la 23 august 2012. 
  2. ^ http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2013.pdf
  3. ^ Peștii Nistrului de mijloc și de jos (Ghid al păstrătorilor râului). Chișinău, 2013
  4. ^ Ekaterina D. Vasil’eva. Main alterations in ichthyofauna of the largest rivers of the northern coast of the Black Sea in the last 50 years: A review. Folia Zool. – 52(4): 337–358 (2003)
  5. ^ Mihail Sadoveanu, Șoimii, Editura Militară, București, 1965, p. 130.
  6. ^ Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă, Editura Minerva, București, 1974, p. 206.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]