Copăceni, Sîngerei
| Copăceni | |
| — Sat-reședință — | |
 Partea de nord a satului | |
  Copăceni Copăceni (Moldova) | |
| Coordonate: 47°36′52″N 28°14′16″E / 47.6144444444°N 28.2377777778°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Sîngerei |
| Comună | Copăceni |
| Prima atestare | 23 august 1569[1][2] |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-6218 |
| Prefix telefonic | 262 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Copăceni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Sîngerei, Republica Moldova.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Satul Copăceni apare în documentele medievale în în 1569 cu denumirea Cubeceanii (denumirea prevenind de la Cobac - un moșier al locului):[2][3]
„Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni Sofica și sora ei, Magdalina, fiica Maricăi, și nepoții lor de soră, Nechita și Ieremia, copiii Anușcăi, toți nepoții lui Balco Baișescul, de bunăvoia lor, nesiliți dc nimeni și nici asupriți, și au schimbat ocina și dedina lor și din privilegiu ce a avut răstrăbunicul lor, Balco Băișescul, de la răstrăbunicul nostru, Alexandru voievod, jumătate din a patra parte de sat din Băișești; și au schimbat cu sfantrâposatul părintele domniei mele, Alexandru voievod. Și le-a dat tuturor acestor mai sus scriși, schimb pentru schimb, un sat în ținutul Orheiul, pe Ciulucul Mare, mai sus de Țuțurmac, și de ce cea parte, unde a fost Cobac, și cu iaz și cu mori, care acum se numește Cubeceanii. Care acest sat a fost, din zilele de demult, ocina și dedina noastră dreaptă domnească și au întemeiat acolo acest sat niște oameni, fără știrea noastră domnească. Pentru aceasta, l-am luat de la ei și am schimbat cu acești mai sus scriși.
Și întru aceasta, a binevoit sfantrăposatul părintele domniei mele, Alexandru voievod, și domnia mea de asemenea, și am dat și am miluit sfântă noastră mănăstire nou zidită de la Slatină cu această jumătate din a patra parte dc sat din Băișești. ca să fie sfintei noastre mănăstiri de la Slatină, de la noi cu tot venitul.
Scris la Suceava, în anul 7077 <1569> august 12 zile.
Altul să nu se amestece în fața acestei cărți a noastre.
Domnul a zis.
Cafa a scris”
Ulterior este atestat cu numele Cobăceani, Cobăceni, Cobăcini.[4]
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Adrian Păunescu - poet, publicist și politician român
- Gheorghe Duca - academician, fost ministru al ecologiei (2001-2004), președintele Academiei de Științe a Moldovei din anul 2004
- Gheorghe Ichim - deputat în Parlamentul Republicii Moldova (Legislatura a XI-a), agricultor, expert hidrotehnic care a blocat cursul unui pârău în satul natal pentru crearea unui lac pentru adăpatul vitelor din sat.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 73. ISBN 978-9975-74-064-7
- ^ a b Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul VI (1546-1570). București: Editura Academiei Române, 2008, pp. 695-696.
- ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul II (1551-1570). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951, p. 210.
- ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacurile XIV-XVII (1384 - 1625). Indicele numelor de locuri. București: Editura Academiei Române. 1990, p. 63.
Acest articol despre geografia Republicii Moldova este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.