Rădoaia, Sîngerei
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Rădoaia | |
| — Sat — | |
| Coordonate: 47°43′34″N 28°09′41″E / 47.726111111111°N 28.161388888889°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Sîngerei |
| Guvernare | |
| - Primar | Ion Pînzaru (PDM[1], 2019) |
| Suprafață | |
| - Total | 41 km² |
| Populație (2014)[2] | |
| - Total | 5,141 locuitori |
| Cod poștal | 6237 |
| Prefix telefonic | 262 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Rădoaia este un sat din raionul Sîngerei, Republica Moldova, situată la 12 km nord de orașul Sîngerei, 22 km până la Bălți și 120 km până la Chișinău. Satul Rădoaia a fost atestat la 13 noiembrie 1561. Hramul satului se sărbătorește de Înălțarea Domnului.
În prezent, satul dispune de 3365 terenuri agricole, spital, farmacie, liceu, grădiniță, casă de cultură, bibliotecă, oficiu poștal, muzeu, magazine, stadion, Centrul de caritate pentru bătrâni „Concordia”, tabără de odihnă pentru copii, 2 biserici.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Rădoaia a fost menționată ca punct de hotar a Zăvădinelor pe Răut într-un hrisov din 13 noiembrie 1561, în prima domnie a lui Alexandru Lăpușneanu.
Preistoria[modificare | modificare sursă]
La Rădoaia, arheologii au efectuat săpături în repetate rânduri, constatând că aici a apărut o stațiune umană cam prin anii 15000-12000 î. Hr.
Pe locul localității au fost atestate urme de activitate umană: oase de animale, cărbune de lemn, unelte din cremene, pietre arse, toate din paleolitic.
Următoarea așezare s-a format prin anul 6500 î.Hr. Locuitorii ei trăiau în bordeie și modelau vase din lut. Un sat relativ mare s-a format prin anul 3000 î.Hr, iar puțin mai târziu s-a format încă unul.
În epoca bronzului, aici au existat 2 sate, dovadă fiind vetrele acestora, unde au fost găsite urme de cenușă, diferite obiecte casnice, vase de argilă din perioada târzie a bronzului.
Epoca medievală[modificare | modificare sursă]
În perioada romană, pe aceste locuri erau 5 sate. Locuitorii acestora aveau case spațioase din lemn și lut, cultivau pământul, creșteau turme de vite, practicau diferite meșteșuguri, dar și întrețineau relații comerciale cu negustorii străini. Aceste așezări au fost incendiate și devastate în anul 376, în urma invaziilor hunilor.
Odată cu întemeierea Țării Moldovei, pe aceste meleaguri s-au format 2 sate. Locuitorii acestora au și fondat satul actual.
Epoca modernă[modificare | modificare sursă]
Când Imperiul Rus la 1812 a anexat Basarabia, moșia Rădoaia se afla în proprietatea boierului Constantin Paladi. El stăpânea aici 100 fălci de pământ arabil, 100 fălci de pădure și 200 fălci de imaș.
Mai apoi, satul Rădoaia, căruia i se mai zicea Dumbrăveni sau Cucoșeni, trecu în posesia Varvarei Starova, văduva unui general rus. Ea stăpânea 2069 desetine de pământ și 120 desetine de pădure.
În 1891, aici activa Școala de alfabetizare. Satul dispunea de biserică și 3 mori de vânt. Petru Romașcan a construit și a pus în funcțiune o moară cu aburi.
Școala primară era frecventată în 1909 de 35 băieți și 12 fete, instruiți de învățătorul Coftaniuc.
Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]
La Rădoaia, în ziua de 26 ianuarie 1918 sosește un escadron din Divizia 1 de cavalerie. Prin reforma agrară, promovată de Sfatul Țării și legiferată în 1920, 500 de nevoiași din Rădoaia au fost împroprietăriți cu pământ sustras din moșiile boierești.
La școala din Rădoaia, în 1933 învățau 212 elevi, și erau 4 profesori.
Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]
În războiul care a durat între 1941 și 1945 au fost luați pe front, de către trupele sovietice, tinerii apți de luptă. Dintre aceștia, mulți nu s-au mai întors acasă.
Perioada postbelică[modificare | modificare sursă]
Au urmat mai multe valuri de deportări și pe teritoriul satului Rădoaia: 1941, 1944, 1945, 1947, 1949, 1951. Victimele au fost acuzate de naționalism, neachitarea impozitelor, motive politice și religioase colaboraționism, membru al sectei „Martorii lui Iehova”, agent al serviciului de spionaj român, etc.
Personalități marcante[modificare | modificare sursă]
- Ștefan Pirogan ostaș în Primul Război Mondial, primarul orașului Bălți. În 1917-1918 a promovat cu ardoare Unirea Basarabiei cu România.
- Vadim Pirogan - fiul lui Ștefan Pirogan. În 2002 a fondat Muzeul Memoriei Neamului din Chișinău. A editat 5 cărți despre tragedia basarabenilor sub ocupația sovietică: „Cu gândul la tine,Basarabia mea”, „Pe drumurile pribegiei”, „Timpuri și oameni”, „Destine românești”, „Calvarul”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor.
Dinamica populației[modificare | modificare sursă]
Dinamica populației satului Rădoaia în perioada 1855-2009 Sângerei:
| Anul | Numărul populației |
|---|---|
| 1855 | 605 |
| 1870 | 707 |
| 1904 | 1200 |
| 1923 | 1417 |
| 1932 | 3075 |
| 1979 | 4449 |
| 1989 | 4832 |
| 1994 | 5008 |
| 2004 | 5789 |
| 2009 | 5878 |
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
Acest articol despre geografia Republicii Moldova este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.