Bursuceni, Sîngerei
| Bursuceni | |
| — Sat-reședință — | |
  Bursuceni Bursuceni (Moldova) | |
| Coordonate: 47°29′N 28°01′E / 47.483°N 28.017°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Sîngerei |
| Comună | Bursuceni |
| Prima atestare | 1 septembrie 1586[1][2] |
| Populație | |
| - Total | 1.089 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-6215[3] |
| Prefix telefonic | 262 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Bursuceni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Sîngerei, Republica Moldova.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele satului Bursuceni reprezintă un derivat cu suf. -eni de la antroponimul Bursuc, având semnificația onimică „locuitori de pe moșia (sau din satul) lui Bursuc”.[4]
În județul Suceava, România, există o localitate cu denumire identică - Bursuceni.[5]
Toponimie
[modificare | modificare sursă]Microtoponimie locală: Boldureni, Burluiasca, Coturile, Dealul șel Mare, Deasupra Satului, Delnița, Drumul Galbăn, Fântâna Gorițoaiei, Gârbeasca, Hleoanca, Hotarul, La Movilă, Muchia Zâmbroii, Mititeii, Podișul, Ponoarele, Rădiul, Râpa Izvorului, Sarabeiul, Sporiul, Toloaca, Trăndaful, Urăcheasca, Vale lui Mălai, Valea Stânii, Valea Zâmbroii.[4]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Satul Dumbrăvița apare într-un document din timpul domniei lui Petru Șchiopul care întărește lui Grozav părți din satele de pe Ciulucul Mic:[6]
„Din mila lui Dumnezeu, noi Io Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta carte a noastră, tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, ca au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri moldoveni, mari și mici, slugile noastre Andronic și fratele lui, Gavril și sora lor Nastea, fiii Mirușcii, nepoții lui Toma, de bunăvoia lor, nesiliți de nimeni, nici asupriți și au vândut dreapta lor ocină și dedină din privilegiul de danie ce a avut bunicul lor Toma dela Ștefan voievod cel Bătrân, din a patra parte de sat din Găunoasa, ce este pe Ciulucul Mic, la gura Găunoasei, în fața Dumbrăviței, două părți, părțile de jos, acestea le-au vândut slugii noastre Grozav, pentru o sută și douăzeci de zloți tătărești.
...
A scris Ieremia Băseanul în Iași, în anul 7095 <1586-87> .... [luna și ziua lipsă în original]”
Iar pentru mai mare putere și întărire a tuturor celar mai sus scrise, am poruncit credinciosului și cinstitului nostru boier, pan Stroici mare logofăt, să scrie și sa lege pecetea noastră la această adevărata carte a noastră.
În anul 1803, la Recensământul realizat la ordinul domnitorului Alexandru Moruzi, în satul Bursuceni au fost înregistrate 28 gospodării birnice care plăteau în total 256 lei anual. Moșia aparținea postelnicului Dumitru Hermeziu.[7]
Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922, ne oferă următoarele date cu privire la satul Bursuceni: Biserica Sfântul Neculai, zidită la 1869 din lemn; 110 gospodării de naționalitate română. Paroh preot al satului era Gheorghe Popovici, de 37 ani; cu examen de preoție; în serviciu de cântăreț de la 1905 și ca preot de la 1918. Cântărețul bisericii locale era Serafim Guțu, de 78 ani; cu pract.; în serviciu de la 1879.[8]
La recensământul general al populației din 1930, în satul Bursuceni din plasa Slobozia-Bălți, au fost înregistrați 583 locuitori, inclusiv 573 români; 1 ungur; 1 rus; 1 polonez și 7 evrei.[9]
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Leonida Lari (1949 - 2011), scriitoare, activistă.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991, p. 110. ISBN 5-362-00842-2
- ^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 56. ISBN 978-9975-74-064-7
- ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .
- ^ a b Eremia, Anatol. Orașele și satele Moldovei. Dicționar toponimic, geografic și istoric. Volumul 1 (A-L). Chișinău: Cartier, 2022.
- ^ EREMIA, Anatol. Identitatea toponimiei românești. In: Limba Română , 2009, nr. 7-8(169-170), pp. 135-142. ISSN 0235-9111.
- ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul III (1571-1590). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951, p. 331-332.
- ^ Condica liuzilor pe 1803. In: Uricariul. VII. Iași, 1886, p. 343.
- ^ Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, pp. 12.
- ^ Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, limbă maternă, religie. Partea 1:Neam, limbă maternă. București: 1938.
Acest articol despre geografia Republicii Moldova este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.