Dobrogea Veche, Sîngerei
| Dobrogea Veche | |
| — Sat-reședință — | |
  Dobrogea Veche Dobrogea Veche (Moldova) | |
| Coordonate: 47°50′01″N 27°56′12″E / 47.8336111111°N 27.9366666667°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Sîngerei |
| Comună | Dobrogea Veche |
| Atestare |  |
| Altitudine[1] | 221 m.d.m. |
| Populație (2014) | |
| - Total | 1.654 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-6222 |
| Prefix telefonic | 262 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Dobrogea Veche (rusă: Старая Добруджа) este satul de reședință al comunei omonime din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Localitatea este una dintre cele mai importante comunități lipovenești din nordul țării.[2]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Satul a fost întemeiat în 1919 de coloniști veniți din satul Pocrovca. La scurt timp, în 1920, a fost ridicată o biserică de lemn, activă până în 1993.[2]
Dobrogea Veche este cunoscută drept locul unde și-a petrecut o mare parte din viață arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi de la Moscova, Nicodim (Nikita Timofeevici Latișev), care este înmormântat în cimitirul local.[2]
În 1945 satul avea circa 200 de gospodării. Mărturiile vremii descriu viața religioasă și obiceiurile ca fiind similare celor din Pocrovca. Primul protopop cunoscut a fost Agofonik Sevastyanovici Kiricenko, urmat de părintele David Gureev (n. 1907).[2]
Religie
[modificare | modificare sursă]Comunitatea este formată în majoritate din lipoveni ortodocși de rit vechi. Din 1988 a început construcția noii biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, terminată în aprilie 1993. Primul paroh al noii biserici a fost părintele Epifanie Smirnov (care a slujit timp de 24 de ani). Din 2010, paroh este părintele Feodor Kojeameakin, iar starostele consiliului parohial este Aleksandr Matveev.[2]
Viața comunității
[modificare | modificare sursă]În 2014 satul avea 1654 locuitori, o școală cu 115 elevi și o grădiniță cu 80 de copii. Conform primarului Victor Rahmanov (n. 1968), populația satului se afla în ușoară creștere, cu mai multe familii noi stabilindu-se anual.[2]
Dobrogea Veche este complet gazificată (din 1999) și dispune de infrastructură locală dezvoltată, inclusiv drumuri parțial asfaltate, iluminat stradal și un Palat al culturii cu 400 de locuri. Satul găzduiește două ansambluri folclorice active și organizează anual sărbători precum Maslenița, Ziua limbii materne și Hramul satului.[2]
Economie
[modificare | modificare sursă]Satul este considerat una dintre cele mai prospere comunități starovere din Republica Moldova. Gospodăriile se ocupă de:
- pomicultură (mere, cireșe, pere), legumicultură și viticultură,
- creșterea peștilor (12 iazuri, cu puiet adus din Astrahan),
- cultivarea trandafirilor (peste 1 milion de fire anual, din peste 25 de soiuri, exportate și în Ucraina, Rusia, Turcia),
- cultivarea liliacului și a zmeurei (aprox. 50 tone anual),
- tradiționala producție de lopeți „dobrogenești”, cunoscute pentru rezistența lor.[2]
În sat activează 13 agenți economici, ocupați în comerțul cu mere, producția de sfeclă, colectarea nucilor și alte activități agricole.
Demografie
[modificare | modificare sursă]În perioada interbelică și sovietică satul a fost unul dintre cele mai populate centre lipovenești din nordul Moldovei. Conform datelor din 2014, Dobrogea Veche avea 1654 de locuitori.[2]
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Nicodim (Latișev) (1905–1992), arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, originar din Pocrovca, stabilit la Dobrogea Veche, unde este și înmormântat.
- Anatolii Latișev, artist.