Sari la conținut

Heciul Vechi, Sîngerei

47°47′57″N 28°06′06″E (Heciul Vechi, Sîngerei) / 47.7991666667°N 28.1016666667°E47.7991666667; 28.1016666667
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Heciul Vechi
  Sat  
Heciul Vechi se află în Moldova
Heciul Vechi
Heciul Vechi
Heciul Vechi (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°47′57″N 28°06′06″E ({{PAGENAME}}) / 47.7991666667°N 28.1016666667°E47.7991666667; 28.1016666667

Țară Republica Moldova
RaionSîngerei
ComunăAlexăndreni
Atestare30 iunie 1569

Populație (2024)
 - Total870 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-6211[1]
Prefix telefonic262

Prezență online

Heciul Vechi este un sat din cadrul comunei Alexăndreni din raionul Sîngerei

Denumirea satul Heciul are la origine termenul entopic „heci” (crengi, vreascuri), înrudit etimologic cu huci/huceag, având sensurile „pădure”, „desiș de pădure”, „deal înalt izolat, adesea împădurit”.[2] Cuvintele heci, huci și huceag au pătruns în română din limba ucraineană.[3] Un sat cu numele Heciu se află pe râul Siret, menționat în anul 1409 în ținutul Iași.

Satul are o suprafață de circa 1,26 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4,82 km. Distanța directă până în or. Sângerei este de 16 km. Distanța directă până în or. Chișinău este de 114 km.[4]

Resurse naturale

[modificare | modificare sursă]

Suprafața terenului agricol în sectorul public este de 1007 ha, dintre care pământ arabil – 610 ha, livezi – 46 ha. Sectorul privat – 152 ha.

Satul Heciul Vechi a fost menționat documentar în anul 1569:[5]

„<1569 (7077) iunie 30 - august 12>,

Suret de pe ispisoc vechiu, pe sârbie, de la Bogdan voievod, domnul Țării Moldovei, scris de Ion Solomonescul, în Suceava, în care văleatul și luna nu să văd, fiind legate supt matasă și pecete și fiind foarte rupt și șters după cum se vede, de abia s-au putut alege numai aceste cuvinte care mai gios sânt scrisă:
Înștiințare facem prin această carte a noastră tuturor cui vor căuta asupra ci sau vor auzi-o cetindu-se pentru această adevărată Ciorce, fata lui Toader Fierăi, giupăneasa a dumisale a lui Danciul postelnic, că am miluit-o pe dânsa cu adevărată milă a noastră, de i-am dat și i-am întărit ei de la noi, în pământul nostru al Moldovei, a ei drepte ocini și cumpărături a tatălui ei, a lui Toader Fierăi, ce îi li-au cumpărat el pe însuși banii săi, din direse ce au avut el de la părintele domniei mele de la Alexandru vodă: un loc de pustietate pe Botna cea Mare, ...
...
Și alt loc iarăși unde să numește săliște lui Ivașco [cuvânt lipsă] până unde lovește în drumul [cuvinte lipsă] și cu heleșteu și cu moară, deci noi iarăși i-am dat și i-am întărit ei un loc de pustietate în ținutul Sorocei, din sus de movila Hecii, pe din ceia parte de Urâta, și cu heleșteu și cu moară [cuvinte lipsă] și satele Zăvedinele [cuvinte lipsă], un loc din pustietate după satul Ursul [lipsă un rând jumătate], ce să numește acum Giurgea, ca să-i fie ei cu tot venitul.

...”

Hramul satului se sărbătorește la 22 mai, de Sf. Nicolae. Biserica din sat, cu același hram, a fost construită în 1791.

Sfera socială

[modificare | modificare sursă]

Satul Heciul Vechi dispune de 4 magazine, centru medical, o instituție preșcolară, școală de cultură generală, bibliotecă. În localitate sunt 205 de fântâni, 8 km drumuri, 531 instalații de alimentare cu gaz lichefiat.

Structura etnică

[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului populației din 2004, populația satului constituia 1591 de oameni, dintre care 49.72% - bărbați și 50.28% - femei.[6]:

Grup etnicPopulație% Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni/Români1 57799.12%
Ruși70.44%
Ucraineni70.44%
Total1 591100%
  1. „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în .
  2. Eremia, Anatol (). „Heciul Vechi”. Revista NATURA, nr. 372. Accesat în .
  3. „DEX.online”. Accesat în .
  4. Satul Heciul Vechi - Scurta descriere
  5. Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul VI (1546-1570). București: Editura Academiei Române, 2008, p. 657.
  6. Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md