Ștefan Meteș
Ștefan Meteș (n. 27 decembrie 1886/8 ianuarie 1887, Geomal, Alba - d. 30 iunie 1977, Cluj-Napoca) a fost un istoric român, membru corespondent al Academiei Române.
[modificare] Viața
A urmat studiile la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov (1901 - 1909), Institutele teologice din Arad, Sibiu și Caransebeș (1909- 1912) și la Universitatea din București - Facultatea de Litere și Filosofie (1912-1914), învățător în Geomal (1914-1916), apoi învățător și preot paroh în Boholt,Hunedoara (1916 - 1922), director al Arhivelor Statului din Cluj(1922-1947), organizând această instituție.
A fost deputat în primul Parlament al României întregite, mai târziu subsecretar de stat în Ministerul lnstrucțiuni și membru corespondent al Academiei Române (1919). În timpul regimului comunist,a fost deținut mai mulți ani în închisoarea de la Sighet. A publicat Iucrări de istoria Bisericii românești din Ardeal și studii de istorie socială și locală.
[modificare] Opera
- Serban Vodă Cantacuzino și Biserica românească din Ardeal, Vălenii de Munte, 1915, 54 pagini
- Relațiile comerciale ale Țării Românești cu Ardealul până în veacul al XVIIIlea, Sighișoara, 1920, 272 pagini
- Activitatea istorică a lui Nicolae lorga, București, 1921, 416 pagini
- Relațiile mitropolitului Andrei Șaguna cu românii din Principatele Române, Arad, 1925, 62 pagini
- Viata bisericească a românilor din Țara Oltului, Sibiu, 1930, 144 pagini
- Situația economică a românilor din Țara Făgărașului, vol. I, Cluj, 1935
- Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX. (Cercetări de demografie istorică). Editura științifică. București, 1971, 438 pagini
[modificare] Bibliografie
- Ștefan Meteș, Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX. (Cercetări de demografie istorică). Editura științifică. București, 1971, 438 pagini
