Lev Landau
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Născut | 22 ianuarie 1908 Baku, Azerbaidjan,Rusia |
|---|---|
| Decedat | 1 aprilie 1968 Moscova, URSS, la vârsta de 60 de ani |
| Rezidenţă | |
| Naţionalitate | |
| Domeniu | Fizică |
| Instituţie | Institutul de Probleme Fizice Moscova |
| Alma Mater | Universitatea Baku Universitatea Sankt Petersburg |
| Doctoranzi | Alexei Abrikosov Evgeni Lifşiţ Lev Gorkov Isaak Halatnikov |
| Cunoscut pentru | Teoria Ginzburg-Landau Amortizarea Landau Metoda matricei densităţii |
| Premii |
Lev Davidovici Landau (în limba rusă: Ле́в Дави́дович Ланда́у) (22 ianuarie 1908 Baku– 1 aprilie 1968) a fost un fizician sovietic rus, de origine evreu, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice.
Cuprins |
[modifică] Biografie
S-a născut într-o familie evreiască la Baku, în Azerbaidjan. Tatăl său era inginer petrolist, iar mama medic. De la o vârstă fragedă i-a fost recunoscută calitatea de copil minune în matematică, deşi, mai târziu, omul de ştiinţă sovietic îşi aducea aminte că în tinereţe nu strălucea la analiză matematică. La 14 ani, (după o întârziere de un an, petrecut, la cererea părinţilor săi, la Şcoala Medie Economică din Baku), el a fost admis la Universitatea din Baku în 1922, unde a studiat simultan două specializări: fizico-matematica şi chimia. În 1924 s-a transferat la Universitatea din Leningrad, facultatea de fizică, unde şi-a susţinut doctoratul în 1927.
Între 1932 - 1937 a fost şeful Departamentului Teoretic al Institutului fizico-tehnic din Harkov (Ucraina). A fost şeful Departamentului Teoretic al Institutului de probleme fizice din Moscova din 1937 până în 1962. Concomitent, între 1943 şi 1947, precum şi între 1955 şi 1962 a fost profesor la facultatea de fizică a Universităţii din Moscova. În anul 1962, în urma unui accident rutier, a suferit leziuni care nu s-au vindecat tot restul vieţii.
În tinereţe a aderat la ateism, cu trecerea anilor a devenit mult mai reticent faţă de ideologia oficială din URSS, deziluzionat de aplicaţiile militare la care a fost nevoit să conlucreze (este considerat unul dintre părinţii bombei nucleare sovietice), dar şi de cele câteva luni petrecute în închisoare în anul 1938, în legătură cu procesul Institutului Fizico-tehnic din Harkov, ca presupus şef al unei organizaţii antistaliniste. A murit în 1968 în Moscova şi este înmormântat în cimitirul Novodevicii.
[modifică] Creaţia ştiinţifică
Printre realizările sale se numără lucrări în domeniul cosmologiei şi gravitaţiei, influenţate în mare măsură de Matvei Petrovici Bronştein şi realizate în colaborare cu George Gamow şi Dmitri Ivanenko, co-descoperirea metodei matricii densităţii în mecanica cuantică, descoperirea teoriei mecanicii cuantice a diamagnetismului, a teoriei superfluidităţii, a teoriei tranziţiei fazei de ordinul doi, a teoriei Ginzburg-Landau a superconductivităţii, explicarea amortizării Landau în fizica plasmei,a polului Landau în electrodinamica cuantică şi teoria celor doi componenţi ai neutrinilor. A primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru lucrările sale în domeniul superfluidităţii în 1962. În plus faţa de realizările teoretice, Landau a fost fondatorul principal al marii tradiţii a fizicii teoretice în Uniunea Sovietică, deseori numită "şcoala Landau ". Între 1929 - 1931 a lucrat în străinătate, în Germania, Elveţia, Anglia şi în special în Danemarca, sub conducerea lui Niels Bohr.
[modifică] Discipoli
- Isaak Pomeranciuc
- Evgheni Lifşiţ
- Ilia Lifşiţ
- Alexei Abrikosov
- Arcadii Migdal
- Alexandr Ahiezer
- Lev Gorkov
- Vladimir Gribov
- Igor Dzialoşinskii
- Lev Pitaevskii
- Isaak Halatnikov
- Vladimir Beresteţkii
- Alexandr Kompaneeţ
- Iacov Smorodinskii
[modifică] Cărţi de Lev Landau editate în România
- [[1]]
[modifică] Cărţi despre Landau
- Dorozynski, Alexander (1965). The Man They Wouldn't Let Die. (După accidentul lui Landau din 1962, comunitatea fizicienilor din preajma lui şi-au eforturile în încercarea de a-i salva viaţa. Au reuşit să-i prelungească viaţa până în 1968.)
- Landau-Drobantseva, Kora (1999). Profesorul Landau: Cum am trăit noi (în limba rusă).

