Igor Tamm
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Născut | 8 iulie 1895 Vladivostok, Siberia, Rusia |
|---|---|
| Decedat | 12 aprilie 1971 Moscova, URSS, la vârsta de 75 de ani |
| Rezidenţă |  Uniunea Sovietică |
| Naţionalitate |  Rus |
| Domeniu | Fizică |
| Instituţie | Institutul de Fizică Lebedev |
| Alma Mater | Universitatea Edinburgh Universitatea de Stat Moscova |
| Cunoscut pentru | Explicarea Efectului Cerenkov |
| Premii |  Premiul Nobel pentru Fizică 1958 |
Igor Evghenievici Tamm (în rusă И́горь Евге́ньевич Та́мм) (8 iulie 1895 – 12 aprilie 1971) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru rolul său în explicarea efectului Cerenkov.
Cuprins |
[modifică] Biografie
S-a născut la Vladivostok. A absolvit facultatea de filozofie a Universităţii din Moscova(1918). În anii 1919-1920 a predat fizica la Universitatea din Crimea şi la Institutul Politehnic din Odesa (1921-1922). Din 1922 a locuit la Moscova. Începând din 1924 a lucrat la Universitatea din Moscova. Din 1930 a fost profesor şi şef al catedrei de fizică teoretică, post în care l-a înlocuit pe Leonid Isaakovici Madelştam. Din anul 1934 a fost şeful secţiei de fizică teoretică din cadrul Institutului de Fizică al Academiei de Ştiinţe, institut care ulterior a primit numele lui Tamm. Facultatea de fizică a Universităţii din Moscova a trecut în anii 1930 prin epurări, care se făceau la comanda lui Stalin. În anul 1945 a organizat şi în decurs de câţiva ani a condus catedra de fizică teoretică a Institutului de ingineri-fizicieni (MIFI) din Moscova, iar din 1954 a revenit la Universitate. A decedat la 12 aprilie 1971.
Tamm se înscrie de rând cu Abram Ioffe, Lev Landau, Matvei Bronştein, George Gamov, Petru Kapiţa în rândul celor mai mari fizicieni sovietici, care au promovat valorile democraţiei.[necesită citare]
[modifică] Creaţia ştiinţifică
- În anul 1932 a explicat teoretic în colaborare cu Semen Şubin fotoefectul în metale, introducând aşa numitele nivele de energie Tamm
- În anul 1934 a elaborat în colaborare cu D.D. Ivanenko una dintre primele teorii de câmp ale forţelor nucleare. În baza acestei teorii Yukawa a anticipat ezxsitenţa mezonilor
- În anul 1934 a enunţat ideea momentului magnetic a neutronului în colaborare cu S.A. Altşuler
- În acelaşi an, în colaborare cu Leonid Mandelştam a dat o interpretare amplă a relaţiei nedeterminării pentru energie şi timp.
- În 1937 a dezvoltat în colaborare cu Ilia Frank teoria radiaţiei electronului în medii, în condiţia în care viteza de mişcare a elctronului depăşeşte viteza de fază a luminii în mediul dat, lucrare pentru care i s-a decernat premiul Nobel.
- În anii 1944 - 1954 a participat la proiectele atomice sovietice şi a fost unul dintre promotorii ideii tokamak - ului.
- A perfecţionat teoria perturbaţiilor în mecanica cuantică.
- A emis o teorie a particulelor elementare încluzând lungimea planckeană.
[modifică] Distincţii
- Erou al Muncii Socialiste (1953)
- Premiul de Stat al URSS (1946, 1953)
- Medalia de aur M.V. Lomonosov (1968)
- Membru din străinătate a mai multor academii şi societăţi ştiinţifice.
[modifică] Discipolii lui Tamm
- Andrei Saharov
- Vitali Ghinzburg
- Moisei Markov
- Dmitry Blohintsev
- Evgeni Lvovici Feinberg
- Alexandr Sergeievici Davîdov
- Solomon I. Pekar
- Leonid V. Keldîş
- E.S. Fradkin
- S.Z. Belen'kii
- A.D. Galanin
- David A. Kirjnits
- Vladimir Ia. Fainberg
- Vladimir Petrovici Silin
