Râul Crișul Repede

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Râul Crișul Repede
—  Codul râului: III.1.44  —
Crișul Repede la Șuncuiuș
Crișul Repede la Șuncuiuș
Date geografice
Zonă de izvorâre Munții Gilăului (Munții Apuseni)
Cotă la izvor 710 m.d.M.
Emisar Criș
Punct de vărsare Gyomaendrőd (Jomendrod)
Date hidrologice
Bazin de recepție Pe teritoriul României: 2973 km²
Date generale
Județe traversate România:
Cluj,
Bihor
Ungaria:
Hajdú-Bihar
Békés
Afluenți de stânga Șipot,
Domoș,
Călata,
Săcuieu,
Anachii,
Drăgan,
Pleșu,
Surduc,
Nijești,
Neportoc,
Valea Scurtă,
Valea Satului,
Iada,
Valea Boiului,
Brătcuța,
Groș,
Misir,
Izbândiș,
Măguran,
Dobrinești,
Râciu,
Canalul Vadu Crișului - Aștileu
Mnierea,
Valea Rece,
Cropanda,
Medeș
Chijic,
Sărand,
Tășad,
Bonor,
Peța,
Alceu
Afluenți de dreapta Valea lui Anti,
Poicu,
Semeni,
Negrea,
Valea Strădinoasei,
Făgădău,
Pârâul Mare,
Șoimu,
Valea Neagră,
Beznea,
Valea Țarinii,
Valea Sasului,
Borod,
Pârâul Omului,
Gepiș,
Valea Morii,
Valea Huții,
Uileac,
Bonda,
Pasteur
Barcău
Principalele localități traversate Izvoru Crișului,
Huedin,
Bologa,
Poieni,
Ciucea,
Negreni,
Bucea,
Vadu Crișului,
Aleșd,
Tileagd,
Oradea,
Körösújfalu,
Körösladány,
Gyomaendrőd
Principalele baraje Lugaș,
Tileagd

Crișul Repede (ung. Sebes-Körös) este un râu ce izvorește în Nord-Estul Munților Apuseni (Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localitățile Huedin și Vadu Crișului (Munții Plopiș și Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crișul Alb și Crișul Negru formează cele trei Crișuri, cele mai importante râuri din regiunea Crișana.

Crişul Repede drenează versanţii nordici ai masivelor Gilău Vlădeasa şi

Pădurea Craiului. Izvorăşte de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea 

Izvorul Crişului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii 

Huedinului. Crişul Repede părăseşte Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde 

primeşte pe primul său afluent dinspre masivul Vlădeasa, Secuieu. După primirea 

Calatei şi Secuieului, debitul Crişului Repede creşte mult, mai ales spre sectorul 

defileului eruptiv de la Poieni, unde şi pantele râului cresc de la 0,6 până la 0,7 %. 

 Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la 

ieşirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în Depresiunea Ciucea – 

Negreni. Râul are caracter montan accentuat, dimensiunea bolovanilor transportabili 

ating 30 – 40 cm. În această depresiune primeşte afluentul cel mai important, 

Drăganul cu lungime de 42 km, izvorăşte de la altitudinea de 1500 m, de sub piatra 

Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta îşi culege apele de pe 

versantul vestic al Vlădesei în condiţiile unei umidităţi deosebit de bogate (800 – 

1200 l/m2

) ne putem face o imagine asupra potenţialului hidroenergetic. Crişul 

Repede părăseşte Depresiunea Ciucea – Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în 

defileul format între masivul Plopişului pe dreapta şi Culmea Scomset – Dealul Mare 

din stânga. 

 Imediat în aval de defileu, Crişul Repede primeşte cel de-al doilea afluent 

important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârşie, Iadul intră în 

depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul îşi formează un defileu lung cu căderi 

mari până la primul afluent mai important Valea Leşului, unde s-a realizat un lac de 

acumulare de 27,2 mil.m3

 pentru alimentarea cu apă a Municipiului Oradea. 

 În aval Valea Iadului este străjuită de formaţiunile calcaroase ale Pădurii 

Craiului, iar pe dreapta de şisturi cristaline. 

 În Depresiunea Bratca, Crişul Repede primeşte de pe partea stângă pe Brătcuţa 

(L = 14 km), Valea Misirului şi Valea Izbândişului. 

 În aval de Şuncuiuş, Crişul Repede pătrunde în defileul carstic de la Vad, unde 

în valea râului apar o serie de izvoare carstice, iar în Peştera Vadului se iveşte un 

adevărat pârâu, cu un debit mediu de 212 l/s, care formează cascada de la Vadu 

Crişului. 

 În aval de Defileul Vadu Crişului, din albia Crişului Repede se desprinde spre 

stânga o derivaţie de 9 km, care deserveşte hidrocentrala de la Aştileu, cu o putere 

instalată de 2000 KV. Fostul pârâu al Aştileului a fost transformat în canal de fugă al 

Hidrocentralei. În acest canal pătrund şi apele Peşterii “Igrita”, aflat în vestul comunei 

Aştileu. În aval de Vadu Crişului, râul primeşte pe cel mai mare afluent al său de 

dreapta, Borodul (17 km). 

 Între Aleşd şi Oradea primeşte o serie de afluenţi mai mici, cum sunt : 

Gropanda, Nedeşul, Tăşadul, iar în aval de Oradea la Sântandrei, râul Peţa. 

 Între anii 1896 – 1904 a fost construit Canalul Colector, lung de 61 km, cu 

direcţia Nord – Sud, care face legătura între Crişul Repede şi Crişul Negru. El adună 

apele dinspre dealurile piemontane ce invadau Câmpia, având o capacitate de 

transport de cca. 6 m3

/s în apropierea prizei de la Tărian, aceasta mărindu-se până la 

60 m3

/s la vărsarea Colectorului în Crişul Negru la Mocear.

[http://www.rowater.ro/dacrisuri/Documente%20Repository/Planuri%20de%20aparare%20impotriva%20inundatiilor/Planuri%20bazinale/01%20Descriere%20Bazin%20Hidrografic.pdf]


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Hărți

  • Harta județului Bihor [1]
  • Harta județului Cluj [2]
  • Harta Munții Pădurea Craiului [3]
  • Harta Munții Bihor-Vlădeasa [4]
  • Harta Munții Vlădeasa [5]
Vedere panoramică
Vedere panoramică