Râul Crișul Repede

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Râul Crișul Repede
—  Codul râului: III.1.44  —
Crișul Repede la Șuncuiuș
Crișul Repede la Șuncuiuș
Date geografice
Zonă de izvorâre Munții Gilăului (Munții Apuseni)
Cotă la izvor 710 m.d.M.
Emisar Criș
Punct de vărsare Gyomaendrőd (Jomendrod)
Date hidrologice
Bazin de recepție Pe teritoriul României: 2973 km²
Date generale
Județe traversate România:
Cluj,
Bihor
Ungaria:
Hajdú-Bihar
Békés
Afluenți de stânga Șipot,
Domoș,
Călata,
Săcuieu,
Anachii,
Drăgan,
Pleșu,
Surduc,
Nijești,
Neportoc,
Valea Scurtă,
Valea Satului,
Iada,
Valea Boiului,
Brătcuța,
Groș,
Misir,
Izbândiș,
Măguran,
Dobrinești,
Râciu,
Canalul Vadu Crișului - Aștileu
Mnierea,
Valea Rece,
Cropanda,
Medeș
Chijic,
Sărand,
Tășad,
Bonor,
Peța,
Alceu
Afluenți de dreapta Valea lui Anti,
Poicu,
Semeni,
Negrea,
Valea Strădinoasei,
Făgădău,
Pârâul Mare,
Șoimu,
Valea Neagră,
Beznea,
Valea Țarinii,
Valea Sasului,
Borod,
Pârâul Omului,
Gepiș,
Valea Morii,
Valea Huții,
Uileac,
Bonda,
Pasteur
Barcău
Principalele localități traversate Izvoru Crișului,
Huedin,
Bologa,
Poieni,
Ciucea,
Negreni,
Bucea,
Vadu Crișului,
Aleșd,
Tileagd,
Oradea,
Körösújfalu,
Körösladány,
Gyomaendrőd
Principalele baraje Lugaș,
Tileagd

Crișul Repede (ung. Sebes-Körös) este un râu ce izvorește în Nord-Estul Munților Apuseni (Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localitățile Huedin și Vadu Crișului (Munții Plopiș și Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crișul Alb și Crișul Negru formează cele trei Crișuri, cele mai importante râuri din regiunea Crișana.

Crișul Repede drenează versanții nordici ai masivelor Gilău Vlădeasa și

Pădurea Craiului. Izvorăște de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea 

Izvorul Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii 

Huedinului. Crișul Repede părăsește Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde 

primește pe primul său afluent dinspre masivul Vlădeasa, Secuieu. După primirea 

Calatei și Secuieului, debitul Crișului Repede crește mult, mai ales spre sectorul 

defileului eruptiv de la Poieni, unde și pantele râului cresc de la 0,6 până la 0,7 %. 

 Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la 

ieșirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în Depresiunea Ciucea – 

Negreni. Râul are caracter montan accentuat, dimensiunea bolovanilor transportabili 

ating 30 – 40 cm. În această depresiune primește afluentul cel mai important, 

Drăganul cu lungime de 42 km, izvorăște de la altitudinea de 1500 m, de sub piatra 

Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele de pe 

versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei umidități deosebit de bogate (800 – 

1200 l/m2

) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul 

Repede părăsește Depresiunea Ciucea – Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în 

defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset – Dealul Mare 

din stânga. 

 Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent 

important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în 

depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi 

mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a realizat un lac de 

acumulare de 27,2 mil.m3

 pentru alimentarea cu apă a Municipiului Oradea. 

 În aval Valea Iadului este străjuită de formațiunile calcaroase ale Pădurii 

Craiului, iar pe dreapta de șisturi cristaline. 

 În Depresiunea Bratca, Crișul Repede primește de pe partea stângă pe Brătcuța 

(L = 14 km), Valea Misirului și Valea Izbândișului. 

 În aval de Șuncuiuș, Crișul Repede pătrunde în defileul carstic de la Vad, unde 

în valea râului apar o serie de izvoare carstice, iar în Peștera Vadului se ivește un 

adevărat pârâu, cu un debit mediu de 212 l/s, care formează cascada de la Vadu 

Crișului. 

 În aval de Defileul Vadu Crișului, din albia Crișului Repede se desprinde spre 

stânga o derivație de 9 km, care deservește hidrocentrala de la Aștileu, cu o putere 

instalată de 2000 KV. Fostul pârâu al Aștileului a fost transformat în canal de fugă al 

Hidrocentralei. În acest canal pătrund și apele Peșterii “Igrita”, aflat în vestul comunei 

Aștileu. În aval de Vadu Crișului, râul primește pe cel mai mare afluent al său de 

dreapta, Borodul (17 km). 

 Între Aleșd și Oradea primește o serie de afluenți mai mici, cum sunt : 

Gropanda, Nedeșul, Tășadul, iar în aval de Oradea la Sântandrei, râul Peța. 

 Între anii 1896 – 1904 a fost construit Canalul Colector, lung de 61 km, cu 

direcția Nord – Sud, care face legătura între Crișul Repede și Crișul Negru. El adună 

apele dinspre dealurile piemontane ce invadau Câmpia, având o capacitate de 

transport de cca. 6 m3

/s în apropierea prizei de la Tărian, aceasta mărindu-se până la 

60 m3

/s la vărsarea Colectorului în Crișul Negru la Mocear.

[http://www.rowater.ro/dacrisuri/Documente%20Repository/Planuri%20de%20aparare%20impotriva%20inundatiilor/Planuri%20bazinale/01%20Descriere%20Bazin%20Hidrografic.pdf]


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Hărți

  • Harta județului Bihor [1]
  • Harta județului Cluj [2]
  • Harta Munții Pădurea Craiului [3]
  • Harta Munții Bihor-Vlădeasa [4]
  • Harta Munții Vlădeasa [5]
Vedere panoramică
Vedere panoramică