Sinagoga din Buhuși
| Sinagoga din Buhuși | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 46°43′21″N 26°42′06″E / 46.7225°N 26.701713°E |
| Localitate | Buhuși |
| Județ | Bacău |
| Țara | România |
| Adresa | strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 85 |
| Edificare | |
| Data începerii construcției | 1858 |
| Data finalizării | 1859 |
| Restaurare | 2009 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | BC-II-m-B-20917 |
Modifică date / text  | |
Sinagoga Klaus din Buhuși este un lăcaș de cult evreiesc din Buhuși, localizat pe str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 85. A fost construită între anii 1858 și 1859 de către rabinul Isac Friedman.
Clădirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Bacău, având codul de clasificare BC-II-m-B-20917.[1].
Descriere[modificare | modificare sursă]
Cladirea este realizată cu o arhitectura cu caracteristici neoclasice.[2]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Prezența evreilor în localitate este atestată in 1823, iar în 1831, în Buhuși, trăiau 37 de evrei, ajungând la 537 in 1858, la sfârșitul secolului al XIX-lea reprezentând 48% din populația localității, adică 1732 de persoane. Evreii activau în ateliere meșteșugărești, comerț, dar și în afaceri în industria textilă.[3]
Prima sinagogă, înființată într-o clădire de piatră, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea și a fost numită „Beit Midrash Shul”. În 1840, a fost construită o altă sinagogă mai mică, precum și un mikve și un cimitir. Comunitatea evreiască a fost organizată oficial în 1860. Școala comunității a fost înființată în 1897. Comunitatea evreească a înființat societatea de ajutor reciproc „Hahawas Israel” (în română: „Iubirea lui Israel”), în 1880, și societatea „Bikur-Choilim” (în română: „Oamenii bolnavi”), în 1882. În anul 1905, activitatea obișnuită a comunității a fost întreruptă pentru o perioadă de 6 ani, din cauza unor certuri interne din cadrul conducerii comunității.
Buhuși a fost unul dintre centrele Hasidismului din Principatul României: acolo a funcționat dinastia Bohush, care a început cu rabinul Yitzchok Friedman, nepotul cel mai vârstnic a rabinului Israel Friedman din Rujîn. Curtea rabinică era locul unde au studiat mulți dintre rabinii României, și unde erau predate și discipline generale. În același an a fost înființată și o ieșiva numită „Or Hadaz Livni Zion". O descriere a vieții în această yeshiva este dată în cartea scriitorului Yohanan Tversky, numită „Din totdeauna în veci.”[4]
În timpul celui de-al doilea Război Mondial, clădirile comunitare au fost confiscate, iar casa rabinului și sinagoga au fost ocupate de armată, apoi ruinate.[5]
Dinastia rabinică a existat în oraș până în 1951, când strănepotul primului rabin, Yitzchok Friedman, a transferat dinastia la Tel Aviv, iar în 1987, beis medrash-ul la Bnei Brak.
Fosta curte rabinică avea o suprafață de circa 5400 m². Astazi, incinta are o suprafață de 1516 m².
Sinagoga a fost renovată în 2009.[6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Lista monumentelor istorice din județul Bacău
- ^ „Sinagoga Klaus din Buhusi”. www.jewishfed.ro. Accesat în .
- ^ „Buhuși revăzut” (PDF). http://www.inshr-ew.ro. Accesat în . Legătură externa în
|publisher=(ajutor) - ^ „בוחוש”, ויקיפדיה (în ebraică), , accesat în
- ^ Dumitru Ficuță. „DATE PRIVIND COMUNITATEA EVREIASCĂ DIN BUHUȘI”.
- ^ Merticariu, Mircea (). „A fost renovata sinagoga din Buhusi”. ZiaruldeGarda.ro. Accesat în .