Comuna Secuieni, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Secuieni.
Secuieni
—  Comună  —
Secuieni se află în România
{{{alt}}}
Secuieni
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°51′45″N 26°49′42″E / 46.86250°N 26.82833°E / 46.86250; 26.8283346°51′45″N 26°49′42″E / 46.86250°N 26.82833°E / 46.86250; 26.82833

Țară  România
Județ Neamț

SIRUTA 124233

Reședință Secuieni
Localități componente

Guvernare
 - Primar Vasile Ivancea[1] (PNL,02008)

Suprafață
 - Total 72.86  km²
Altitudine 198 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 2.967 locuitori

Site: Primăria comunei Secuieni

Secuieni este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bașta, Bârjoveni, Bogzești, Butnărești, Giulești, Prăjești, Secuieni (reședința), Secuienii Noi și Uncești.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Siretului și pe malul drept al râului Români. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Bacău. La Secuienii Noi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ158, care o leagă spre vest de Moldoveni, Români și mai departe în județul Bacău de Buhuși (unde se termină în DN15). De asemenea, prin partea de vest a comunei trece și șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre sud de Români și spre nord de Făurei, Bârgăuani (unde se intersectează cu DN15D), Tupilați, Păstrăveni, Urecheni, Petricani și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C).[4] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Roman, pe care este deservită de stația Secuieni Roman.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Secuieni

     Români (96.52%)

     Necunoscută (3.47%)

     Altă etnie (0.0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Secuieni

     Ortodocși (95.75%)

     Necunoscută (3.43%)

     Altă religie (0.8%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Secuieni se ridică la 2.967 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.641 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,53%). Pentru 3,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,75%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Bașta, Cuciulați, Mircești și Secuieni, având în total 975 de locuitori. Exista în comună doar o biserică.[6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bârjoveni și Bogzești. Comuna Bârjoveni, cu satele Bârjoveni și Prăjești, avea 575 de locuitori ce trăiau în 132 de case; și aici exista o biserică de zid.[7] Comuna Bogzești, alcătuită din așezările Butnărești, Cucoși (Uncești), Ghinițești, Giuleștii din Deal, Giuleștii din Vale și Uncești, avea 1241 de locuitori în 345 de case. În comuna Bogzești existau două biserici și o școală primară mixtă la Butnărești.[8]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea comunelor Bârjoveni și Bogzești sub numele de Butnărești. Comuna Butnărești avea 2180 de locuitori în satele Bârjoveni, Butnărești, Bogzești, Cucoși, Prăjești, Uncești și în cătunele Giuleștii din Deal și Giuleștii din Vale.[9] Comuna Secuieni avea 1340 de locuitori și aceeași alcătuire.[10] În 1931, comuna Secuieni a fost pentru scurt timp desființată, și satele ei au făcut o vreme parte din comuna Porcești.[11]

În 1950, comunele Butnărești și Secuieni au devenit parte a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, au fost transferate la județul Neamț; comuna Butnărești a fost atunci desființată, satele ei trecând la comuna Secuieni.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Secuieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „la Chiuaru” din zona satului Butnărești, sit ce cuprinde o așezare din perioada Halstatt, precum și o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (secolele al XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Secuieni.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 18 martie 2014. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Secuieni, Neamț. Cartografiere de Google, Inc. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Săcueni, com. rur., în jud. Roman”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 330. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bîrjoveni, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 447. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bogzești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 506. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Butnărești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=644. Accesat la 14 aprilie 2013. 
  10. ^ Comuna Secuieni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=649. Accesat la 14 aprilie 2013. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 328. 15 iulie 1931. 
  12. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 14 aprilie 2014. 
  13. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 14 aprilie 2014.