Cursus honorum

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rmn-military-header.svg
Regatul Roman
753 î.Hr.510 î.Hr.
Republica Romană
510 î.Hr.27 î.Hr.
Imperiul Roman
27 î.Hr.476 / 1453 d.Hr.
Principatul
Dominatul
Imperiul de Apus   Imperiul de Răsărit
Magistrați obișnuiți
Magistrați extraordinari
Oficii și titluri onorifice
Politică și legislație
modifică 

Cursus honorum (termenul latin pentru „scara onorurilor”) reprezenta idealul vieții politico-sociale a oricărui cetățean roman din Roma republicană. În mod concret, însemna ierarhia funcțiilor publice (magistraturi) pe care le puteau deține cetățenii.

Ierarhia funcțiilor pe care trebuia să o urce un senator în timpul Republicii în încercarea de a obține funcția de consul era supusă unui număr de legi organizatorice (de exemplu Lex Villia din 180 î.Hr. și Lex Cornelia a lui Sulla), care stabileau intervale între funcții precum și ordinea corespunzătoare pentru deținerea lor.

În timpul Principatului, cursus-ul a rămas același, deși avansarea pe treptele sale era influențată de favorurile imperiale (sau de lipsa lor) și de numărul de copii legitimi. Iată principalele funcții în perioada Principatului (și vârsta de la care puteau fi deținute)[1]:

Cursus honorum
Funcția Vârsta minimă (ani)
Vigintivirat (format din 20 de persoane) 18
Tribun militar 21-25
Chestor 25
Tribun al plebeilor (adesea omisă)
Edil (adesea omisă)
Pretor 30-35
Comandant de legiune (legatus legionis) 30
Consul 37
Proconsul sau legatus Augusti 38














Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ David Shotter, Augustus, Ed. Artemis, București, 2007, pp. 131-132. ISBN 973-566-077-6