Listă de legiuni romane

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Armata romană
EXERCITUS•ROMANORUM
Roman Military banner.svg


Aceasta este o listă de legiuni romane. La denumirea acestora s-au folosit cifre romane moderne care uneori sunt diferite de cele standard din perioada antică. De exemplu în loc de "IV", "IX", "XIV", "XVIII" sau "XIX" se foloseau în mod tradițional "IIII", "VIIII", "XIIII", "XIIX" sau "XVIIII".[1]

Legiuni din ultima perioadă republicană (58 - 31 î.Hr.)[modificare | modificare sursă]

Soldaţi romani, reconstituire modernă, fortul din spate nu corespunde unui fort roman

Legiuni din perioada imperială timpurie[modificare | modificare sursă]

Imperiul roman și amplasamentul legiunilor sale în anul 125, în timpul împăratului Adrian

Codurile pentru provinciile romane din tabel[modificare | modificare sursă]

Legiuni de la începuturile imperiului roman[modificare | modificare sursă]

Tabel 1[modificare | modificare sursă]

Director de legiuni ale imperiului roman timpuriu (unități înfințate între 59 î.Hr. și 250 d.Hr.)
Legiunea
nr & titlul
Baza
legiunii
Emblema Data înfințării/
Întemeietor
Data
desfințării
Castra legionaria (Bazele legiunii)
* = baza principală. Începând cu anul 31 î.Hr. dacă nu se specifică
Note
I Adiutrix Szöny, Ungaria Capricorn 68 Nero 444 d.Hr. 70-86 d.Hr. Moguntiacum (GS); 86d.Hr.- mijlocul sec.5 Brigetio* (PAN) "1 Salvatorii". Fostă 1 Clasica (Înființată din marinari)
I Germanica Bonn, Germania Taur 48î.Hr. Caesar 70 d.Hr.DD din 16 î.Hr. HISP; cca. 5 î.Hr.-70 d.Hr. Bonna* (GI) Desființată pentru lașitate în răscoala batavilor.
I Italica Svishtov, Bulgaria Boar 66 d.Hr. Nero după 400 d.Hr. 70- înc. sec 5 Novae* (MI) prima Italica:Înființată pentru războiul anulat din Caucaz
I Macriana 68 Macer 69 d.Hr.DD (Înființată pentru o revoltă împotriva lui Nero de Macer, guvernator în AFR) liberatrix: "primii Liberatori". Desființată de Galba
I Minervia Bonn, Germania Minerva 82 d.Hr. Domitian după 300 d.Hr. 82 d.Hr.- sec.4 Bonna* (GI) "1-Minerva"
I Parțica Sinjar, Irak Centaur 197 d.Hr.S. Severus după 400 d.Hr. 197 d.Hr. -înc.sec.5 Nisibis* (SIR) Înființată pentru campania contra parților 197 d.Hr.
II Adiutrix Budapesta, Ungaria Capricorn Nero după 269 d.Hr. 70-87 d.Hr. BRIT; 87-106 MS; 106-min.269 Aquincum* (PAN) Legiune ex-maritimă.
II Augusta Caerleon, Țara Galilor Capricorn înainte de 9 d.Hr. Augustus după 300 d.Hr. din ~9 d.Hr. HISP; 43-74 BRIT; 74-min.255 d.Hr. Isca Augusta* (BRIT) A eșuat să se angajeze în lupta contra reginei Boudica, 60. ~395 d.Hr. la Rutupiae (BRIT)
II Italica Enns, Austria Lupoaica 165 d.Hr.M Aurelius după 400 d.Hr. 180-~400 d.Hr. Lauriacum* (NR) Emblema națională a Romei cu cei doi frați gemeni
II Parthica Albano Laziale, Italia Centaur 197 d.Hr. S. Severus după 350 d.Hr. 197-218 Castra Albana* (IT); 218-34 SIR; 238-cca.300 C. Albana sec.4 înregistrată la Bezabde (SIR)
II Traiana Alexandria, Egipt Hercule 105 Traian după 400 125-sec.5 Alexandria* (AEG) secunda fortis a lui "Traian"
III Augusta Batna, Algeria Pegasus 43 î.Hr. Augustus după 350 din 20 d.Hr. AFR; 20-75 Ammaedara 74-după 350 d.Hr. Lambaesis* (MAUR) Legiune romană decimată pentru lașitate în războiul din deșertul Tacfarinas contra berberilor (anul 18)
III Cyrenaica Busra, Siria 36 î.Hr. M Antoniu după 400 d.Hr. din 35 d.Hr. Thebes 35-125 Alexandria AEG; 125-5thC Bostra* AR "a 3-a din Cyrene"
III Gallica Abila, Jordan Doi Tauri 49 î.Hr. Cezar după 300 d.Hr. [31 î.Hr.]]- sec.4 Raphana* (SIR) tertia Gallica: "a 3-a din Galia"
III Italica Regensburg, Germania Barza 165 d.Hr. M. Aurelius după 300 d.Hr. 165-4thC Castra Regina* (RT) Înființată pentru războiul cu Marcomanii
III Parthica Ras-al-Ayn, Siria Taur 197 d.Hr. S. Severus după 400 d.Hr. 197- sec.4 Resaena* (SIR) Înființată pentru campania contra parților 197 d.Hr.

Tabel 2[modificare | modificare sursă]

Legiunea
nr & titlul
Baza
legiunii
Emblema Data înfințării/
Întemeietor
Data
desfințării
Castra legionaria (Bazele legiunii)
* = baza principală. Începând cu anul 31 î.Hr. dacă nu se specifică
Note
IV Flavia Felix Belgrad, Serbia Lion 70 Vespasian înainte de 400 86-sec 4 Singidunum* (MS) A 4-a, Norocoșii lui Vespasian. Reformează IV Macedon
IV Macedon. Mainz, Germania Taur 48 î.Hr. Caesar 70 DD din 43 d.Hr. HISP; 43-70 Moguntiacum* (GS) Desființată pentru lașitate în revolta batavilor.
IV Scythica Gaziantep, Turcia Capricorn 42 î.Hr. M Antoniu după 400 to 58AD MS; 68-5thC Zeugma* (SIR) quarta scythica: "A 4-a, Cuceritorii Sciției"
V Alaudae Xanten, Germania Elefant 52 î.Hr. Caesar 70 ANIH din 19 î.Hr. HISP; cca. 10 î.Hr.-70 d.Hr. Castra Vetera* (GI) "A 5-a, Ciocârliile" Pene în cască? ANIH de Batavi
V Macedonica Turda, România Taur 43 î.Hr. Augustus după 500 6-101 Oescus, 107-161 Troesmis (MI); 166-274 Potaissa* (DC) quinta macedonica: "A 5-a Macedonica"
VI Ferrata Galilea, Israel Lupoaica 58 î.Hr. Caesar 250+ SNEC din 71 d.Hr. Raphana (SIR); 135-250+ Caparcotna* (JUD) "A 6-a, Puternicii". ANIH în Bătălia de la Edessa 259
VI Hispana după 212 250+ SNEC necunoscut O singură relatare. ANIH în Bătălia de la Abrittus 251?
VI Victrix York, Anglia Taur 41BC Augustus înainte de 400 din 70 d.Hr. Leon (HISP); 71-122 GI; 122-cca.400 Eburacum* (BRIT) "A 6-a, Victorioșii" construiește Zidul lui Adrian 122-32
VII Claudia Kostolac, Serbia Taur 58 î.Hr. Caesar cca.400 din 9 d.Hr. GAL; 9-58 DLM; 58-c400 Viminacium* (MS) septima Claudia: implicată într-o revoltă mocnită 42
VII Gemina León, Spania 68 Galba cca.400 75-cca.400 Castra Legionis* (HISP) Înființată de Galba pentru a mărșălui spre Roma.
VIII Augusta Strasbourg, Franța Taur 59BC Caesar după 371 9-44 Poetovio PAN; 44-70 Novae MI; 70-371+ Argentorate* GS octava Augusta:
IX Hispana York, Anglia Taur 41 î.Hr. Augustus 120+ SNEC din 13 î.Hr. HISP; 9-43 PAN?; 71-cca.120 Eburacum* (BRIT) nona Hispana: ANIH în Al Doilea Război Evreu c132?
X Fretensis Ierusalim Mistreț 40BC Augustus după 400 din 25 î.Hr. JUD; 25 î.Hr.-66 d.Hr. SIR; 73 - după 400+ Hierosolyma* fretum = Stramtoarea din Messina, Naulochus 36 î.Hr.
X Gemina Viena, Austria Taur 42BC Lepidus după 400 din 71 HISP; 71-103 Noviomagus GI; 103-cca.400 Vindobona* PAN Fostă X equestris, legiune înfințată de Cezar
XI Claudia Silistra, Bulgaria Neptun 42 î.Hr. Augustus după 400 din 71 d.Hr. DLM; 71-104 Vindonissa RT; 104-cca.400 Durostorum* MI undecima Claudia: onorată de Claudius
XII Fulminata Malatya, Turcia Fulgerul 43 î.Hr. Lepidus după 400 din 14 d.Hr. AEG; 14-71 Raphana (SIR); 71-cca.400 Melitene* (CAP) ultima „A 12-a, Fulgerele” a pierdut acvila romană în Primul război evreu

Tabel 3[modificare | modificare sursă]

Legiunea
nr & titlul
Baza
legiunii
Emblema Data înfințării/
Întemeietor
Data
desfințării
Castra legionaria (Bazele legiunii)
* = baza principală. Începând cu anul 31 î.Hr. dacă nu se specifică
Note
XIII Gemina Alba Iulia, România Leu 57 î.Hr. Cezar după 400 45-106 Poetovio PAN 106-270 Apulum* DC 270-400 MI "A 13-a, Gemenii". A traversat râul italian Rubicon cu Cezar în 49 î.Hr.
XIV Gemina Petronell, Austria Capricorn probabil Caesar 9-43 GS; 43-70 BRIT; 70-92 GS; 106-c400 Carnuntum* A înfrânt britonii conduși de regina Boudica în Bătălia de la Watling Street (60 d.Hr.)
XV Apollinaris Saddagh, Turcia Apollo 41 î.Hr. Augustus după 400 9-61 NR 61-73 SIR 73-117 NR; 117-c400 Satala* CAP "15 Apollo". A luptat în Primul război evreu
XV Primigenia Xanten, Germania zeița Fortuna 39 Caligula 70 ANIH 39-43 Moguntiacum (GS); 43-70 Castra Vetera* (GI) Primigenia zeița destinului. ANIH în revolta batavilor
XVI Flavia Firma Samsat, Turcia Leul 70 Vespasian după 300 70-117 Satala (CAP); 117-300+ Samosata* SIR "A 16-a, Hotărâții lui Vespasian". Reformează XVI Gallica
XVI Gallica Mainz, Germania Leul 41 î.Hr. Augustus 70 DD din 43 d.Hr. Moguntiacum* (GS); 43-70 Novaesium* (GI) Desființată pentru lașitate în revolta batavilor
XVII Xanten, Germania 41 î.Hr. Augustus 9 ANIH din 15 î.Hr. AQ?; 15 î.Hr.-9 d.Hr. Castra Vetera* (GI) Distrusă în Bătălia din pădurea Teutoburg, a pierdut acvila romană standard, niciodată refăcută
XVIII Xanten, Germania 41 î.Hr. Augustus 9 ANIH din 15 î.Hr. AQ?; 15 î.Hr. - 9 d.Hr. Castra Vetera* (GI) Distrusă în Bătălia din pădurea Teutoburg, a pierdut acvila romană standard, niciodată refăcută
XIX 41 î.Hr. Augustus 9 ANIH din 15 î.Hr. locație necunoscută; 15 î.Hr.-9 d.Hr. undeva în GI Distrusă în Bătălia din pădurea Teutoburg, a pierdut acvila romană standard, niciodată refăcută
XX Valeria Vict. Chester, Anglia Mistreț 31 î.Hr. Augustus 250+ SNEC to9 d.Hr. DLM; 9-43 GI; 43-75 BRIT; 75-250+ Deva* BRIT vigesima numită de Messalla? ANL în înfrângerea romană de laAllectus, 296?
XXI Rapax Windisch Switz Capricorn 31 î.Hr. Augustus 92 ANIH 9-43 GI; 43-70 Vindonissa* (RT); 70-89 GI; 89-92 PAN "A 21-a, Devoratorii". ANL de tribul Roxolani Sarmațian din PAN
XXII Deiotariana Alexandria, Egipt 48 î.Hr.Augustus 132 ANIH din cca.8 î.Hr. GAL; 8 î.Hr.-123 d.Hr.+ Alexandria* (AEG) GAL 21 Regele "Deiotarus". ANL în al doilea război evreu
XXII Primigenia Mainz, Germania Hercule 39 Caligula după 300 39-c300 Moguntiacum* (GS) Fondată de Caligula pentru războaiele germanice
XXX Ulpia Victrix Xanten, Germania Jupiter 105 Traian după 400 105-22 d.Hr.; 122-c400 Castra Vetera* (GI) "A 30-a, Victorioșii lui Traian" (M Ulpius Traianus)

Legenda[modificare | modificare sursă]

  • Legiunea nr. & titlul

Numerotarea legiunii este confuză. Mai multe legiuni au același număr cu altele. Augustus a numerotat primele legiuni pe care le-a fondat cu I, dar, de asemenea, a moștenit numerele de predecesorii săi. Fiecare împărat în mod normal începea numerotarea legiunilor create de el de la I. Totuși aceasta nu a fost o practică generală, Traian, de exemplu, a început numerotarea de la XXX pentru că existau deja 29 de legiuni. Vespasian a păstrat aceleași numere ca și înainte pentru legiunile pe care el le-a format din unitățile desființate.

Legiunile adesea aveau mai multe denumiri obținute după campanii succesive date de către împărat. A XII-a Fulminata, de exemplu, a avut mai multe denumiri: paterna (părintească), victrix (victorioasă), antiqua (venerabilă), certa constans (mereu de încredere) și galliena (galică). Pia Fidelis (supusă, loială), fidelis constans și alte titluri au fost acordate mai multor legiuni, uneori, unei același legiuni. Doar cele mai utilizate titluri ale legiunilor sunt afișate în tabele.

Titlul GEMINA înseamnă, probabil, că legiunea este înfrățită cu altă legiune sau a fost împărțită o altă legiune pentru a forma pe aceasta, o legiune nouă. Mai poate însemna că legiunea este dedicată gemenilor Romulus și Remus, fondatorii legendari ai Romei.

  • Data desfințării

ANIH = anihilată în luptă
DD = desfințată în dizgrație
SNEC = soartă necunoscută

Legiuni din ultima perioadă a imperiului roman[modificare | modificare sursă]

Scut model al Palatinilor, gărzile imperiale potrivit documentului Notitia Dignitatum.

Dioclețian (244311) a reorganizat armata romană, în scopul de a gestiona mai bine amenințarea barbarilor din Europa de Nord și a persanilor din est. Efectivele militare sporesc la cca. 500.000 de soldați, numărul legiunilor la cca. 60, mai mici și mai mobile. Armata a fost formată din unități de frontieră și din unități de câmp.

Unitățile de frontieră (limitanei) erau folosite pentru a ocupa limes, fortificațiile structurate de frontieră, și erau formate din soldați profesioniști, dar cu o instrucție inferioară. Un exemplu de limes este Brazda lui Novac.

Unitățile de câmp stăteau în spatele frontierei și se deplasau rapid în cazul în care acest lucru era necesar, cu roluri atât ofensive cât și defensive. Unitățile de câmp s-au format din soldați de elită cu nivel înalt de antrenament și cu arme superioare. Ei au fost împărțiți în patru categorii:

  1. Scholae: garda personală a împăratului creată de Constantin I pentru a înlocui Garda Pretoriană;
  2. Palatinae: "trupelor palatului" unități de clasă superioară, create de Constantin I după ce a desființat Garda Pretoriană, era formată inițial din fostele gărzi;
  3. Comitatensis: unități de câmp regulate, unele au fost noi formate, altele își au originea în legiunile imperiului timpuriu.
  4. Pseudocomitatensis: ei erau unități limitanei transformate în armată de câmp și păstrate acolo; unele legiuni ale imperiului timpuriu au devenit unități pseudocomitatenses.

Aceste unități de obicei aveau între 300 și 2000 de soldați, iar unele dintre ele păstrau schemele originale de numerotare. Sursa primară pentru legiunile din această epocă este documentul oficial Notitia Dignitatum , un document de la sfârșitul secolului al IV-lea care conține toate funcțiile civile și militare din ambele jumătăți ale Imperiului Roman (revizuit în cca. 420 ca Imperiul Roman de Vest).

  • Legiunea I
    • I Flavia Constantia (Flaviani de încredere): unități de comitatensis sub comanda unui Magister militum pe Orientis
    • I Flavia Gallicana Constantia (legiunea Flavia de nădejde din Galia): pseudocomitatensis sub comanda unui Magister Peditum per Gallias
    • I Flavia Martis (legiunea Flavia dedicată zeului Marte): pseudocomitatensis
    • I Flavia Pacis (legiunea Flavia a păcii): comitatensis sub comanda unui Magister Peditum
    • I Flavia Theodosiana: unități de comitatensis
    • I Illyricorum (din Iliria): staționați în Palmyra
    • I Iovia (devotați lui Jupiter): percepuți de către Dioclețian, staționați în Sciția Minor
    • I Isaura Sagittaria (arcașii din Isauria): pseudocomitatensis sub comanda unui Magister militum per Orientis
    • I Iulia Alpina: pseudocomitatensis sub comanda Magister Peditum în Italia
    • I Martia
    • I Maximiana Thaebanorum (Tebanii Maximialii): unități de comitatensis ce au staționat la Teba, în Egipt și probabil au participat la Bătălia de la Adrianople
    • I Noricorum ('Noricanii): staționați în Noricum
    • I Pontica
  • Legiunea II
    • II Britannica: unități comitatensis sub Magister Peditum
    • II Flavia Constantia: unități de comitatensis sub comanda Magister Peditum
    • II Flavia Virtutis: unități de comitatensis sub comanda Magister Peditum
    • II Herculia (devotați lui Hercules): percepuți de către Dioclețian, staționați în Sciția Minor
    • II Isaura
    • II Iulia Alpina: unități de pseudocomitatensis sub comanda Magister Peditum
    • II Felix Valentis Thebaeorum: unități de comitatensis
  • Legiunea III
    • III Diocletiana
    • III Flavia Salutis: unități de comitatensis sub comanda Magister Peditum
    • III Herculea: unități de comitatensis sub comanda Comes Illyricum
    • III Isaura
    • III Iulia Alpina: unități de comitatensis sub comanda unui Magister Peditum comanda în Italia
  • Legiunea IV
    • IV Italica
    • IV Martia
    • IV Parthica
  • Legiunea V
    • V Iovia (posibil Jovialii)
    • V Parthica
  • Legiunea VI
    • VI Gemella
    • VI Gallicana
    • VI Herculia (posibil Herculianii)
    • VI Hispana
    • VI Parthica
  • Legiunea XII
    • XII Victrix

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Boyne, William (1968). A manual of Roman coins. p. 13.

Legături externe[modificare | modificare sursă]