Ravenna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ravenna
—  Oraș  —
Ravenna se află în Italia
{{{alt}}}
Ravenna
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°25′04″N 12°11′58″E / 44.41778°N 12.19944°E / 44.41778; 12.1994444°25′04″N 12°11′58″E / 44.41778°N 12.19944°E / 44.41778; 12.19944

Țară Italia Italia
Regiune Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg Emilia-Romagna
Provincie Ravenna

Guvernare
 - Primar Fabrizio Matteucci

Suprafață
 - Total 652,9  km²
Altitudine m.d.m.

Populație (31 mai 2011)
 - Total 159,404 locuitori
 - Densitate 244,1 loc./km² 

Fus orar CET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC)
Cod poștal 48121
Prefix telefonic 0544
Denumirea localnicilor Ravennanti
Patron Sfântul Apollinar
 - Ziua 24 iulie

Site: Site Oficial

Poziția localității Ravenna

Ravenna sau Ravena este un oraș cu 140.000 locuitori, capitală a provinciei cu același nume în regiunea Emilia-Romagna din Italia. Orașul a fost capitala unui exarhat bizantin. Monumentele paleocreștine din Ravenna au fost înscrise în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Perioada antică[modificare | modificare sursă]

Ravenna a fost inițial o așezare etruscă, apoi umbră. Romanii au colonizat întreaga vale a Padului în Secolul al II-lea î.Hr..

În secolul I, pe locul unei așezǎri mai vechi de pe timpul împăratului Cezar August, este construit portul Classis, în jurul cǎruia se dezvoltă orașul roman. Zona de coastă a mării s-a deplasat treptat spre est, din cauza depunerilor de aluviuni și a nisipului adus de râu. Istoricul bizantin Iordanes a remarcat în secolul al VI-lea că pe locul portului Classis, a văzut nu catarge, ci livezi de meri.

Odatǎ cu divizarea Imperiului Roman în anul 395, împărat al Imperiului Roman de Apus, cu capitala la Milano, devine Honorius. În 402, după asedierea Milanului de către vizigoții lui Alaric, Honorius strǎmutǎ capitala Imperiului la Ravenna, el și sora lui, Galla Placidia, alegându-și orașul drept reședințǎ permanentă. În Ravenna, au fost ridicate primele clădiri creștine. Din acest moment Ravenna a devenit un important centru economic, politic și cultural.

În anii 450-470 lupta pentru putere în Imperiul Roman de Apus face să se succeadă rapid un număr de 9 împărați. Ultimul împǎrat, Romulus Augustulus, este detronat de Odoacru în 476. Imperiul Roman de Apus a încetat să mai existe, Odoacru conducând Italia de la Ravenna.

În 493 Odoacru este ucis conducǎtorul ostrogoților Teodoric. Împăratul Roman de Răsărit Anastasiu I îl recunoaște pe Teodoric rege al Italiei. Acesta din urmă menține capitala regatului său tot la Ravenna. După moartea lui Teodoric (526) orașul este condus de fiica acestuia Amalusanta.

În 540 Iustinian cel Mare asediazǎ Ravenna, și Vitiges capituleazǎ. După moartea lui Iustinian Ravenna rǎmâne bizantinǎ pânǎ în Secolul al VIII-lea, fiind capitalǎ a Exarhatului bizantin de Ravenna.

În 751 Ravenna, este cuceritǎ de lombarzi; orașul a suferit foarte mult în urma invaziei acestora, deși a fost a doua reședințǎ a regilor lombarzi (prima fiind Pavia). În secolele VIII-XV Ravenna a fost parte a diverselor entități statale, precum imperiul lui Carol cel Mare.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Friedrich Wilhelm Deichmann: Ravenna. Hauptstadt des spätantiken Abendlandes. Bd. 1: Geschichte und Monumente (1969). Bd. 2: Kommentar, Teil 1 (1974). Teil 2 (1976). Teil 3: Geschichte, Topographie, Kunst und Kultur, Indices zum Gesamtwerk (1989). Plananhang (1976). Bd. 3: Frühchristliche Bauten und Mosaiken von Ravenna (1958)
  • Deborah Mauskopf Deliyannis: Ravenna in Late Antiquity. Cambridge 2010.

Legături externe[modificare | modificare sursă]