Dictator roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rmn-military-header.svg
Regatul Roman
753 î.Hr.510 î.Hr.
Republica Romană
510 î.Hr.27 î.Hr.
Imperiul Roman
27 î.Hr.476 / 1453 d.Hr.
Principatul
Dominatul
Imperiul de Apus   Imperiul de Răsărit
Magistrați obișnuiți
Magistrați extraordinari
Oficii și titluri onorifice
Politică și legislație
modifică 

În Republica Romană, la vreme de război se numea un dictator, un magistrat căruia i se încredințau puteri extraordinare.

Vechea denumire era magister populi. Acesta beneficia de drepturi nelimitate, imperium fără a fi silit să dea socoteală și fără coleg de funcție, pentru o perioadă maximă de 6 luni. Dictatorul îl numește pe ajutorul său, comandantul cavaleriei, magister equitum.[1]

Primul dictator a fost Aulus Postumius Albinus, în primul deceniu din secolul al V-lea î.Hr. Funcția de dictator a fost abolită în anul 202 î.Hr., atribuțiile sale fiind preluate de senatori. În anii următori titlul de dictator a continuat să fie folosit, dar numai simbolic.

Conotația negativă a termenului a apărut mai tîrziu. (V. dictatură.)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hermann Kinder și Werner Hilgemann, Atlas de Istorie Mondială, volumul 1, Editura RAO, pagina 75

Legături externe[modificare | modificare sursă]