Apă (moleculă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Apă
Wasserstoffbrückenbindungen-Wasser.svg
H2O 2D labelled.svg
Water molecule 3D.svg
Alte denumiri Lichidul vieții
Identificare
Număr CAS 7732-18-5
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică H2O
Aspect lichid incolor
Masă molară 18,01528(33) g/mol
Densitate
Starea de agregare lichid
Punct de topire
Punct de fierbere
Solubilitate În nimic
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion Oxigen
Cation Hidrogen
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Fraze R
Fraze S
NFPA 704

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Acest articol se concentrează asupra apei ca substanță chimică și conține toate informațiile privind structura, compoziția și proprietățile apei pure (H2O, denumită în chimie și oxid de hidrogen). Pentru studiul apei așa cum o percepem în viața de zi cu zi, ca substanță chimică lichidă indispensabilă vieții, vedeți articolul Apă.

Apa este substanța chimică anorganică, formată din molecule obținute prin combinarea a doi atomi de hidrogen și un atom de oxigen.

Ionizarea apei[modificare | modificare sursă]

H-Cl + H-\begin{matrix}..\\O\\..\end{matrix}-H \longrightarrow \left [\begin{matrix} &..&\\:&Cl&:\\&..&\end{matrix}\right ]^-+\left [ H_3O\right ]^+

\begin{matrix} & & .. & & \\ H & - & N & - & H \\  & & | & & \\ & & H & & \end{matrix} + H\rightarrow \begin{matrix}..\\O\\..\end{matrix}\leftarrow H \longrightarrow \begin{bmatrix} & & H & & \\ & & | & & \\ H & - & N & - & H \\  & & | & & \\ & & H & & \end{bmatrix}^++HO^-

Din reacțiile de mai sus, rezultă că apa poate funcționa și ca acid (în prima), și ca bază (în a doua). Asemenea substanțe, care se comportă ca acizi față de baze și ca baze față de acizi se numesc substanțe amfotere sau amfoliți. Deci apa este un amfolit.

Datorită acestei proprietăți, producerea reacției dintre două molecule de apă este posibilă, ea fiind reversibilă.

Ionizarea apei

Reacția de mai sus se numește reacția de ionizare a apei, pentru că moleculele se transformă în ioni. Deoarece este o reacție reversibilă, avem constanta de echilibru

K_c=\frac {\left [HO^-\right]\cdot\left [ H_3O^+\right ]}{\left [H_2O\right ]^2}

Apa este un acid și o bază foarte slabă, de aceea echilibrul reacției de ionizare este mult deplasat spre stânga. Cantitatea de apă are valoare mare și se poate introduce în Kc, obținându-se astfel o constantă nouă, Kw, care se numește produsul ionic al apei.

K_c\cdot\left [H_2O\right ]^2=K_w=\left [ HO^-\right ]\cdot\left [ H_3O^+\right]

La o temperatură t=25 °C, K_w=ct=10^{-14}\left (mol/l\right )^2 \,. În cazul apei distilate, \left [H_3O^+\right ]=\left [HO^-\right ]=10^{-7}mol/l.

În funcție de concetrațiile ionilor de hidroniu dintr-o soluție, ele se împart în:

  • soluții acide, unde \left [H_3O^+\right ]>\left [HO^-\right ] \Rightarrow \left [H_3O^+\right ]>10^{-7};
  • soluții bazice, unde \left [H_3O^+\right ]<\left [HO^-\right ] \Rightarrow \left [H_3O^+\right ]<10^{-7};
  • soluții neutre, unde \left [H_3O^+\right ]=\left [HO^-\right ] \Rightarrow \left [H_3O^+\right ]=10^{-7}.

Există două mărimi cu ajutorul cărora se apreciază caracterul soluțiilor:

P_H=-\lg \left [ H_3O^+\right ]; P_{OH}=-\lg \left [ HO^-\right ]; P_H+P_{OH}=14\,.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V Vasilescu, Biofizilă medicală Editura Didactică și Pedagogică 1977

Legături externe[modificare | modificare sursă]