Oxid de cobalt (II)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Oxid de cobalt (II)
Nume IUPAC
Alte denumiri oxid cobaltuos
Identificare
Număr CAS 1307-96-6
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică CoO
Aspect solid negru
Masă molară 74,9326 g/mol
Proprietăți
Densitate 36.44 g/cm3
Starea de agregare solid
Punct de topire 1933 °C, 2206 K, 3511 °F
Punct de fierbere
Solubilitate insolubil în apă
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Date clinice
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Date farmacocinetice
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Pericol
Reglementări europene
X : NocivN : Periculos pentru mediu
Nociv, Periculos pentru mediu,
Fraze R
Fraze S
Reglementări mondiale
NFPA 704

NFPA 704.svg

Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Oxidul de cobalt (II) este un compus binar al cobaltului cu oxigenul cu formula chimică CoO.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Chimice[modificare | modificare sursă]

În oxidul de cobalt, procentul de cobalt și de oxigen este distribuit astfel: 78,65% cobalt și 21,35% oxigen. [1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Cobalt oxide Accesat la data de 7 iunie 2012