Oxid de wolfram (IV)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Oxid de wolfram (IV)
Identificare
Număr CAS12036-22-5
PubChem CID82850
Formulă chimicăO₂W[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară215,94076 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Dioxidul de wolfram este un compus chimic cu formula WO2. Cristalizează în sistemul monoclinic.[3] Are o structură similară cu rutilul, adică centrii WO6 în octaedrii distorsionați, care alternează cu legături de tip W-W scurte (248 pm).[3] Fiecare centru de wolfram are o configurație de tip d2, ceea ce conferă materialului o conductivitate electrică mare.

Obținere[modificare | modificare sursă]

Oxidul de wolfram (IV) poate fi preparat prin reducerea anhidridei wolframice (WO3) cu pudră de wolfram; reacția durează 40 de ore și are loc la o temperatură de 900 °C. Poate să apară un intermediar de reacție, anume o specie cu valențe mixte, parțial redusă: W18O49.[4]

2 WO3 + W → 3 WO2

Reducerea se poate face și cu curent de hidrogen, la aceeași temperatură.[4]

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c „Oxid de wolfram”, Tungsten(IV) oxide (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ tungsten dioxide (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b Wells, A. F. (1984), Structural Inorganic Chemistry (ed.5), Oxford: Clarendon Press, ISBN 0-19-855370-6
  4. ^ a b Nenițescu, Costin D. Chimie generală. București: Editura Didactică și Pedagogică. p. 994.