Difluorură de oxigen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Diflorură de oxigen
Oxygen-difluoride-2D.png
Oxygen-difluoride-3D-vdW.png
Nume IUPAC
Alte denumiri anhidrida hipofluoroasă
Identificare
Număr CAS 7783-41-7
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică OF2
Aspect gaz incolor, lichid galben când este condensat
Masă molară 53,9962 g/mol
Proprietăți
Densitate 1,9 g/cm3 (ca lichid, la -145 °C)
Starea de agregare
Punct de topire −223,8 °C
Punct de fierbere −144,8 °C
Solubilitate 8 mL gazos la 1 L de apă(0 °C)
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Date clinice
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Date farmacocinetice
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Pericol
Reglementări europene
Hazard O.svg
Fraze R
Fraze S
Reglementări mondiale
NFPA 704

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Difluorura de oxigen este un compus binar al fluorului cu oxigenul cu formula chimică OF2. Datorită electronegativității fluorului din diflorura de oxigen, formula chimică a comousului este OF2 și nu F2O, cum ar trebui să fie (oxid de fluor).

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Fizice[modificare | modificare sursă]

Difluorura de oxigen este un gaz incolor cu miros caracteristic ce atacă căile respiratorii. Este mai grea decât aerul și are caracter oxidant.

Chimice[modificare | modificare sursă]

Reacția cu apa este următoarea:

2F2 + 2H2O = 4HF + H2O

Obținere[modificare | modificare sursă]

Difluorura de oxigen se obține prin trecerea rapidă a unui curent de fluor (1 l/s) printr-o soluție apoasă de hidroxid de sodiu de concentrație 2% (ce stă într-un vas spălător), după reacția:

2F2 + 2NaOH = 2NaF + F2O + H2O

În cultură[modificare | modificare sursă]

În romanul științifico-fantastic al lui Robert L. Forward numită Camelot 30K, difluorura de oxigen a fost folosită ca solvent biochimic de către ființele ce locuiau în Centura Kuiper din Sistemul Solar.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Manual de lucrări practice de chimie anorganică- Monoxidul de fluor, de Raluca Ripan și I. Ceteanu, 1961, pag. 65