Dioxid de azot
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Structură | |
|---|---|
 |
|
| Nume | Dioxid de azot |
| alte denumiri | oxid de azot |
| formula chimică | NO2 |
| nr. CAS | 10102-44-0 |
| aspect | gaz roșu-brun |
| Proprietăți | |
| masa molară | 46,0055(5) g/mol (lichid 20 °C |
| stare de agregare | gaz |
| densitate | 1449 kg·m−3 |
| punct de topire | −11,2 °C |
| punct de fierbere | 21,1 °C |
| solubilitate | în apă reacționează |
   Intreține arderea - Toxic - Caustic |
|
| R- și S-text | R: 26-34 S: 1/2-9-26-28-36/37/39-45 |
| MAK | 9 mg·m-3 |
| Dacă nu sunt alte indicații atunci se ține cont de prevederile Standard. |
|
Dioxidul de azot este compusul chimic cu formula NO2. Fiind unul dintre oxizii azotului, NO2 este un intermediar în sinteza industrială a acidului azotic, milioane de tone sunt produse în fiecare an. Acest gaz toxic, roșu-brun are un miros caracteristic ascuțit și este un proeminent poluant al aerului. Dioxidul de azot este o moleculă paramagnetică.
[modificare] Legături externe
- International Chemical Safety Card 0930
- National Pollutant Inventory - Oxides of nitrogen fact sheet
- NIOSH Pocket Guide to Chemical Hazards
- WHO-Europe reports: Health Aspects of Air Pollution (2003) (PDF) and "Answer to follow-up questions from CAFE (2004) (PDF)
- Nitrogen Dioxide Air Pollution
- Nitrogen dioxide pollution in the world (image)
|
|||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
