Tetroxid de ruteniu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tetroxid de ruteniu
Ruthenium tetroxide.svg
Ruthenium-tetroxide-3D-balls.png
Nume IUPAC
Tetroxid de ruteniu
Alte denumiri Oxid de ruteniu (VIII)
Identificare
Număr CAS 20427-56-9
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică RuO4
Aspect lichid incolor
Masă molară 165,07 g/mol
Proprietăți
Densitate 3,29 g/cm3
Starea de agregare lichidă
Punct de topire 25,4 °C
Punct de fierbere 40,0 °C
Solubilitate
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Reglementări europene
O : OxidantX : Nociv
Oxidant, Nociv,
Fraze R
Fraze S
NFPA 704

NFPA 704.svg

0
2
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Tetroxidul de ruteniu (de asemenea oxid de ruteniu (VIII)) este un compus anorganic cu formula RuO4. Este un lichid incolor, dar majoritatea eșantioanelor sunt negre din cauza impurităților și este volatil. Un compus analog, tetroxidul de osmiu (OsO4) este mai răspândit și mai bine cunoscut. Unul dintre solvenții în care se dizolvă tetroxidul de ruteniu este tetraclorura de carbon (CCl4). Reacționează violent cu unele substanțe organice. [1]

Obținere[modificare | modificare sursă]

RuO4 se obține prin oxidarea clorurii de ruteniu (III) cu periodat de sodiu (NaIO4);

8 Ru3+(aq) + 5 IO4(aq) + 12 H2O(l) → 8 RuO4(s) + 5 I(aq) + 24 H+(aq)

Se poate obține și prin oxidarea cu clor a soluțiilor de rutenați: [1]

K2RuO4 + Cl2 → RuO4 + 2 KCl

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Costin Nenițescu, Chimie Generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 1023.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]