Ioan Alexandru Brătescu-Voinești
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi.
Cuprins |
Biografie [modificare]
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză.
În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Primul volum, culegerea "Nuvele și schițe" i-a apărut în 1903. A urmat în 1906 "În lumea dreptății", iar în 1912, "Întuneric și lumină". În anii primului război mondial a scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită "Sorana". În perioada interbelică a publicat puțină proză epică.
Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni), ș.a.
S-a stins din viață în anul 1946.
Opera [modificare]
Antume [modificare]
- Nuvele și schițe, 1903.
- În lumea dreptății, 1906.
- Întuneric și lumină, 1912.
Reeditări [modificare]
- Niculăiță Minciuna - Editura: HERRA, 2006; ISBN: 973-7923-65-0
- În lumea dreptății. Întuneric și lumină, Editura Gramar, 2007.
- Pagini alese, Editura Ștefan, 2007.
- Rătăcire, Editura Semne, 2009.
- Nuvele și schițe, Editura Donaris, 2009.
Teatru radiofonic [modificare]
În decursul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune a dramatizat câteva din scrierile sale pentru emisiunea „Teatru radiofonic”: Călătorului îi șade bine cu drumul, În lumea dreptății și Un reghiment de antilerie.[1]
