Limba neerlandeză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
neerlandeză
Nederlands
Vorbită în Țările de Jos, Belgia (regiunile Flandra și Bruxelles)
Număr de vorbitori 27 000 000
Sistem de scriere latin
Clasificare
limbile indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în Aruba, Belgia, Olanda, Antilele Olandeze, Surinam;
Organizații internaționale:  Uniunea Europeană, Comunitatea Națiunilor Sud-americane.
Organ de reglamentare Nederlandse Taalunie
ISO 639-1 nl
ISO 639-2 (B) dut / (T) nld
SIL DUT
Extras
Alle mensen worden vrij en gelijk in waardigheid en rechten geboren. Zij zijn begiftigd met verstand en geweten, en behoren zich jegens elkander in een geest van broederschap te gedragen.
Răspândire în lume
Map Dutch World nou.png

 națională   oficială   minoritate națională   minoritate 
Vizitați Wikipedia în neerlandeză!
Această pagină poate conține caractere Unicode.


Limba neerlandeză (numită adesea olandeză; autonim: Nederlands) este o limbă germanică, inclusă în subgrupa limbilor vest-germanice. Neerlandeza este forma scrisă comună a dialectelor germanice vorbite în Țările de Jos și în Belgia (regiunile Flandra și Bruxelles). Este limba oficială a Țărilor de Jos și a Surinamului, iar în Belgia este una din limbile oficiale, alături de franceză și germană. Este vorbită și în posesiunile olandeze din Marea Caraibelor (Aruba și Antilele Olandeze), precum și în unele comunități din Indonezia (fostă colonie olandeză). În total, neerlandeza este vorbită ca limbă maternă de circa 27 000 000 de persoane.

Neerlandeza se scrie cu alfabetul latin format din următoarele 26 de litere, dintre care o parte pot fi însoțite de diverse semne diacritice:

Aa Bb Cc Dd Ee Ff Gg Hh Ii Jj Kk Ll Mm Nn Oo Pp Qq Rr Ss Tt Uu Vv Ww Xx IJ ij Yy Zz

Limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud și Namibia, este derivată din unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză și a ajuns să aibă astăzi o gramatică mult simplificată, dar cele două limbi sînt încă într-o mică măsură reciproc inteligibile.[1]

Neerlandeza reprezintă o formă literară a germanei de jos (Niederdeutsch), tranziția dintre germana standard (Hochdeutsch) și neerlandeza standard fiind făcută de grupul de dialecte Bergisch-Limburgisch, vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sînt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decît de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone.

Denumire[modificare | modificare sursă]

În limba română denumirea tradițională și cea mai răspîndită este limba olandeză. Termenul limba neerlandeză, care pînă recent avea o frecvență redusă în afara lucrărilor de specialitate, a ajuns în prezent să fie preferat. Explicația acestui fapt este aceea că limba neerlandeză desemnează nu numai limba oficială a Olandei, ci și una din cele trei limbi oficiale ale Belgiei, unde această limbă este vorbită sub forma variantei flamande.[2]

Termenul limba olandeză este ambiguu, întrucît se poate referi fie la limba neerlandeză, fie la dialectul olandez, o varietate dialectală a acesteia. În neerlandeză cele două noțiuni sînt denumite Nederlands, respectiv Hollands.

Reguli de pronunție[modificare | modificare sursă]

neerlandeză română exemple
aa, ee a, e (lung), eer se citește ir gaan (a merge); heel (foarte), meneer (se citește menir și înseamnă domn)
ch h opdracht (misiune)
eu ö leuk (simpatic)
eeuw eu leeuw (leu)
g h geven (a da)
ie i iets (ceva)
ieuw iu nieuw (nou, se pronunță niu)
ij, y, ei ei zijn (a fi)
j i ja (da)
oe u goed (bine)
ou sau ouw au nou (păi); vrouw (doamnă)
r înainte de vocale se citește ca și r-ul german sau cel românesc, înainte de consoane la sfîrșit de cuvînt se citește ca și r-ul englezesc
sch sh (nu ș!!) school (școală, se citește shol)
—sch (final) s Russisch (Rus, se citește Rüsis)
sj ș meisje(fată)
u ü zus(sora)
uw üu uw (al dvs.)
ui, uy oi huis(casă)
v f sau v vijf (cinci)
w v wat (ce)
z z zondag (duminică)

Numere[modificare | modificare sursă]

0 nul        
1 een(scris de obicei "één" pentru a-l deosebi se articolul "een") 11 elf 10 tien
2 twee 12 twaalf 20 twintig
3 drie 13 dertien 30 dertig
4 vier 14 veertien 40 veertig
5 vijf 15 vijftien 50 vijftig
6 zes 16 zestien 60 zestig
7 zeven 17 zeventien 70 zeventig
8 acht 18 achttien 80 tachtig
9 negen 19 negentien 90 negentig

28 achtentwintig

83 drieëntachtig

99 negenennegentig

100 honderd

200 tweehonderd

300 driehonderd

112 honderdtwaalf / honderdentwaalf

698 zeshonderdachtennegentig

1 000 duizend

1 000 000 miljoen

1 000 000 000 miljard

1 000 000 000 000 biljoen

1 000 000 000 000 000 biljard

2 348 tweeduizend driehonderdachtenveertig

117 401 067 honderdzeventien miljoen vierhonderdeenduizend zevenenzestig

Pentru numerele mai mari de 1000, de obicei se folosesc sutele:

Ex: 1 282 twaalfhonderdtweeëntachtig, deși și duizend tweehonderdtweeëntachtig este corect.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Kwintessential, „The Afrikaans Language”
  2. ^ Ioana Vintilă-Rădulescu, „Limba română din perspectiva integrării europene”, articol publicat de Centrul de Promovare a Limbii Române; v. nota [i] din articol.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]