Constantin Rezachevici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Constantin Rezachevici (n. 26 ianuarie 1943) este un istoric român specializat în istorie medievală. A urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității din București, absolvite în 1965.[1] A lucrat apoi, neîntrerupt, timp de 41 de ani, la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, străbătând toate treptele, de la cercetător stagiar la cercetător principal (din 1997 până în anul pensionării, 2006).[1] Din 2007 își continuă activitatea în calitate de cercetător științific I la Centrul pentru Patrimoniul Românesc din cadrul Institutului de Istoria Artei "George Oprescu" al Academiei Române.[1] Doctor în științe istorice cu teza "Radu Șerban și epoca sa" (1978), laureat al Premiului "Nicolae Bălceascu" al Academiei Române pe anul 1978.[1]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

  • Istoria popoarelor vecine și neamul românesc în Evul Mediu, 1998
  • Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XV. Evoluția unui concept în contextul vremii, 2001
  • Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324-1881, I, Secolele XIV-XVI, 2001
  • Cronologia critică a domnilor din Țara Româneasca și Moldova (secolele XIV-XVI), Editura Enciclopedică, 2002[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Constantin Rezachevici: „În istorie au apărut «școli doctorale», cam ca școlile de scriitori sau ziariști din anii stalinismului”, 19 octombrie 2012, Dan Frățică, Ziarul de Duminică, accesat la 19 martie 2013 Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "cp2013-03-19" este definit de mai multe ori cu conținut diferit

Legături externe[modificare | modificare sursă]