Sari la conținut

Cotiujenii Mari, Șoldănești

47°50′36″N 28°33′03″E (Cotiujenii Mari, Șoldănești) / 47.8433333333°N 28.5508333333°E47.8433333333; 28.5508333333
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cotiujenii Mari
  Sat-reședință  
Cotiujenii Mari se află în Moldova
Cotiujenii Mari
Cotiujenii Mari
Cotiujenii Mari (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°50′36″N 28°33′03″E ({{PAGENAME}}) / 47.8433333333°N 28.5508333333°E47.8433333333; 28.5508333333

Țară Republica Moldova
RaionȘoldănești
ComunăCotiujenii Mari
Atestare20 mai 1604

Altitudine227 m.d.m.

Populație (2024)
 - Total1.948 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-7216
Prefix telefonic272

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cotiujenii Mari este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Șoldănești, Republica Moldova.

Localitatea a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1604:[1]

„1604 (7112) mai 20, Suceava.

Ieremia Movilă voievod întărește lui Simeon Jomir mare șătrar, nepotul lui Evstafie Iorgul, căsătorit cu Anița, fiica lui Irimia hotnogul, sora Gaftonei și a Axanei, în urma pricinii cu mănăstirea Probota, stăpânirea peste jumătatea de jos a satului Cotiujani, ținutul Soroca, rămasă de la bunicul Aniței, Ionașco hotnogul, cu uric de la Ștefan voievod cel Bătrân; peste a patra parte din Samașcani, ținutul Orhei, moștenire de la bunicul său Evstafie și de la Iorga Gore, cu act de la Petru voievod; a patra parte din Hulboca (Gluboca), cu vad pe Cula, rămasă de la ruda sa Ilișicescu; la Săpoteni, a cincea parte din Puțintei și Onițcani, rămasă de la rudele Irimescu; Silișcan, de la rudele Gorescu, iar mănăstirii Probata rămâne să stăpânească 117 stânjeni la Pogor, cu mori în Răut.

Hotare: Zagușca, iazul Staniște, Răcești, Movila Lungă, Probota, Olișcani numită Pistruiul, pârâul Ciorna, podul Fendicu, Iapur, Pohoarna.”

În 1793 în satul Cotiugeni a fost construită bisericuță din lemn, cu pereții unși cu lut, bogată în ustensile bisericești și cărți religioase, fiind în componența Episcopiei Hușilor.[2]

În perioada interbelică a fost reședința plășii omonime din județul Soroca.

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Născuți în Cotiujenii Mari

[modificare | modificare sursă]
  • Tudor Țopa//Cotiujenii Mari/ Localitățile Republicii Moldova, vol.5, pp. 159- 171, 2005
  1. Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului. Supliment I (1403 -1700). București: Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1975, p. 95.
  2. Халиппа, И. Н. Сведения о церквях Бессарабии в 1812-1813 гг. Arhivat în , la Wayback Machine.. Кишинёв: Лито-Типография, 1907, стр. 285.