Cotiujenii Mari, Șoldănești
| Cotiujenii Mari | |
| — Sat-reședință — | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 47°50′36″N 28°33′03″E / 47.8433333333°N 28.5508333333°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Raion | Șoldănești |
| Comună | Cotiujenii Mari |
| Atestare | 20 mai 1604 |
| Altitudine | 227 m.d.m. |
| Populație (2024) | |
| - Total | 1.948 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-7216 |
| Prefix telefonic | 272 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Cotiujenii Mari este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Șoldănești, Republica Moldova.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Localitatea a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1604:[1]
„1604 (7112) mai 20, Suceava.
Ieremia Movilă voievod întărește lui Simeon Jomir mare șătrar, nepotul lui Evstafie Iorgul, căsătorit cu Anița, fiica lui Irimia hotnogul, sora Gaftonei și a Axanei, în urma pricinii cu mănăstirea Probota, stăpânirea peste jumătatea de jos a satului Cotiujani, ținutul Soroca, rămasă de la bunicul Aniței, Ionașco hotnogul, cu uric de la Ștefan voievod cel Bătrân; peste a patra parte din Samașcani, ținutul Orhei, moștenire de la bunicul său Evstafie și de la Iorga Gore, cu act de la Petru voievod; a patra parte din Hulboca (Gluboca), cu vad pe Cula, rămasă de la ruda sa Ilișicescu; la Săpoteni, a cincea parte din Puțintei și Onițcani, rămasă de la rudele Irimescu; Silișcan, de la rudele Gorescu, iar mănăstirii Probata rămâne să stăpânească 117 stânjeni la Pogor, cu mori în Răut.
Hotare: Zagușca, iazul Staniște, Răcești, Movila Lungă, Probota, Olișcani numită Pistruiul, pârâul Ciorna, podul Fendicu, Iapur, Pohoarna.”
În 1793 în satul Cotiugeni a fost construită bisericuță din lemn, cu pereții unși cu lut, bogată în ustensile bisericești și cărți religioase, fiind în componența Episcopiei Hușilor.[2]
În perioada interbelică a fost reședința plășii omonime din județul Soroca.
Personalități
[modificare | modificare sursă]Născuți în Cotiujenii Mari
[modificare | modificare sursă]- Simeon Murafa (1887–1917), fruntaș politic basarabean, militant pentru unirea acestei regiuni cu România.
- Anatolie Popa (1896–1920), revoluționar moldovean, participant la Primul Război Mondial, Revoluția Rusă din 1917 și Războiul Civil Rus.
- Cleopatra Mociuțchi-Tomozei (1928–2008), fizician relativist și conferențiar universitar la Iași.
- Gheorghe Urschi (1948–2026), actor, regizor și umorist.
- Nicolae Andronic (n. 1959), politician.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Tudor Țopa//Cotiujenii Mari/ Localitățile Republicii Moldova, vol.5, pp. 159- 171, 2005
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului. Supliment I (1403 -1700). București: Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1975, p. 95.
- ↑ Халиппа, И. Н. Сведения о церквях Бессарабии в 1812-1813 гг. Arhivat în , la Wayback Machine.. Кишинёв: Лито-Типография, 1907, стр. 285.