Cristuru Secuiesc
| Cristuru Secuiesc | |||
| Székelykeresztúr | |||
| — oraș — | |||
 | |||
| |||
  Cristuru Secuiesc Cristuru Secuiesc (România) | |||
| Coordonate: 46°17′24″N 25°02′24″E / 46.29000°N 25.04000°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Harghita | ||
| SIRUTA | 83525 | ||
| Reședință | Cristuru Secuiesc[*] | ||
| Componență | Cristuru Secuiesc[*], Betești, Filiaș | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Hunor-János Koncz[*][3] ( AMT[*], octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 53,95 km² | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 9650 locuitori | ||
| - Densitate | 179,27 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 535400 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Dunakeszi | Ungaria | ||
| - Kunszentmiklós | Ungaria | ||
| - Karcag | Ungaria | ||
| - Ajka | Ungaria | ||
| - Kalocsa | Ungaria | ||
| - Devănești | Ungaria | ||
| - Zenta | Serbia | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Betești, Cristuru Secuiesc (reședința) și Filiaș.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Cristuru Secuiesc
Români (2,08%)
Maghiari (92,46%)
Rromi (2,62%)
Necunoscută (2,71%)
Altă etnie (0,11%)
Componența confesională a orașului Cristuru Secuiesc
Ortodocși (2,13%)
Romano-catolici (13,03%)
Reformați (46,23%)
Unitarieni (33,53%)
Necunoscută (3,04%)
Altă religie (2,01%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la 9.650 de locuitori, în scădere față de recensământul românesc anterior din 2002, când se înregistraseră 10.370 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,47%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,62%) și români (2,08%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,24%), unitarieni (33,53%), romano-catolici (13,04%) și ortodocși (2,13%). Pentru 3,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Cristuru Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Hunor-János Koncz[*], de la Alianța Maghiară din Transilvania[*], este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alianța Maghiară din Transilvania | 9 | ||||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 8 | ||||||||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
Conform datelor recensământului românesc din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.
 |
Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Scurt istoric[modificare | modificare sursă]
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând Evului Mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și o așezare dacică din sec. VII - VIII[necesită citare]. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și o așezare dacică din sec. VII și VIII.[necesită citare] În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu car de luptă din perioada La Téne mijlociu, ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la conducătorii romani : Titus, Antonius, Pius, Marc Aureliu, Lucilla și Commodus.
Prima atestare datează din 1333-1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.[6]
1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.
1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur[7]
1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite, în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.
1631 - prima mențiune a unei școli reformate.
Biserica romano-catolică a fost construită în secolul al XIII-lea ca biserică romanică. Edificiul a suferit mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea. Când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile. În secolul al XVI-lea, construcția a fost refăcută în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.
Orașul Cristuru Secuiesc a fost în perioada interbelică reședința plasei Cristur din județul românesc Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-Al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G. Duca".
Educație și cultură[modificare | modificare sursă]
Educație[modificare | modificare sursă]
- Liceul Unitarian "Berde Mózes"
- Liceul Teoretic "Orbán Balázs"
- Școala generală "Petőfi Sándor"
- Grupul școlar "Zeyk Domokos"
Cultură[modificare | modificare sursă]
- Ansamblul folcloric PIPACSOK - fondat în anul 1992
- Fanfara civilă - fondată în anul 1895
- Filarmonica - fondată în anul 1911
Economie[modificare | modificare sursă]
Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea.
- Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății, nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458)
- Biserica Ortodoxă
- Muzeul "Dr. Molnár István"
- Conacul "Gyárfás"
- Statuia lui Sándor Petőfi - opera sculptorului Márkos Sándor
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Albertville - Franța
Ajka, Csurgó, Derecske, Dévaványa, Dunakeszi, Koloksa, Karcag, Kunszentmiklós, Lánycsók, Pesterszébrt XX.kerület, Somogybabod - Ungaria
Zenta - Serbia
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Cristuru Secuiesc
Piața Libertății din Cristuru Secuiesc
Primăria
Fostul Tribunal, azi spitalul orășenesc (monument istoric)
Muzeul "Molnár István" (monument istoric)
Liceul Teologic Unitarian "Berde Mózes" (monument istoric)
Ansamblul urban „Piața Libertății” - clădiri de locuit cu magazine la parter, Piața Libertății, nr. 1-T, sf. sec. XIX – înc. sec. XX (monument istoric)
Casa "Péter Imre", începutul sec. al XIX-lea (monument istoric)
Prima moară cu aburi, str. Timafalvi, nr. 24 (monument istoric)
Biserica unitariană din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)
Conacul "Ugron" din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Orașul Cristur, Rep arheologic al jud. Harghita, pag. 92
- ^ Idem
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979
- Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
- Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||