Discuție Utilizator:Spiridon Ion Cepleanu/Arhiva

Bun venit!

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Spiridon Ion Cepleanu/Arhiva) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2008 12:25 (EET)

Graiul dician

Chiar există relatări despre dicieni? Mă intrigă faptul că pe internet există o singură pagină despre aceast grai, și anume un articol de la Wikipedia în franceză, articol pe care tot dumneavoastră l-ați scris. Ați putea preciza ce anume spun sursele despre limba diciană? Mulțumesc. — AdiJapan 7 februarie 2008 19:07 (EET)

Mă alătur și eu rugăminții de a furniza surse. Am făcut în acest sens și o propunere la Discuție:Limba diciană --Vintilă Barbu 8 februarie 2008 02:50 (EET)

Dragii mei, deși m-ați făcut căpcăun (troll), nu sunt ofuscat și prefer să conlucrăm. Să știți că nu eu am inventat chestia asta. Din două, una: ori ștergeți articolul (fiindcă eu nu mai scot iar cărțile), ori cercetați și voi. Vă dau un început de pistă : mergeți pe siturile Academiei Române, Muzeului național de istorie București și Muzeului național de arheologie și istorie Constanța, și cereți acolo părerea specialiștilor... Posibil să aveți răspunsuri divergente, diciana era un grai românesc, nu o limbă de sine stătătoare (eu n-am pretins așa ceva).

Vedeți și la discuția articolului în franceză. Apoi faceți cum socotiți mai bine...

Spor ! --Spiridon Manoliu 8 februarie 2008 13:49 (EET)

Trebuie să recunoașteți că, oricum am privi chestiunea, existența unui grai românesc distinct, pe teritoriul României, pe durata multor secole, este prin ea însăși un fapt absolut remarcabil. Iar ca să vă citez un dicton al Wikipediei, „afirmațiile excepționale necesită surse excepționale” (Wikipedia:Verificabilitate).

Soluția pe care o propuneți, aceea de a întreba diverși specialiști, nu este tocmai conformă cu modul de lucru de la Wikipedia, pentru că echivalează cu cercetarea originală (travaux inédits în franceză). Putem eventual să-i întrebăm ce literatură de specialitate există pe acest subiect. În final, pentru a demonstra că subiectul graiului dician există, trebuie să recurgem la publicații. — AdiJapan 8 februarie 2008 14:34 (EET)

Stimate d-le Manoliu, sugerați comunității WP să clarifice, să precizeze și să găsească surse pentru un subiect despre care dumneavoastră, deși pretindeți că există, declarați că nu doriți a-l dovedi ca existent...Este o situație...nu lipsită de anumite contradicții interne...

Mi-aș permite să vă reamintesc că wikipedia nu este un câmp experimental de testare a ipotezelor, ci exact opusul: un loc unde se popularizează cunoștințe sigure și verificabile. Mă îndoiesc că proiectul WP ar avea de câștigat, dacă subiecte neverificate ar fi lansate ca articole, lăsând în seama celorlalți utilizatori grija de a le clarifica...

Proiectul este oricum asaltat de elevi corijenți, studenți restanțieri, grafomani semidocți, pensionari încăpățânați, etc., etc, care toți nu doresc alta decât să-și facă publice idiosincraziile și conjecturile. În acest context, contributorilor dotați cu coerență internă, așa cum bănuiesc că sunteți, le revine o responsabilitate sporită în exersarea delicatei arte a măsurii și reținerii.

Dacă, în lipsa unor surse, articolul cu pricina va fi șters, să n-o luați vă rog, ca pe imixtiune brutală și obtuză, ci ca pe o necesară măsură de autoapărare a comunității împotriva incertitudinii și confuziei.

Oricum, vă așteptăm cu noi contribuții. --Vintilă Barbu 8 februarie 2008 14:50 (EET)

Cea mai recentă referire la Dicieni înainte de Wikipedia

UNELE ASPECTE DIALECTALE ÎN ENTOPICA DOBROGEANĂ

Comunicare prezentată la Al X-lea Simpozion Național de Onomastică, Cluj-Napoca, 26-28 octombrie 1993

Pr. Dr. Ion PENIȘOARĂ

Pentru a înțelege mai bine diferitele aspecte dialectale ale sistemului entopic dobrogean, considerăm că este necesar să facem mai întâi unele precizări referitoare la populația aflată în spațiul geografic dintre Dunăre și Marea Neagră. Românilor băștinași din Dobrogea, supranumiți și dicieni, li s-au alăturat în anumite momente alți români veniți din celelalte teritorii din stânga Dunării, mai ales din județele Ialomița, Buzău și Brăila, așa-numiții cojani, și din județele vecine ale Moldovei, cunoscuți sub numele de moldoveni. Unii dintre aceștia se refugiau în Dobrogea pentru a scăpa de obligațiile fiscale și de îndeplinirea corvezilor și a zilelor de muncă datorate boierilor, de serviciul militar etc. Alții veneau ca lucrători sezonieri în timpul muncilor agricole de vară, pe baza unor înțelegeri între domnitori și Poartă. Acestora li se adăugau români ardeleni, în special cei din satele de pe direcția Brașov – Făgăraș – Sibiu – Orăștie, zonă în care oieritul a fost întotdeauna ocupația principală a localnicilor. Cunoscuți în Dobrogea sub numele generic de mocani, aceștia erau supranumiți după locul de baștină bârsani, săceleni, brăneni, moroieni, făgărășani, mărgineni ș.a.m.d. Istoriograful maghiar Nicolae Bethlem îi amintește pe mocani trecând în Dobrogea încă din anul 1662, iar Tratatul de la Kuciuk-Kainargi din anul 1774 cuprindea o clauză specială privindu-i pe românii transilvăneni care păstoreau aici. În sfârșit, un alt val de români (munteni, moldoveni, olteni, bănățeni) s-au așezat în Dobrogea în special după anul 1878. Aceștia au fost colonizați de către noua stăpânire românească, astfel că ultimele urme ale graiului băștinaș dician dispăruseră cu desăvârșire la sfârșitul veacului. Patronimul Dicianu pare a păstra, după Vâlsan, ultima amintire a vechii populații și mitropolii de la Vicina-Dicina, odinioară majoritară în despotatul Dobrogei.

Note: 1* G. Vâlsan, „Graiul românesc”, I, 1927, nr. 7, p. 142 și idem, Opere postume, București, 1936, p. 49;

2* T. Mateescu, Țăranii din Moldova și Țara Românească la muncile agricole în Dobrogea (sec. XVIII – prima jumătate a sec. al XIX-lea), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, XIX, 1972; apud M. Guboglu, Catalogul documentelor turcești, I, București, 1960, passim;

3* D. Șandru, Mocanii în Dobrogea, București, 1946, p. 13;

4* E. Mateș, Păstorii ardeleni în Principatele Române, Arad, 1925, p. 187-188.

Precizez că nu sunt Ion Penișoară, --Spiridon Manoliu 8 februarie 2008 16:35 (EET)

Excelent ! Sincer, nu știam că românii dobrogeni “băștinași” erau numiți dicieni. Cum spunea Plinul cel tanar pe pagina mea de discuții, “dicienii isi merita articolul la fel de mult ca mocanii, gugulanii s.a.m.d.”. Ar fi foarte interesenat de creat un articol cu denumirile regionale și sub-regionale ale românilor, care ar conține desigur și referiri la specificul dialectal, de fapt “specificul de grai” ale fiecărei grupe. Tot Plinul cel tânăr mai observa însă că existența dicienilor – cu același titlu cu cea a mocanilor, bârsanilor, etc – nu justifică crearea unui articol despre un grai aparte, despre care nu avem strict nici o informație, ci doar presupunerea că el ar fi existat, pornind de la existența numelui regional dicieni.

Mult mai bine ne-ar șade, poate, să ne concentrăm pe crearea unui articol despre “grupurile regionale tradiționale românești”, decât să ne irosim, dumneavoastră în construcția, iar eu în “deconstrucția” unor conjecturi aventuroase. În rest, numai bine.--Vintilă Barbu 8 februarie 2008 21:57 (EET)

Petre Năsturel și Alexandru Niculescu (pe care l-am avut profesor) nu sunt evanghelie, Rașid vorbește de Valahi, nu de un grai, Vâlsan, Rădulescu, iar printre cei vii Bitoleanu, Chera, Florescu și Penișoară vorbesc de influențe grecești asupra vorbirii românești dobrogene și de influența acesteia asupra graiului rusesc lipovean, dar nu de un dialect. Iar controversa cu limbile vorbite in despotat pe vremea lui Dobrotici și Balica, efectiv probabil dialectale devreme ce atunci Bărăganul și Bugeacul erau bântuite de cete tătărești și locuite sporadic de ciobani adesea pecinegi sau cumani, se înscrie în disputa româno-bulgară despre trecutul Dobrogei (Vlad Georgescu, Andrei Pippidi, Cicerone Poghirc...).

Prin urmare, crearea unui articol despre “grupurile regionale tradiționale românești” me sa pare întradevăr soluția apropriată: cine se lansează primul (sau prima) ? In ceea ce mă privește, voi modifica “right now” articolul în Franceză (și vă las să hotărâți dacă îl lăsați sau nu, și dacă lăsați bandourile.

Toate bune ! --Spiridon Manoliu 10 februarie 2008 12:08 (EET)

Minunat ! Daca ați fi de acord ca pe pagina Wikipedia:Pagini de șters/Limba diciană să apară mențiunea că s-a ajuns la o soluție de compromis (eventual cu o trimitere la discuția noastră de acì) în sensul că renunțăm la Limba diciană în favoarea unei abordări mai generale a tututor “grupurilor regionale tradiționale românești” în cadrul căreia se va aborda și problematica “specificului de grai” (nu îndraznesc sa-l numesc dialectal). În cadrul unei asemenea abordări, s-ar putea desigur emite întrebarea, dacă dicienii, acești români băștinași din Dobrogea (despre care, repet, habar n-am avut !) vor fi avut un specific de grai. Poate că inserând aceasta propunere în cadrul procedurii de stergere reușim să câștigăm și pe alții pentru ideea unui proiect “grupuri regionale tradiționale românești”. S-ar putea chiar să existe o formă de lansare a unor astfel de proiecte la “Portalul Comunității”. Procedura de ștergere este de obicei percepută ca o sancțiune negativă, or, în cazul nostru, ea ar putea duce la o extindere, nu la o simplă desființare. Ar fi, poate, un bun exemplu.--Vintilă Barbu 10 februarie 2008 18:38 (EET)

Evident sunt de acord

Asadar ramâne de creat articolul asa cum l-ati definit dumneavoastra, in care Dicienii sa apara ca un subgruup românesc printre altele. Dar propun ca extinderea sa concerneze tot diasistemul romanic de est, inclusiv grupurile din sudul Dunarii, de la Aromâni la Saracatani si la Tantari (Cinciari). La acest nou articol asi colabora si eu.

P.S. Saracaciani mai degrabă ca "Saracatani" Ugo 28 februarie 2008 20:47 (EET)

Comentariu paralel : ce volubila este ambianta pe Wikipedia romanesc, fata de cele frantuzesc, german, britanic ! Ce calificative ! Ce intentii presupuse ! Cata imaginatie ! Si, in general, ce volum de discutii ! Exista astfel de discutii si pe franceza, dar numai in articolele care starnesc de obicei pasiuni (de exemplu comunismul sau rromii).

Cu bine, --Spiridon Manoliu 12 februarie 2008 18:43 (EET)

Asa e, domnule: noi românii, daca muncim doua ore, mai comentam înca cinci pe marginea a ceeace am facut, plus nazurile, sensibilitatile, procesele de intentie, fitele de tot soiul. Un amic neamt, îmi marturisea cât de fascinat este sa stea între noi românii, sa ne observe: "sunteti foarte folclorici", zicea el.

Cum nici eu nu sunt o exceptie de la cele de mai sus, va marturisesc ca nu am capacitatea de a ma angaja de unul singur într-un asemenea amplu proiect etnologic. Sa facem un "call for papers" la Portalul Comunitatii ?! --Vintilă Barbu 13 februarie 2008 12:15 (EET)

Excelenta propunere ! Multumesc! Pe curând, --Vintilă Barbu 15 februarie 2008 20:57 (EET)

Adaug că printre Dicienii dobrogeni, în decursul veacurilor ce au precedat afluxul de ardeleni (mocani și alții) din sec XIX, a existat o imigrare permanentă și discretă de moldoveni (mai ales din Bugeac, și mai ales în perioadele de secetă sau de pustiiri ale tătarilor) și de munteni (mai ales în perioadele când dările erau mărite). G. Vâlsan, Adrian Rădulescu și Radu Florescu sunt de părere că graiul dician nu s-ar fi putut menține fără afluxul permanent, dar slab numeric de moldoveni și munteni, care au întărit populația românească dobrogeană, fără însă să o înnece. Cu bine, --Spiridon Manoliu 15 februarie 2008 22:37 (EET)

"Dicienii" menționați în aceste două lucrari

[2]

[3]

Ugo 28 februarie 2008 19:00 (EET)

Licostomo

Vă rog să aveți puțină grijă în legătură cu Licostomo. Ultimele cercetări plasează acest castel în preajma Peripravei, deci ceva mai departe de Chilia (veche), înspre mare. Mircea nu a controlat Chilia, doar Licostomo. Acesta ar fi primul motiv pentru care deocamdată am revenit la harta veche. Al doilea ar fi legat de orașul Galați (un sat pe vremea aceea). Ce surse îl numesc Caladda? În ceea ce privește textul, nu se poate spune că Mircea i-a gonit pe genovezi fără a avea la îndemână surse credibile. Am revenit la varianta mai neutră: Mircea a ocupat Licostomo. --Alex:D 1 martie 2008 22:39 (EET)

Am corectat harta. Sp. Ma.

Foto

Nu am găsit nimic la Commons. Îmi puteți da un link de la o foto a dvs. de la Commons? --Cezarika1 2 martie 2008 20:25 (EET)

Note de subsol și Kravcenko

Pentru note de subsol, vedeți modificarea aceasta făcută de mine, acum orice referință pusă cu tagurile ref va apărea în subsolul paginii, în secțiunea "Note". Se pare că nu avem un articol despre Viktor Kravcenko, nici scris așa, nici în vreo altă ortografie la care m-aș putea gândi. Dacă aveți date despre el, îl puteți crea dumneavoastră.--Andrei^discuție 4 martie 2008 20:06 (EET)

Articole

Este bine cum ați făcut, dar am rugămintea să oferiți la articole și ceva surse bibliografice. Continuați vă rog. --Cezarika1 12 martie 2008 07:24 (EET)

E o treabă mai lungă decât redactarea, dar da, voi reveni cu titlurile. Nu găasiți ca poza lui Brejnev de profil este mai expresivă decât portretul oficial sovietic ?--Spiridon Manoliu 25 martie 2008 14:17 (EET)

Brejnev

Brejnev a fost un conducător al unui stat. În articolele de pe ro:wp în aceste cazuri s-a folosit pe cât posibil în casetă (sau dreapta sus), imaginea oficială, vedeți și articolul despre Ceaușescu. Și pe wikipedia în limba engleză și char pe cea în limba maghiară se folosește imaginea oficială. Pe wikipedia în limba rusă se folosește imaginea propusă de dv, însă acolo sunt toate decorațiile, separat. Recunosc că prima mea impresie a fost aia, dar dacă ziceți că ar fi mai bine, faceți cum doriți. --Turbojet 26 martie 2008 14:29 (EET)

Pentru casetă, faceți și dv. cum facem cu toții: ne ducem la un articol unde vedem o casetă care ne place, în acest caz la un politician, să zicem Ceaușescu, dăm „modifică pagina”, vedem unde începe și unde se sfârșește caseta (de obicei între {{ }} ), o selectăm și o copiem (copy) și apoi pur și simplu nu salvăm, ne ducem la pagina unde vrem să punem caseta, o lipim (paste) și începem să modificăm valorile din dreapta din câmpuri (la dreapta semnelor „=”). Cu „previzualizare” vedem efectul. Și tot așa, până ne place. Orice greșeală e remediabilă, în caz de catastrofă totală oricând se poate reveni la forma anterioară a articolului. Succes! --Turbojet 27 martie 2008 13:55 (EET)

Diasistemul roman de est

Confuzia frecventă este cauzată de faptul că prin „limba română” mai toată lumea subînțelege dialectul zis dacoromân. În lingvistică însă experții nu confundă. La catedrele de romanistică din toată lumea standardul este clasificarea celor patru dialecte care formează limba română.

Legat ceea ce susțin cîțiva basarabeni inconștienți de absurdul situației nu merită să ne pierdem vremea. Cît privește die Ausbausprache, dialectul armânesc cam este, aflîndu-se în plin proces de... Ausbau („formare, construire, dezvoltare, definitivare”). Dialectul în care scriu nu se mai află în asemenea fază. Să comparăm situația aromânilor cu a elvețienilor nemți: elvețienii au pentru uz două limbi standard, una germana Hochdeutsch (germana literară din tot spațiul germanofon) și cealaltă limbă standard, germana elvețiană, bazată pe varietățile locale ale dialectului aleman (mai ușor inteligibil pentru nemții alemani din Baden, Franța, pentru șvabii din Württemberg și Bavaria și pentru austriecii din Vorarlberg și Tirol - care toți vorbesc dialecte dintre cele mai apropiate, ceea ce e normal, dată fiind vecinătatea ce durează încă de dinainte ca anglii, saxonii și iuții să fi emigrat din Germania și Danemarca în Anglia).

Aromânii în general nu se pot descurca cu dialectul dacoromân în varianta literară, deoarece nu fac cunoștință cu el în școală în afara României. Limba literară învățată la școală: greaca, albaneza, bulgara, sîrbo-croata În funcție de țara în care se află. Elvețienii nu au problema aceasta, deși limba lor cea de toate zilele e tot atît de diferită de germana din Austria și Germania cum sînt dialectele noastre. Totuși, piața de muncă a actorilor de limbă germană includ și toate teatrele elvețiene germanofone. Între România și „Vlăhiile” din Balcani nu există așa ceva: românimea balcanică nu depășește stadiul dialectului lor rudimentar (nici măcar cu încercările de standardizare, literarizare, nu e la curent la nivel de mase) și nu (mai) are acces la cunoașterea celei mai sus puse variante de standardizare: limba literară a dialectului dacoromân. Care este aceeași limbă standard la Cernăuți, Chișinău, Cluj, Timișoara, București, Iași, Vîrșeț, Seghedin și Gyula).

Idiș și-a cristalizat de asemeni particularitățile sale de limbă standard. (Dar, aidoma germanei elvețiene, se inspiră cît încape în contextele moderne din Hochdeutsch.) Mai e un dialect care-și are propria limbă literară, germana luxemburgheză, Letzebuerger Deutsch. Însă nimeni nu pune la îndoială relația interdialectală dintre granița cu Danemarca și provinciile germanofone din nordul Italiei + dintre provinciile germanofone ale Franței, Luxemburgului și Belgiei și Pannonia + Ardeal și Banat. Mai mult: la nivelul comparării dialectale, germana are un continuum în grupul lingvistic zis limba neerlandeză, cu care e strîns înrudit cu germana. La deosebirea mare s-a ajuns prin ruperea definitivă a Țărilor de Jos de restul „Reichului” cu secole în urmă. Aici însă putem opera cu noțiunea cealaltă a lui Kloss, Abstandsprache: deși dialectele neerlandeze se află într-un continuum față de cele germane vecine (din Renania și landul Niedersachsen). Mult mai clar poate fi privită ca limbă Abstand... frizona (de nord) - apud Kloss. Iar Kloss și-a făcut teoria în baza limbii germane, adică a dialectelor ei (care oferă, ca material de studiu, tare multe fațete).

Totuși, deosebiri tot atît de mari sînt și între alte dialecte. Sînt dialecte în baza cărora nemții nu pot conversa dacă nu și le atenuează recurgînd la limba standard (care este o limbă în fond artificială, livrescă; fiecare germanofon este... bilingv: știe dialectul său și germana literară). Pentru germanofonii din sud, dialectele din nord sună ca olandeza ori ca daneza. De aceea, la TV, la anumite reportaje se practică... subtitrarea. Eu însumi, care locuiesc în sud, dacă urmăresc programe TV în dialecte din Bremen și Hamburg, dar și din Luxemburg (pe nemțește, nu pe flamandă), înțeleg doar 40%-50%, deși cunosc regulile principale de „deviere” fonetică. Deosebirile sînt tot atît de mari ca între sîrbă și slovenă ori ca între slovacă și cehă ori între acestea două și poloneza. (Teoria lui Kloss o trăiesc zilnic tare mulți ani în mijlocul materialului lingvistic în baza căruia lui Kloss i-a venit ideea taxonomizării „Ausbau-”, „Abstand-”, „Dachsprache”).

Însă dialectul dacoromân nu se află la aceeași distanță (Abstand) de aromână cum se află față de dialectele italiene, de sardă, cataloneză, galiciană, portugheză, franceză și reto-romană. Știu că există destui care zic „ba da”. Dar lingviști care să zică „ba da” rara avis. Dacă de pildă o afirmă d-na profesoară Matilda Caragiu, atunci voi cădea pe gînduri. :-))

Pentru cele mai multe limbi europene prăpastia dintre dialecte este normală. Între unele dialecte deosebirile sînt așa de mari, încît experții șovăie dacă să le zică dialecte ori limbi. (Numai în cadrul dialectului dacoromân și al maghiarei deosebirile-s mici: există numai fenomenul subdialectelor, adică al graiurilor.) Contează, în fond, foarte mult conviețuirea sub același acoperiș politic și social. Or, armânii au fost rupți de vorbitorii dialectului dacoromân cu între 800 și 1200 de ani în urmă prin marea intercalare a două popoare destul de numeroase și timp de multe secole situate pe plan social deasupra celor doua „Vlăhii”: bulgarii și sîrbii. Dimpotrivă, este a mirare că există în continuare așa multe elemente lexicale și fenomene fonetice în comun între cele două ramuri principale ale limbii române și separarea lingvistică nu e și mai mare (ar fi fost firesc sa fie ca între germană și daneză, între care nu există separare în km sau ca între germană și engleză, în care caz separarea în timp este de un mileniu și jumătate, nu există nici vecinătate și impactul francezei asupra englezei a fost incomparabil mai puternic decît al limbii grecești asupra aromânei. - Feri Goslar 6 aprilie 2008 01:57 (EEST)

Citatele flamando-franceze

Deși deosebirea dintre flamanda citată în exemple și germana literară + dialectele din sud este foarte mare, cine are o idee vagă despre fonetica dialectelor nord-germane (Niederdeutsch adică Low German) înțelege unele expresii pe jumătate, altele integral (incl. ceea ce în traducerea franceză se pierde din cauza utilizării unei alte idiomatici ori a altor metafore).

Altfel spus: în baza unui set valabil de criterii, flamanda și germana sînt limbi diferite. Deopotrivă însă: în baza altui set de criterii, tot set valabil, toată neerlandeza poate sta cu germana în relație ca între dialecte (grupurile dial. germane Low German și Niedersächsisch adică Low Saxon stînd în relație de înrudire dialectală strînsă cu dialectele neerlandeze -- între ele existînd un continuum. Ceea ce poate vedea oricine comparînd paginile Wikipediei în aceste dialecte). Noi, în română, nu putem face comparații similare decît cu "ajutorul" limbii romanice dispărute, vegliota, și la unele dialecte italiene, sarde etc., care însă sînt stau mai „departe”. Feri Goslar

Drapelul României

Vă mulțumesc pentru îmbunătățirile aduse la articol. Am observat că ați încărcat la Commons un afiș din 1897 care conține și drapelul S.M.R. Pe culoarea albastră nu reușesc să disting decât o ancoră și o coroană regală de aur. Știți cumva ce alte detalii mai apar în jurul ancorei sau aveți cumva o imagine mai mare a drapelului? Aș dori să îl vectorizez și să îl adaug în articolul despre drapelele românești. --Alex:D 15 aprilie 2008 02:21 (EEST)

Acestea sunt mai clare. Sus o coroană regală de aur (nu prea seamănă cu cea de Oțel a României), sub care se află o panglică (pe care scrie Serviciul Maritim Român?); la partea superioară a ancorei se găsesc un otgon compus din două segmente (unul aproape orizontal, celălalt vertical, în dreapta ancorei) și un snop de fulgere negre. La mijlocul ancorei o elice de vapor cu trei palete pe care se află inițialele S M R. Este corect? --Alex:D 16 aprilie 2008 20:38 (EEST)

Jules Perahim

Salut! Văd că ne potrivim: și eu sunt bătrân, gras, bărbos ([4]) și căsătorit bine. Dar nu acesta e motivul misivei mele. La adresa: Amintirea lui Jules Perahim zice că Jules Perahim s-a stins in ziua de 5 martie la Paris. În articolul inițiat de dumneavoastră a murit cu vreo 3 zile mai devreme. Problema fundamentală este următoarea: care este data corectă. Nu m-am repezit să o "îndrept" pentru că e posibil să aveți o sursă mai de încredere. Toate cele bune, --Miehs 4 mai 2008 22:10 (EEST)

Re:Buna ziua Victor

Desigur, voi arunca o privire asupra articolului. Dar nu vă faceți multe iluzii, fiindcă: (1) nu sunt suficient de documentat în materie, (2) dispun de foarte puțin timp. Cu bune gânduri, — Victor Blacus (discuție) 24 august 2008 20:14 (EEST)

Moldova

Așa cum ți-am mi scris prin luna mai și eu sunt bătrân, gras, bărbos ([5]) și căsătorit bine, doar că născut în 1953, deci am cu doi ani mai îndelungată experiență de viață. Sufăr groaznic de căldură. Mai fug în Week-end la Conacu' de la moșie. Îi zic așa pentru că acolo mă simt boier. Orice boier are un conac și o moșie. Conacu' meu are 2 camere, o bucătărie și o baie. Moșia are 1400 mp.

Cât despre Republica Moldova, părerea mea e că nu a fost, de fapt, niciodată cu adevărat a României. De ce? Pentru că România s-a format în 1859, din Moldova (fără ținuturile actualei Republici Modova) și din Țara Românească. Actuala Republică Moldova (pierdută anterior de principatul Moldovei) s-a desprins în 1918 din fostul Imperiul Țarist în condițiile în care acesta era demantelat de revoluția bolșevică și în condiițiile în care trupele românești cam staționau pe acolo. După ce URSS s-a întărit, a dat ultimatumul din 1940, prin care a cerut înapoi "ciolanul"ce i se luase. Și l-a luat urgent.

A cere unirea Moldovei cu România mi se pare o politică revanșardă. Unirea e aceptabilă dacă ar cere-o moldovenii. Și n-o vor cere, având în vedere numărul mare de alte naționalități care trăiesc acolo. Mai normală mi se pare crearea de relații firești între state vecine "și prietene". Știu, "State prietene" e o aberație. Poate șefi de guverne prieteni. Sau cu interese comune. O să încerc să mă uit la articol, în vreo pauză de traduceri (și eu sunt traducător ca și odiosul personaj din istoria vieții tale). Dar numai în sensul viziunii mele. (Scriu acum, seara la întoarcerea din 2 zile petrecute la "Conac"). Toate cele bune,--Miehs (discuție) 24 august 2008 21:45 (EEST)

Imaginea

Mă bucur că v-am fost de ajutor! --Urzică (discuție) 4 februarie 2009 17:17 (EET)

Întrebare

La articolul Drapelul României ați eliminat "Drapelele României Mari" și "Pavilioanele regale". Aveți um motiv anume?--Miehs (discuție) 14 martie 2009 19:17 (EET)

Miehsule, multumesc ca mi-ai atras atentia, le-am pus la loc. Simpla eroare de manipulare. Cu bine, --Spiridon Manoliu (discuție) 14 martie 2009 22:45 (EET)

Re: Multumesc

Iar ? ce am făcut?  Remigiu  discută  16 martie 2009 21:49 (EET)

...cum trebuia notele la "Pace" ! Deci, merci beaucoup ! Sunt un tip politicos...  ;-)

Ah, nu-i nicio problemă, iar folosirea {{reflist}} nu este obligatorie. Totuși, cred că ele apar un pic mai bine dacă fontul este micșorat. Dă-mi semnal dacă ai avea vreo problemă legată de referințe sau formate.

Ceea ce aș recomanda, să folosești o serie de formate „cite”: {{citat web}}, {{citat carte}} ș.a.m.d. Acestea uniformizează aparența referințelor. Vezi în articolul Brazilia cum se le poate adăuga.  Remigiu  discută  16 martie 2009 22:19 (EET)

Ponctuație

Salut! La articolul Pace ați adăugat informația: "...perioade conflictuale numite ponctuații." Din păcate, nici în DEX, nici căutând pe Google, nu am găsit cuvântul "ponctuație" (mint, pe Google l-am găsit doar ca eroare de scriere a cuvântului "puntuație"). Puteți trece la "Referințe" sursa autorizată în limba română în care ați găsit acest cuvânt cu explicația sa? Mulțumesc, --Miehs (discuție) 18 martie 2009 10:12 (EET)

"Punctuație" este cuvântul corect--Spiridon Manoliu (discuție) 18 martie 2009 14:53 (EET)

RE:Rugaminte (nimic urgent)

Salut, în acel paragraf sunt multe cuvinte scrise înclinat (și în alte limbi și în română), le traduc și pe acelea? (cele care sunt în română) --21 martie 2009 12:06 (EET)

Cred că am terminat de tradus, daca am sarit ceva să mă anunți:

This does not prevent the speakers of the common language to call themselves romanians, and call that language romanian, since the XVI century, as indicated by several sources.

--dany_123 (discuție) 21 martie 2009 12:50 (EET)

Pune-l tu. N-ai pt ce. --dany_123 (discuție) 21 martie 2009 13:29 (EET)

The case of the Moldavian Republic is not unique. In the former republics of Iugoslavia we also meet the changing of the "local" sentiment, from a simple geographical and historical sentiment, to a national one, different and opposite to the Yugoslav, Serbian or Bulgarian one. Thus, in Montenegro, there is an identity controversy between the people that feel they are "Serbians" because they speak the same language and have the same religion as them, and those that feel they are "Montenegrins" because Montenegro and Serbia had had periods when they were part of separate states or they were separate states. The Government, of course, promotes the "Montenegrin" identity.

Am tradus si partea asta. :D Spor la treaba si tie. --dany_123 (discuție) 21 martie 2009 18:52 (EET)

Dreptul pământean

Salut! Iar mă bag ca musca-n lapte. În prima clipă Dreptul pământean mi s-a părut a fi opus dreptului cosmic. De aceea am căutat pe Google și am avut următoarele rezultate: 11 pentru "Dreptul pământean" și 33 pentru "Dreptul pământului". Din amitirile mele știam și eu că se numește «dreptul pământului» sau «legea strămoșească». E doar o propunere de modificare. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 24 martie 2009 13:59 (EET)

Salut

Daca o sa am ceva timp o sa le traduc saptamana asta. Oricum, imi face placere sa traduc articole, asa mai invat cuvinte noi si ma obisnuiesc sa traduc repede. Numai bine. dany_123 (discuție) 25 martie 2009 11:36 (EET)

Satele românești din Bugeac

Aș dori sa știu daca lista satelor românești din Bugeac este completă și dacă se poate sa-mi indicați o sursă pentru a aprofunda acest subiect. Cele bune.--Colinspancev (discuție) 2 aprilie 2009 14:46 (EEST)

Mulțumesc mult pentru răspuns. Aștept cu nerabdare hărțile despre care e vorba la adresa colinspancev@yahoo.com--Colinspancev (discuție) 2 aprilie 2009 20:32 (EEST)

Steag

Văd că ai reușit! Concluzie: înjurăturile poliglote ajută! --Miehs (discuție) 16 aprilie 2009 23:41 (EEST)

Snob si Novlimbă

Mai de diminață am citit Novlimbă și, după ce am primit misiva ta, am "lecturat cu nesățiosă aviditate, impulsionat de o sete irepresibilă de cunoaștere" articolul Snob (mă exprim și eu ca un snob, sau nu-mi reușește?) Foarte interesante ambele articole! Felicitări!. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 29 iunie 2009 20:48 (EEST)

Regn, Regnum, Regnul, etc...

Mă iertați, domnule Spiridon pentru indiscreția mea, dar am văzut că recent ați rebotezat o serie de articole ce clasifică regnurile din biologie. Mărturisesc, că eu nu sunt specialist, dar din cultura mea generală, parcă îmi amintesc, că în mai toate limbile moderne se utilizează sintagma: regnum animaliae, regnum fungi, etc. Varianta regnul fungi nu cred că este uzuală în lumea biologilor români. Cred că ar fi bine să cerem părerea unui biolog de profesie. Al dv,--ZOLTAN (discuție) 13 iulie 2009 20:51 (EEST)

Buna ziua Zoltan/Meszzoli,

In latina se spune Regnum animaliae, vegetaliae, fungorum... In română se spunea odinioară Regnul animal, vegetal, al ciupercilor, mineral. In franceză, Règne animal, végétal...

Cand sunt pedanti, colegii mei biologi vorbesc latineste in limba română. Altă modă, la fel de apăsătoare ca limbajul proletcultist când eram mic, este să socotesti Academia Română ca o adunătură de bosorogi inutili, să nu mai urmezi regulile sintaxei si gramaticii, si să folosesti cât mai multe cuvinte engleze in limba română, fără să le mai integrezi în limbă (cum au fost integrate in trecut cuvintele meci, tramvai sau micoză, care azi s-ar scrie match, tramway si mycosis).

Biolog sunt, corect încerc să fiu, pedant nu. Vorbesc limbile pe care le stiu fără complexe dar respectând regulile lor ancestrale. Scriu sait, maus si mixomicete. Asta nu place tuturor.

Sorry !  ;-)

Cu bine,--Spiridon Manoliu (discuție) 13 iulie 2009 21:12 (EEST)

Mersi!

Deci: eu am ridicat o problemă care credeam că e o problemă. După expunerea dumneavoastră cvasi-exhaustivă, eu ca nespecialist, nu am nimic de obiectat, din potrivă, sunt recunoscător pentru amabilitatea domniei voastre de a-mi semnala aspectele legate de terminologia clasificărilor din biologie. Al dumneavoastră sincer colaborator, --ZOLTAN (discuție) 13 iulie 2009 21:59 (EEST)

Notă

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi la Discuție:Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Ipoteza potopului pontic

În afară de William Ryan, Walter Pitman, carbon 14 și Euxinism, care apar roșii pentru că încă nu au articol, restul, cel puțin la mine, apare impecabil. În plus, mi-am permis să fac din 2 ipoteze 3, că așa ieșea la socoteală (cei patru apostoli au fost trei: Luca sau Matei). Toate cele bune, --Miehs (discuție) 21 iulie 2009 12:54 (EEST)

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi la Discuție:Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Responsabil AC

Bună. Dacă ai timp, exprimă-ți părerea referitoare la candidatura mea la responsabilii AC. Mersi anticipat. Goldenphoenix2007 (discuție) 21 august 2009 00:20 (EEST)

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Goldenphoenix2007.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Candidatura

Aprecierea poti s-o scrii aici. Multumesc;) Goldenphoenix2007 (discuție) 21 august 2009 17:53 (EEST)

Candidatura pentru funcția de responsabil AC

Salut Spiridon Manoliu! Votează-mă aici.--Bourge^discuție 1 septembrie 2009 18:13 (EEST)

Sunt oare toti Aromânii "Machedoni" ?

• Buna ziua domnule Spiridon Manoliu! Am observat ca in mod constant faceti modificari discriminatoare la articolul francez "Aroumains" si intrebarea mea este pana cand si cine va da dumneavoastra dreptul sa manipulati propagandistic informatii referitoare la aceasta etnie a carei nume nativ este cel de MakedonArmani??? Sunteti cumva hranit de acesti nenorociti ordinari de securisti care primesc bani inca de la Atena??? Cum va permiteti dumneavoastra sa scrieti ca "Makedonji-Armanji" este o traducere in limba noastra a rasistului termen romanesc de "macedo-romani" ??? Chiar nu aveti pic de rusine??? Cum puteti sa mintiti in asa fel ??? Nu aveti macar respectul unui caine?? Nenorocitilor care sustineti acest genocid!!! Probabil pana nu, unul dintre acesti escroci stiintifici nu va fi condamnat la 30 ani inchisoare pentru rasist si pentru intoxicarea tuturor MakedonArmanilor din Romania, nu va veti opri, nu? Daca nu avem stat inseamna ca ne puteti lovi in continuare cum de altfel suntem loviti de peste 2000 ani!! Va rog sa-mi lasati datele dumneavoastra pentru a sti exact cu cune vorbesc, si pentru a trimite o delagatie la dumneavoastra cu toate documentele necesare convingerii dumneavoastra ca acel termen nu este o traducere si ca MakedonArmanii nu sunt Daco-Romani. Si dupa asta, daca veti continua in aceeasi maniera sa fiti actionat in judecata! Si sa justificati acolo aceata atitudine mizerabila!! Va multumesc! Si astept un raspuns rapid! Vanghiu Coli.

• Acum am vazut pe pagina voastra personala ca locuiti in Franta! Si atunci cum va permiteti sa faceti ceea ce ati facut?? Ori sunteti ...psihic ori lucrati sub acoperire in MAE deci probabil sunteti un securist ce a ramas prin strainatate de frica sa nu fie linsat la revolutie...sau ma insel?? Daca tot locuiti in Franta haideti sa va spun cate lucruri noi pentru dumneavoastra din Romania si din Europa! In romania Comunitatea Aromana are in prezent 8000 membri si de cativa ani face demersuri pentru ca Armanii sa fie recunoscuti minoritate nationala! Pana acum sabotajul a reusit sa impiedice aceasta decizie dar in scurt timp se va face! Parlamentul Romaniei a respins amendamentul unui proiect de lege care prededea inroducerea Armanilor in grupul Romanilor de pretutindeni! Stiti ce inseamna asta?? Ca tot sunteti cercetator si lucrati in invatamant (asa scrie in prezentarea facita de tine)? Asta inseamna ca Armanii nu au fost considerati de catre Parlamentul Romaniei ca romani de pretutindeni !!!!!!!!!!!! Ar mai fi si alte lucruri de spus dar nu am chef sa va ofer dumneavoastra explicatii pe care nu le meritati! V-ati dovedit valoarea morala de securist si ca urmare nici nu-mi mai face placare sa port discutii cu dumneavoastra! Daca veti continua in aceeasi maniera sa manipulati propagandistic informatiile referitoare la Aromani, in final se va putea lua legatura cu dumneavoastra fizic pentru a va identifica si pentru a fi actionat in judecata pentru discriminare! Pentru ca wikipedia nu este (nu trebuie sa fie) o enciclopedie rasista!!!! In virtutea acestui fapt, cred ca se va gasi o solutie juridica pentru a putea sa fiti tras la raspundere!! Numai bine ! La revedere! Coli.

---Coli, sau Njirlu, sau Makedon-Arman sau cum doriti, Buna ziua. Poate ati remarcat ca am incercat sa integrez adaosurile Dumneavoastra, acolo unde un Administrator Wikipedia le-ar fi sters pur si simplu, fiindca nu erau corect sursate si fiindca prezinta un POV anume ca fiind unicul adevar universal (asta se numeste POV-pushing). Nu mai spun ca ati copiat-lipit bucati mari de text din site-ul Universitatii canadiene Laval si din alte articole de pe Wikipedia franceza, ceeace este o violare de copyright. Colac peste pupaza, franceza Dumneavoastra este de nivelul 2. Multumita felului meu Wikipedian de a integra, corecta, sursa si "pieptana" adaosurile Dumneavostra, nu au fost sterse. Ca multumiri, ma insultati.

Nu stiu care sunt motivele Dumneavoastra de a dori neaparat ca Aromanii sa fie numiti de acum inainte cu totii Makedon-Armani, indiferent ca se trag sau nu din Macedonia istorica, indiferent ca locuiesc sau nu pe teritoriul fostei Macedonii istorice. Dar daca asta doriti, nu veti progresa cu nimic legandu-va de mine : eu nu fac decat sa transcriu situatia existenta, asa cum reiese din toate sursele si studiile concordante : Aromanii sunt Aromani, si nu toti isi spun sau se revendica Makedon-Armani. Pe desupra, cifrele disponibile sunt contradictorii intre ele. Asta este situatia, nu eu am inventat-o. Puteti sparge oglinda, nu veti schimba ce oglindea.

Daca vreti sa-i convingeti pe Aromani sa isi insuseasca unanim denumirea de Makedon-Armani si daca doriti ca si lumea universitara si geografii si statele si UNESCO si ONU sa o adopte, va trebui sa va schimbati strategia. Sa renuntati la invective si acuzatii, sa discutati calm (indiferent ca ideile interlocutorului va plac sau nu), si mai ales, mai ales, sa sursati tot ce afirmati. S-ar putea ca Dumneavoastra, sau mie sa nu ne placa faptul ca o parte din Aromani se tin de teza greceasca, anume ca dansii ar fi Greci latinizati, dar nu noi traim in Grecia, printre greci, sub autoritatea Atenei, si nu noi vom plati polita unei atitudini anti-grecesti, ci dansii. Avem noi dreptul sa le facem dificultati, atata timp cat dezbaterea ramane pur intelectuala si nu face rau nimanui ? Exista si Aromani pro-comunisti, sau dimpotriva legionari (de exemplu Domnul Iancu Perifan) care sustin, unii si altii, ca Aromanimea se trage din Dacia Traiana : teza nu le place majoritatii Aromanilor si nici lingvistilor, dar e dreptul lor sa o sustina si trebuie discutat civilizat si cu dansii. Pozitiile extreme si violenta, chiar verbala, nu duc decat la tot mai multa violenta (nu au suferit destul oamenii in trecut ?) si ne deconsidera pe toti in fata Europei. A apara cauza Aromanilor, inseamna mai inainte de orice a-i ajuta sa-si dezvolte cultura si identitatea acolo unde traiesc: Romania, Grecia, si celelalte state, prin scoli, publicatii, teatru, film, muzica, evitand polemicile politice si atacurile la adresa statelor ai caror cetateni sunt Aromanii, atata vreme cat viata si bunastarea Aromanilor nu sunt amenintate.

Cu bine, Spiridon Manoliu 9 decembrie 2009, 19:34 (CET)

Buna ziua domnule Manoliu! Eu va multumesc pentru grija acordata aromanilor, dar va rog sa-i lasati in pace sa se vegheze singuri! Tot ceea ce aveti dumneavoastra de facut este sa respectati aceasta etnie si, daca puteti si vreti sa ajutati atunci cand este nevoie! Problema este atitudinea imperialista a Romaniei care sustine ca aromanii sunt romani. Aromanii, da, sunt romani adica latini!! Daca prin romani intelegem daco-romani atunci putem vorbi de genocid! Ce tot imi cereti argumente sursate?? Adaug surse care demonstreaza anumite chestiuni si sunt sterse de catre operatori romani! De ce? Vreti sa-mi spuneti ca wikipedia nu poate accepta denumirea nativa "makedonji" cu toate ca exista un conflict international?? Este un nume propriu, nativ! (etnic) si trebuie sa fie stiut. Eu inteleg ca Romaniei convine existenta acestei false republici macedonia (fyrom) si a unui fals popor macedonean precum si a unei false limbi macedonene! Dar romania macar din respect pentru contributia makedonilor la libertatea si patrimoniul sau, ar trebui sa ne lase in pace! Si in cazul de fata ma refer si la acesti mici soldatei wikipedia care intoxica constant!

Vreau doar sa apara numele nativ intreg in limba noastra! M-ati enervat pentru ca ati scris acolo ca "makedonji-Armanji" este o traducere a "macedo-romani" !!! Cum este posibil asa ceva?? Voi chiar va jucati?? Asta este respectul pe care il aratati?? Asa rasplatiti voi ceea ce au facut makedonii pentru binele Romaniei?? Noi suntem makedoni romanizati incapand cu sec 168 IH si PUNCT! In final va rog sa nu va mai subordonati ministerului de externe al romaniei si sa fiti impartial cand adaugati sau faceti vreo modificare la articolul "aromains" "aromani" etc... aceasta rugaminte concorda si cu obligatiile wiki! Cu toate ca manipulati aceste articole... Cu respect, Coli!

--- Coli, bunaseara !

In ceeace ma priveste, sunt de acord cu Dumneavoastra, privind asa-zisul "imperialismul" cultural al anumitor cercuri romanesti referitor la Aromani (avem de aface cu oamani increzuti, dar nu este vorba de un adevarat "imperialism"). Nu am nevoie sa fiu subordonat nimanui, si daca ati accesa dosarul meu de la arhiva SRI, ati citi acolo : "cal naravas irecuperabil dar neprimejdios : se agita numai pe planul universitar" (inf. Pr. Alexandru Niculescu). Ceeace numea dansul "agitatie" este grija pe care o am de a respecta deontologia universitara, redand faptele asa cum sunt (inclusiv ideile in dezbatere) fara partinire, chiar daca eu insumi nu sunt de acord cu ele, si dans totdeauna sursele. Prin "neprimejdios" regimul intelegea ca nu m-am bagat in miscarile politice declarate anti-comuniste, fiindca toate erau profund patrunse de informatori si agenti de influenta ai Securitatii, la toate nivelele. In realitate, nimic nu era mai primejdios pentru regim, decat... el insusi, asa cum bine a fost demonstrat de evenimentele din decembrie 1989. Nu indivizii erau primejdiosi pentru regim, ci regimul pentru indivizi.

Informati-va despre denumirea de Makedoni, si veti constata ca tocmai apelatia "Makedonji" este daco-romana, fiindca daco-romanii (Romanii din Romania) sunt primii care i-au denumit pe Aromani: Machedoni. Verificati toate sursele, cititi literatura secolului XIX si veti vedea ca Aromanii s-au denumit dintotdeauna intre dansii Armani, uneori Ramanji, iar limba Armaneashte, nu Makedonjiashte. Am studiat asta cu Tache Papahagi, care nu este un cretin, ci un profesor a carui valoare este recunoscuta de toti. Din Antichitate incoace, Machedoni nu mai este un nume de etnie : desemna numai o apartenenta geografica (precum Epiroti, Ardeleni sau Moldoveni): astfel, existau Machedoni slavi (apropiati de Bulgari), Machedoni greci (pe coasta marii, in sud), Machedoni turci, Machedoni armani si asa mai departe (asa cum exista Epiroti albanezi sau greci, Ardeleni romani sau maghiari, Moldoveni romani sau rusi...). Cetatenii FYROM-ului sunt denumiti Macedoneni. In Romania, Aromanii au fost porecliti Machedoni, fiindca alti Machedoni, Romanii nu cunosteau. Asadar, Makedonji-Armanji nu este o denumire nativa, ci o Aromanizare a denumirii romanesti, fiindca adevarata denumire nativa este Armani.

Astazi, comunitatea stiintifica, precum si majoritatea Aromanilor, sunt de acord pentru folosirea termenilor nativi de Armani, Ramanji, Armaneashte, in timp ce denumirea de Macedoneni, Machedoni (in romaneste), Makedonji (in Armaneashte), Macédoniens (in franceza) si Macedonians (in engleza) ii desemneaza pe locuitorii FYROM-ului sau ai regiunii grecesti Makedonia. Eu nu fac decat sa redau situatia in Wikipedia, care este o enciclopedie, deci trebuie sa redea lucrurile cum sunt ele (fie si neplacute), nu cum am dori noi sa fie (oricat de frumoasa ar fi dorinta noastra). Daca ar fi sa adopt tonul Dumneavoastra, ar trebui sa va intreb de ce va subordonati site-urilor pe care le citati, dar care nu pot fi folosite ca surse (d-aia vi le tot sterg altii) fiindca nu sunt lucrari stiintifice, ci puncte de vedere polemice. Dar nu vreau sa intru in astfel de neplacute si nedrepte invinuiri, ci prefer sa discutam, si sa ramana ceva din contributiile Dumneavoastra, iata de ce mi-am dat osteneala sa pun in forma si franceza corecta articolul cu lista de personalitati Aromane.

Pentru sfarsit, ma faceti sa rad cand imi spuneti : "lasati-i in pace pe Aromani", fara sa stiti daca nu am, poate, si eu, sange Armanesc ! Va las sa ghiciti care, dintre cei din lista de personalitati pe care Dumneavoastra ati initiat-o, este strabunul meu... ;-) Aflati ca din articolele Valaques, Aroumains si Aroumain, am scos adesea prostii scrise de tot felul de oameni care n-au studii, dar sunt convinsi ca stiu tot mai bine ca oricine. Si am pus imagini si surse aceeptate de ceilalti contributori. Chiar Dumneavoastra ati copiat o parte din textele mele istorice de la Valaques pentru a le lipi in Aroumains, si bine ati facut, Aromanii fiind, impreuna cu Istro-Romanii, cu Megleno-Romanii si cu Daco-Romanii, o parte din ceeace apusenii numesc Vlachs, Walachen, Valaques, Valaccos.

Spor la treaba !--Spiridon 83.113.250.71 Manoliu (discuție) 13 decembrie 2009 11:59 (EET)

Crăciun fericit!

Dragul meu Spiridon Ion Cepleanu! Cu ocazia sfintei sărbătoriri a nașterii Mântuitorului Isus Cristos, te rog să primești împreună cu cei dragi cele mai calde urări tradiționale de Crăciun Fericit ! Zoltán

Paște fericit!

Fie ca această sărbătoare să vă aducă bucurie și căldură în suflet dumneavostră și familiei domniei voastre

Hristos a înviat!

Zoltán

Două conturi

Bună ziua. Mi-a transmis Cezar problema dumneavoastră cu conturile. Din nefericire softul folosit la Wikipedia nu permite unirea a două conturi. Soluția optimă posibilă este următoarea:

• Nu mai folosiți contul provizoriu (Spiridon 83.113.250.71 Manoliu), decît eventual dacă aveți din nou probleme cu accesibilitatea (parolă uitată?).
• Paginile contului provizoriu (cea de prezentare și cea de discuții) se înlocuiesc cu redirecturi spre paginile corespunzătoare ale contului principal. Am făcut deja asta; accesați pentru verificare:
  • Utilizator:Spiridon 83.113.250.71 Manoliu
  • Discuție Utilizator:Spiridon 83.113.250.71 Manoliu
• La pagina de prezentare a contului principal menționați că ați contribuit și de la contul provizoriu „Spiridon 83.113.250.71 Manoliu”.

În acest fel cele două conturi vor fi legate unul de altul și va fi clar că sînteți una și aceeași persoană.

Dacă în plus doriți schimbarea numelui contului principal, asta se poate face relativ simplu, scriind o cerere la Wikipedia:Schimbarea numelui de utilizator. — AdiJapan 24 mai 2010 06:18 (EEST)

Am rezolvat și cu schimbarea numelui. Toate cele bune. — AdiJapan 25 mai 2010 04:09 (EEST)

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

■ Testul v-a fost anulat

Testul dumneavoastră de la pagina Mihai C. Băcescu a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim.

Informațiile adăugate, deși adevărate, nu au caracter enciclopedic. -- Victor Blacus (discuție) 17 iunie 2010 20:29 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Victor Blacus.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Bună ziua, scuze pentru intruziune!

Numele meu Claudi Balaguer (utilizator Capsot Viquipèdia catalană și occitană Wikiccionari), iar eu nu vorbesc limba română, la toate, chiar dacă am înțeles ceva. Scriu folosind un traducator de mașini și sperăm că nu sacrifică limba ta, îmi pare rău! Sunt un membru al unei asociații "Friendly Viquipèdia de" încearcă să devină un capitol (un organism intermediar între Wikipedia și Wikimedia Foundation), dar măsura în care această cerere nu este acceptată, deoarece noi nu reprezintă o de stat ... Cred că culturile română (sau moldovenească) vă permite să înțeleagă situația de limbi minoritare. Sper să conteze pe sprijinul dumneavoastră, după cum puteți să spuneți prin lipirea format Wikimedia CAT pe pagina dvs. de utilizator și semnarea link-ul corespunzător. Va multumesc anticipat, as vrea sa a fost excelent și caldă. Cu respect, Capsot (discuție) 21 iunie 2010 11:09 (EEST)

Aucun problème, oui effectivement je parle français. Bonnes vacances ou bon séjour en Crète si j'ai bien compris. Cordialement, à bientôt Capsot (discuție) 23 iunie 2010 20:18 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Andrei Stroe.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

 —Andrei^discuție 19 iulie 2010 09:11 (EEST)

Re:Diacritice

Bună ziua,

În primul rând, Strainubot este un robot, deci ar trebui să discutați cu mine dacă doriți un răspuns. Unde ați văzut acele modificări de care vorbiți? În mod normal robotul ar trebui să sară peste numele fișierelor, dar e posibil să mai existe probleme.--Strainu (دسستي‎)  3 august 2010 22:07 (EEST)

Problema a fost reparată între timp, dacă o mai întâlniți vă rog să-mi spuneți.--Strainu (دسستي‎)  4 august 2010 13:43 (EEST)

Re: Bună ziua, am remarcat că...

Strainu zice să avem răbdare (cam încă o lună). Nu știu exact ce are în vedere, cred că vrea să creeze niște redirecționări și pentru imagini. Adresați-vă lui pentru informații, eu nu sunt angajat în „operația diacritice”. Pentru articolele de care mă ocup în mod special am restaurat pur și simplu diacriticele vechi în denumirile imaginilor, dar dacă robotul e rulat din nou iarăși le strică. -- Victor Blacus (discuție) 4 august 2010 11:22 (EEST)

Re: O întrebare despre diacritice...

N-aș ști să vă spun asta. Logica îmi dictează că transliterarea se face folosind alfabetul românesc, adică cu virgulă, dar nu sunt sigur. Ce știu sigur e că în limba turcă și altele înrudite există caracterul Ş(s cu sedilă), care trebuie folosit ca atare și marcat în articole potrivit regulilor prezentate la WP:DVN. Cred că Utilizator:AdiJapan v-ar putea ajuta cu mai multe informații.--Strainu (دسستي‎)  4 august 2010 15:01 (EEST)

Adrian Păunescu

Am retras modificarea Dvs. din articol pentru că înlocuia secțiunile standard ale unei biografii cu secțiuni nestandard; în plus, introducerea pe care ați mutat-o în articol are de fapt rolul unui rezumat. – impy4ever (discuție) 8 noiembrie 2010 05:34 (EET)

Întrebare

Stimate coleg, la articolul Pierderi teritoriale ale României, sub o imagine apare textul: În roșu : teritoriul cedat de România Austro-Ungariei și în verde, cel cedat Bulgariei în martie 1918. Oare, corect nu ar fi .... și în verde, cel restituit Bulgariei în martie 1918? Toate cele bune, --Miehs (discuție) 15 noiembrie 2010 01:01 (EET)

Păi nu : nu este vorba de Cadrilater (efectiv, restituit în 1916) ci de sudul Dobrogei românești (cedat la Tratatul de la București). Dar ai dreptate, voi figura si cadrilateurl pe harta, o rectific imediat. Cu bine,--Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 15 noiembrie 2010 11:47 (EET)

Steaguri

Buna ziua, vad ca tot folositi steaguri care cel mai probabil nu au existat niciodata. Banierele princiare se bazau pe desfacerea campurilor stemei intr-un camp vexilar, dar chiar si asa nu exista certitudinea ca ar fi fost folosite in spatiul romanesc. Cel mai vechi drapel princiar despre care avem informatii este cel al lui Stefan cel Mare: Fasciat (probabil in culorile verde-aur) cu stema Moldovei peste (deci nu a Musatinilor). Chiar si asa, gravura este cel mai probabil imaginara, autorul nefiind de fata ca sa stie cum arata in realitate steagul lui Stefan.

Nu cred ca am intalnit vreodata stema Basarabilor cu acvila bicefala in campul doi nici macar pe monede, in rest stema lui G. Jitaru este destul de bine reconstituita. Sa stiti ca si culorile sunt in discutie: avem nasturii personajului domnesc de la Curtea de Arges (despicat, primul fasciat verde si aur, al doilea aur), contra stemelor lui Litovoi (fasciat rosu si aur), Caloian (fasciat rosu si aur cu doua labe de leu incrucisate negre), stema din biserica domneasca de la Curtea de Arges (despicat, primul fasciat rosu si aur, al doilea albastru), drapelul domnesc al lui Constantin Brancoveanu, care se revendica din spita Basarabilor (fasciat rosu si aur, cu stema tarii intr-un oval albastu, in canton). S-ar parea ca Basarabii au avut deci stema cu rosu, aur si albastru, o traditie pastrata peste 800 de ani, asa incat in 1834 domnitorul Alexandru D. Ghica stia ca cele trei culori nationale sunt rosu, galben si albastru, si drept urmare a cerut aprobarea sultanului pentru a folosi drapelul tricolor. Acesta a fost adoptat in timpul revolutiei pasoptiste si de catre moldoveni si de catre unii transilvaneni, devenind asadar drapelul national al tuturor romanilor.

In Tara Romaneasca, singurul drapel albastru a fost cel al marinei, dupa cum zice si Pravila de la Govora, si care arata cam asa: File:Naval Ensign of Wallachia.svg. In rest nu exista un steag al tarii albastru. Steagurile princiare si cele militare erau de obicei rosii, iar ale tarii albe.

Nu in ultimul rand, am vazut ca urcati steaguri mici in format jpg, desi ele exista mai mari, in format png pe commons, verificati intai, va rog, sa nu existe dupa aia dubluri: http://commons.wikimedia.org/wiki/Flags_of_Romania

Va multumesc. --Alex:D 22 ianuarie 2011 15:06 (EET)

Eu vă mulțumesc, văd că vă descurcați mult mai bine ca mine atât cu Commons (mi-e mai ușor să încarc ce primesc prin mail, decât să găsesc pe Commons ce caut), cât și cu sursele heraldice (eu nu știu să le deosebesc pe cele OK sau nu, și făcusem apel la prieteni, care în final nu-s mai în temă decât mine).--Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 25 februarie 2011 12:20 (EET)

Sărbători fericite!

Să aveți parte, dumneavoastră, membrii familiei și toți prietenii dumneavoastră, de tot ce este mai înălțător într-o urare tradițională de Paște Fericit! Al dumneavoastră colaborator,

Familii dinastice române

Am remarcat interesul dv pentru subiectul dinastiilor medievale române. Cred că subiectul merită mai multă atenție! Cu bună intenție s-ar putea face ceva mai clară categorisirea lor la Wp.ro. Numai bine! Baican.BAICAN XXX (discuție) 25 iulie 2011 23:26 (EEST)

Harta cu formațiunile

N-am avut timp să mă ocup de ceea ce v-am propus inițial. Vă contactez acum și vă spun că modificările pe care le-ați făcut îngreunează înțelegerea ei. Este o varză cu carne acolo, este neinteligibilă. Daca sunteți în stare sa-mi trimiteți hărți pe perioade care să fie susținute de surse certe, vă pot realiza o animație de genul acesteia. Numai bine. Asybaris01 (d) 6 decembrie 2011 à 08:55 (CET)

Aveți dreptate : perioada istorică reprezentată este prea lungă și harta amestecă date din prea multe surse, ele însele din perioade diferite ale istoriografiei românești (Xenopol cu ref. la Gesta hungarorum, Iorga, Giurescu, Constantiniu...). Acest gen de hărți sunt o veche tradiție cartografică la noi, de pe vremea când mijloacele grafice erau atât de sărace, încât lucram cu trame și litere autoadezive din import!

Ideia cu o harta animată este EXCELENTA ! Sigur sunt în stare să vă furnizez în .jpg hărți separate cu sursele respective, îmi trebuie doar ceva timp (vre-o șapte luni) deoarece momentan am o lucrare mare de finalizat. Toate bune,--Spiridon Ion Cepleanu (d) 17 decembrie 2011 à 10:14 (CET)

Fișier disparut

http://en.wikipedia.org/wiki/File:MapsERL-evolution.jpg

Nu există. E afișat la limba protoromână, originile românilor, etc. --82.137.11.35 (discuție) 2 ianuarie 2012 16:40 (EET)

Cineva a redirecționat în Commons Maps ERL_evolution spre : Evolution of the Eastern Romance languages and of the Wallachian territories from 6th century to the 16th century AD.jpg, dar "uitând" să facă redirecționarea și în articole....--91.114.15.150 (discuție) 3 ianuarie 2012 12:17 (EET)

Am înțeles. Lucrez la asta acum, mersi pt apreciere.

Problemă cu sursa fișierului NicolaeUrsuDelfinul.jpg

File Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:NicolaeUrsuDelfinul.jpg. Am observat că pagina de descriere a fișierului nu specifică în acest moment cine a creat conținutul, și astfel situația drepturilor de autor este neclară. Dacă nu ați creat dumneavoastră acest fișier, va trebui să specificați cine deține drepturile de autor. Dacă l-ați obținut de pe un website, atunci este suficient de regulă un link spre site-ul de unde a fost luată imaginea, împreună cu condițiile complete de utilizare a conținutului acelui site. Dacă însă deținătorul drepturilor de autor este altul decât proprietarul site-ului, acesta trebuie specificat și el în mod clar.

Dacă ați mai încărcat și alte fișiere, verificați dacă ați specificat și sursa și licența acestora. Puteți găsi o listă a fișierelor încărcate de dumneavoastră aici. Fișierele a căror sursă și licență nu sunt specificate vor fi șterse în decurs de o săptămână de la marcarea lor, conform politicii de ștergere. De asemenea, fișierul va fi șters dacă este sub incidența drepturilor de autor și sub o licenţă restrictivă. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumesc.  —Andrei^discuţie 27 iunie 2012 19:04 (EEST)

Da, bună ziua, efectiv eu am creat primul conținut al acestui fișier, acum vre-o patru ani, cu Photoshop, folosindu-mă la origine de o ilustrație de proastă calitate, tăiată probabil dintr-o enciclopedie veche (antebelică ?) pe care mi-a găsit-o un prieten constănțean, Nicu Ursu, între paginile unei cărți luată de el de la un anticariat. Dar atenție : între timp alți contributori au intervenit și fotografia actuală înregistrată sub numele "NicolaeUrsuDelfinul.jpg", este alta, despre proveniența căreia nu știu nimic. Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 30 iunie 2012 10:15 (EEST)

Răspuns

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Andrei Stroe. 2 iulie 2012 10:24 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Apropo de filozofia vieții,

am citit de la un capăt la altul conținutul paginii Dvs. de utilizator și îmi permit să vă declar mentorul meu psihologic ori, ca să fiu mai bine(spațiu)înțeles, modelul pe care n-ar strica să-l urmez; până una-alta, enumăr mai jos două impresii imediate pe care mi le-a provocat textul citit:

• disprețul pe care (mi se pare că) îl manifestați față de cuvintele importate brut din limbi străine îmi amintește de atenții lingviști ai Academiei Franceze care, după câte mi-a fost dat să văd și aud, sunt permanent cu ochii pe limba lor pentru a evita folosirea în formă neadaptată a unor cuvinte ca cele patru enumerate de Dvs.;
• explicarea omorului copilului din om nu este inedită pentru mine, eu fiind convins că maturizarea nu e altceva decât pierderea abilității de a trăi fără griji și remușcări, fără a tuși de luni până vineri praful rutinei cotidiene, dar citindu-vă MESAJUL am realizat cât de mult din copilul din mine a dispărut între timp, din păcate! //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 5 septembrie 2012 14:53 (EEST)

---Nu am pretenția de a fi mentorul nimănui (încerc să fiu al meu, dar elevul este nărăvaș). Mă onorați excesiv.

• Relativ la Acedemicieni, există și părerea că ei împiedică evoluția normală a limbii. Pe mine integrarea neologismelor nu mă deranjează ; ce mă deranjează (fiindcă încurcă elevii) este importul de expresii și substantive comune scrise străine, fără integrare în limba noastră, a căror pronunțare este diferită de ortografie, ca și cum ar fi nume proprii. Dar de fapt ce mă deranjează în acest fenomen (uneori inevitabil în știință și tehnică) este răspândirea sa în limba comună din pur snobism. Și nu atât snobismul în sine mă deranjează, cât obligativitatea sa la școală sau la serviciu. Pe malul drept al Prutului acest fenomen privește mai ales limba engleză, pe malul stâng mai ales limba rusă. Și este însoțit de un fenomen conex : "calcurile" (de exemplu "dă-i o trimitere", de la "give a download" în loc de "trimite-l", sau "atârn de cutare obște", din rusește, în loc de "țin de cutare grup").
• A fi copil (cel puțin pentru mine) nu a fost deloc a trăi fără griji și remușcări, dimpotrivă, atunci am avut cele mai multe, și tot atunci atunci am tușit zilnic praful rutinei cotidiene, între familie (?) și școala 150 din București. Pentru mine, a fi copil (bucuros și vesel, sau, ca mine, nu) înseamnă a fi spontan, natural, liber (măcar lăuntric dacă altfel nu se poate) în gândire, simțire și creare. În această libertate lovesc multe aspecte ale educației, sub pretext de a ne "crește bine" ("bine", pentru cine? pentru ce? încotro?). Dar nu este niciodată prea târziu pentru a ne descătuși, cu chibzuință, grijă și răbdare, cu greutăți și sacrificii nu rareori, dar cu perseverență.

Drum bun, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 6 septembrie 2012 12:16 (EEST)

Mulțumesc pentru mesaj. În ceea ce privește părerea mea despre cât de liber e copilul față de omul matur, recunosc că m-am referit strict la atmosfera care domină societatea care mă înconjoară aici, pe plaiul moldav, unde aspectele educației de care vorbiți sunt mângâiere pe cap față de stresul de zi cu zi care terorizează mintea mea de nou-intrat în jocul vieții și mai ales față de influența gurii lumii care are aici o importanță îngrijorător de mare. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 6 septembrie 2012 12:35 (EEST)

Hop și eu!

V-am citit din cap în coadă pagina de utilizator și nu pot decât să mă înclin cu respect și să-mi scot pălăria în fața dumneavoastră! Păcat că nu avem ocazia să ne întâlnim la un pahar de ... vorbă! Toate cele bune, --Miehs (discuție) 4 februarie 2013 17:47 (EET)

Tocmai, am citit și eu pagina de utilizator și m-a cuprins același sentiment de a-mi scoate pălăria. Cele bune,--Silenzio (discuție) 13 februarie 2013 18:03 (EET)

Mai băieți, stați liniștiți cu pălăriile, că am defecte la fel de barosane. Mulțumesc, totuși. Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 13 februarie 2013 19:27 (EET)

Și noi :)).--Silenzio (discuție) 15 februarie 2013 02:05 (EET)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Gikü.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Reproșuri puse în articole

Bună ziua. Înțeleg că vă supără greșelile de transliterare (și pe mine mă supără), dar nu înțeleg de ce trebuie să le spuneți asta cititorilor, în articole. Textul articolelor este destinat celor care vin la Wikipedia să se informeze despre subiectele respective, nu despre bucătăria noastră. Vă rog, cînd faceți corectări, să lăsați articolele într-o formă acceptabilă din perspectiva cititorilor, iar reproșurile să le scrieți la pagini destinate contribuitorilor.

Am reparat la Transliterare și la Legea ebraică Halaha, dar nu am timp să verific dacă ați mai scris reproșuri și în alte articole. Vă rog să verificați și să îndreptați singur.

Toate cele bune. — AdiJapan 10 martie 2013 12:16 (EET)

Făcut, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 19 aprilie 2013 21:36 (EEST)

Mulțumesc pentru sfaturi și ajutor

--Julieta39 (discuție) 18 aprilie 2013 12:30 (EEST)

My pleasure, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 19 aprilie 2013 21:36 (EEST)

Așteptare

Salut! la vremea sa, am luat ca certă propunerea: Dar ce-ar fi să facem cunoștință, … , devreme ce tot dau prin capitală între 8 și 20 aprilie ? Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 4 februarie 2013 20:30 (EET) Păcat că nu s-a putut materializa. Mi-ar fi făcut plăcere să vă cunosc personal. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 25 aprilie 2013 19:33 (EEST)

Kein problem; data viitoare va fi poate prin iulie, vă țin la curent; cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 26 aprilie 2013 10:54 (EEST)

Stema Maramures

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Marmatian_coat_of_arms.png Cat de plauzibila ii stema pusa pe site ,de unde is informatiile si descrierile pentru a o face? Seamana izbitor cu stema Transcarpatie rusinilor http://en.wikipedia.org/wiki/File:Karptska_Ukraina-2_COA.svg .,. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:CarpathianRutheniaCoA.svg. dintr-o descriere tot pe wikipedia se lasa sa se inteleaga ca ii anterioara apartinand Maramuresului ,desigur in alta forma ceva verde si argintiu,fiind preluata de acestia . Cat ii adevar din asta putea avea Maramuresul stema ? Sighetul are zimbrul ,ursul apare unde si cand mai precis ? Ati pornit de la stema Transcarpatie? fiindca ii acelasi model doar drapelul ukrainei schimbat cu niste colori mai prietenoase pt noi in rest ii identica ca forma . Daca puteti preciza o descriere din care v-ati inspirat,da-ti niste lamuriri iar daca ii un fals desi clar ii o copie dupa stema Cehoslovaca a Rusinilor ,precizati clar ,ma intereseaza mai mult elementul heraldic al ursului decat forma fiindca mi se pare total copiata --Vasile iuga (discuție) 20 mai 2013 00:56 (EEST)

Sincer nu-mi mai amintesc unde am văzut stema cu verde, poate în Grigore Jitaru, Contribuții la istoricul blazonului Basarabilor, în : Analele Muzeului național de Istorie, Chișinău, I (1992) și II (1995) sau în Alexandru Filipașcu, L’ancienneté des Roumains de Marmatie (în franceză), ed. "Ferdinand I-er" de Sibiu, Bibliotheca rerum Transsilvaniae, 1945 ? Jitaru are o explicație întreaga și amănunțită despre semnificația benzilor verde-galben, vechimea lor și răspândirea lor la voievozii români, precum și despre prezența lor în Maramureș și mai apoi în stema Moldovei. Ursul era un simbol de nobilime în evul mediu timpuriu, înaintea leului care apare mai târziu. Pe planul tehnic (grafic, cu Photoshop), da, am pornit de la stema Rusinilor cehoslovaci, era mai ușor. Dacă vi se pare dubioasă (eu nu sunt sigur de nimic) înlocuiți-o pe cea cu cei doi brazi și minerul, a comitatului și a județului, care sunt mai sigure. Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 20 mai 2013 11:21 (EEST)

Termen grecesc

În articolele Iachint de Vicina și Istoria creștinismului în România ați introdus o afirmație în care se menționează cuvântul grecesc περιχωρέτοι (redat în română prin perihoreți). Nu am putut găsi această formă în niciunul din dicționarele limbii grecești la care am acces, iar faptul m-a intrigat. Mă gândesc că ar putea fi vorba de περιχωρήτες, dar înainte de a proceda la corectură, aș dori să vă întreb dacă forma citată de dumneavoastră este preluată din vreo sursă bibliografică și care anume. Mulțumesc. --Pafsanias (discuție) 20 mai 2013 11:05 (EEST)

Problema mea este triplă : a- citez din memorie, b- știu greaca de stradă, modernă, nu pe cea savantă sau liturgică, și c- nu totdeauna mai am acces la cărțile-surse (asta în cazul că îmi mai amintesc în care anume am citit faptul). Foarte probabil forma corectă este περιχωρήτες. Unde am citit despre perihoreți, să fie Iorga? Alexandru Dub? Constantiniu? Sincer nu mai știu, dar undeva este ! Spor și mulțumesc de delicatețe (alții m-ar fi corectat brutal și mi-ar fi zis semidoct), --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 20 mai 2013 11:21 (EEST)

OK. Mulțumesc. --Pafsanias (discuție) 20 mai 2013 11:47 (EEST)

Se pare că instituția horepiscopilor a cam dispărut după secolele X-XI...--Accipiter Gentilis (discuție) 21 mai 2013 01:41 (EEST) P.S. Despre horepiscopi se mai găsește câte ceva pe aici: Horepiscop, Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre (Creștinismul daco-roman)

De ce va supara macedonii?

• Domnule Spiridon. Buna ziua. Va rog respectuos sa va abtineti de la modificari distructive pe wikipedia macedoneasca. Daca sinteti ingrijorati pentru slavo-macedonenii din Balcani va aduc la cunostiinta ca statul macedonilor si al grecilor (Elada) si-a exercitat dreptul de veto si a refuzat accederea lui in UE. Oricum va fi, acest proiect mincinos isi va abandona "macedonismele" cat de curand din simplul fapt ca nu ii apartin.

Cat despre problema dumneavoastra organica cu aromanii parte a poporului roman, va aduc aminte ca am fost colonizati in Cadrilater drept MACEDONENI iar noi si daco-romanii nu am fost acelasi popor nici in evul mediu si nici pe vremea tracilor si nu sintem nici astazi. Daca dumneavoastra ati fost instruit la scoala sa revendicati Imperiul Roman si Imperiul Macedonean prin legaturi fantastice ingineresti, nu este vina noastra.

Eu doar va rog sa fiti mai ponderat si mai ales sa le acordati macedonilor si grecilor respectul cuvenit. Nu l-au castigat ieri sau alaltaieri ci acum 3000 de ani.

• Si mai ales, nu uitati ca nu exista alt popor mai "benefic" pentru natiunea romana decat macedonii. Totusi astazi ei sint singurii care nu beneficiaza de drepturi...

Cu respect, (Makedonovlah (discuție) 29 iunie 2013 13:11 (EEST))

Buna ziua domnule Makedonovlah,

Macedonii nu ma supara cu nimic pe mine personal si modificarile pe care le-am facut nu se vor destructive, ci dimpotriva : încearca sa faca articolul un pic mai admisibil din punctul de vedere al regulilor Wikipediene, pe care nu eu le-am inventat. Faptul ca articolul Dv. a dainuit atât de mult fara sa fie pur si simplu sters, se datoreaza faptului ca nu exista contributori care sa fie simultan cunoscatori ai limbii Aromâne si ai regulilor Wikipediene. Fiti sigur ca asa cum l-ati conceput, redactat, decorat si asa cum definiti Dv. neamul din care va trageti, articolul NU are viitor în Wikipedia îndata ce va aparea un contributor simultan cunoscator al limbii aromâne si al regulilor Wikipediene. Va fi sters, deoarece transgreseaza apropape toate regulile Wikipediei. Pacat de el si de pasiunea Dumneavoastra.

Eu personal nu am probleme, nici organice, nici psihice cu denumirea de Macedonia (o problema care nu ma priveste), nu am scris sau spus nicaieri ca Aromânii trebuie sa fie neaparat considerati ca o parte a poporului Român (ei însisi fiind, precum si lingvistii, de pareri diferite în aceasta privinta), nu am învatat la scoala sa revendic imperii din trecut, ci doar sa le cunosc, nu fac parte dintre Aromânii care se revendica Romani de-ai lui Traian sau Macedoneni de-ai lui Alexandru cel Mare, am destui stramosi Aromâni si Greci pentru a le acorda respectul cuvenit, nu consider ca persoanele care gândesc si lucreaza altfel decât mine sunt negresit inculte, si nu ma amestec în problema drepturilor Aromânilor ca atare, care depinde numai de dorinta acestora de a le obtine sau nu... de altfel daca ar fi fost unanimi sa le reclame, le-ar fi obtinut macar partial precum Bascii, Bretonii sau Sorabii... si nu este vina mea ca majoritatea nu le reclama si se multumeste ca dânsii sa fie considerati Români în România, Greci în Grecia, Albanezi în Albania (du drepturile corespunzatoare) si asa mai departe... Dupa cum nu este vina mea ca regulile Wikipediene nu corespund cu gusturile dumneavoastra pe planul redactional, si nici ca istoricii si universitatile nu recunosc Aromânii ca "Makedoni antici existând înca de acum 3000 ani" (mi-ar fi de folos sa-mi spuneti unde ati fost instruit Dumneavoastra la scoala, fiindca este clar ca nu am avut aceiasi profesori, noi doi).

Pe scurt, eu doar oglindesc niste dezacorduri, si oricât ati protesta împotriva oglinzii, si chiar daca o spargeti, ceece ea reflecteaza va continua sa fie.

Tot cu stima, oameni suntem ! --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 29 iunie 2013 16:22 (EEST)

Vlahii moravi

Am studiat chestiunea cât am putut și am ajuns la următoarele:

1. Văzând cuvintele din dialectul vlahilor, acesta este ceva între cehă și slovacă.

2. Pe baza listei Swadesh (care cuprinde vocabularul de bază al limbilor în general) a limbii cehe și a dicționarului vlah-ceh (care cuprinde cuvintele din dialectul vlahilor care nu sunt în ceha standard), am constatat că nu există în acest dialect niciun cuvânt din lista Swadesh comun cu româna, deci nu păstrează cuvinte românești din vocabularul de bază.

3. În articolul din Wiki cehă despre ținutul vlahilor se spune că aceștia s-ar fi așezat acolo în secolele XIV-XVII, fiind plecați din sudul României de azi. S-au asimilat cu populația slavă, inclusiv lingvistic. Păstrează doar unele cuvinte românești din domeniul păstoritului.

4. Am căutat în dicționar cuvintele cehești care au legătură cu domeniul și într-adevăr am găsit cuvinte românești: bača „baci”, brynza (care a trecut și în limbile cehă și slovacă), cap „țap”, domikát „ mâncare din produse lactate” (cf. „dumicat”), galeta/geleta „găleată de lemn folosită la mulsul oilor”, pirt’a „cărare a oilor” (cf. „pârtie”), kurnota „oaie cu coarne” (cf. „cornută”), košár „coșar”, murgaňa/murgaša „oaie cu ceva (n-am priceput ce) de culoare neagră (bănuiesc că vine de la „murg”), putira/putyra „putină” (cu rotacism: „n” > „r”), strunga/strunka „strungă”, žinčica „jintiță”. Toate cuvintele acestea se găsesc în dacoromână, fiind unele comune cu albaneza, altele de origine latină, altele de origine slavă, altele cu etimologie necunoscută (vezi DEX).

Numai bine.

Amator linguarum (discuție) 20 noiembrie 2013 12:20 (EET)

Parcul Carol I

Mi-am permis să fac unele modificări la articolul Parcul Carol I în sensul respectării unui punct de vedere neutru, considerând că intervenția dvs. reprezintă un punct de vedere personal. Numai bine, --Bătrânul (discuție) 8 decembrie 2013 17:04 (EET)

Sigur, foarte bine. Spor la toate, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 8 decembrie 2013 20:06 (EET)

Ioan de Onut

Interesanta ipoteza despre Ioan de Onut. Unde ati gasit mai multe date ? Eurocentral (discuție) 19 decembrie 2013 09:26 (EET)

Îmi amintesc a fi citit în Ferdinand Lot : "Invaziile barbare", în Nicolae Iorga : "Istoria Românilor", în Gheorghe Postică : "Civilizația veche românească din Moldova" și în articolele lui Cristian Negrea : "Istoria necunoscută, Istoria uitata, Arta militară românească - Evul mediu timpuriu" despre o icoană de la Lviv purtând în limba slavonă mențiunea Din anul de la Domnul Isus Christos 1150, în cea mai apropiată Sâmbătă de la Sf. Ioan Botezătorul, se odihnește aici nobilul domn Ioan ducele Vlahiei de la Onads. Acest Onads este foarte probabil Onutul, mică cetate la Nistru, câțiva kilometri la apus de Hotin (care este mai tardivă), vecină a cnezatului Galiției care îi era cu siguranță suzeran (devreme ce și Bârladnicii, mult mai la sud, erau vasali ai Galiției, care controla atunci ruta și comercială a Nistrului, până la năvălirea mongolo-tătară din 1241) : vedeți pe [6]. Aceste mențiuni, împreună cu altele (Cronica lui Nestor de exemplu, sau cronicele maghiare despre Gacsorzag) ne înfățișează în jurul Galiției (ca și în răsăritul și sudul Ungariei) o serie de cnezate slavo-române vasale. Dar, bienînțeles, aceste formațiuni nu sunt clar figurate pe nici-o hartă modernă, fie că în lucrările poloneze, ruse sau ucrainene tot teritoriul viitoarei Moldove figurează ca fiind pur și simplu o parte a Galiției (ulterior a Poloniei) până la Marea Neagră, fie că în lucrările ungurești toate banatele și voievodatele croate, sârbești sau românești figurează ca simple comitate ale Ungariei, fie că lucrările românești sunt vag menționate pe hărțile încâlcite ale năvălirilor popoarelor migratioare, amestecate cu numele acestora și cu ducatele probabil fictive și oricum aprig contestate din Gesta Hungarorum, ceeace le ia orice credibilitate... Așa că micile cnezate anterioare voievodatelor Țării Românești și Moldovei, rămân cunoscute doar de specialiștii și arheologii Evului mediu timpuriu. Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 19 decembrie 2013 19:16 (EET)

Mulțumiri ! Eurocentral (discuție) 19 decembrie 2013 20:01 (EET)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Mețovon (Aminciu).
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Pafsanias (discuție) 15 ianuarie 2014 14:05 (EET)

Mețovo(n)

Mă bucur că am putut lămuri măcar chestiunea transliterării, care era invocată ca motiv inițial al redenumirii în descrierea modificărilor. Nu mă îndoiesc că numele unor scriitori greci contemporani ca Andreas Karkavitsas, Iannis Ritsos sau Nikos Kazantzakis, vă sunt cunoscute și vă oferă un indiciu asupra modului cum sunt transliterate grupurile „ts” și „tz”. Existența unei forme adaptate („încetățenite”) de tipul „Mețovo(n)” este o altă chestiune și ea trebuie dovedită prin surse. Din păcate, căutarea lor este anevoiasă. În mod normal, cel care face redenumirea trebuie să o probeze. Am început însă căutarea, din simpatie pentru cineva care declară că a trăit de la 12 ani la Paris și totuși a citit despre aromâni din Iorga, iar despre calculatoarele viitorului din ”Știință și tehnică”. Am consemnat un prim rezultat pe pagina de discuție a articolului. --Pafsanias (discuție) 15 ianuarie 2014 23:09 (EET)

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Pafsanias.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--Pafsanias (discuție) 18 ianuarie 2014 00:26 (EET)

Scuze și în acelas timp, mulțumiri

pentru contribuția în franceză și română la prezentarea subiectului Holocaustului evreilor din Romania, subiect însemnat și sensibil pentru mulți.Ewan2 (discuție) 16 martie 2014 19:24 (EET)

Gică Manole, Napoleon Săvescu &Co.

Vă mulțumesc că mă comparați cu dr. Săvescu dar, în afară de identitatea de profesii, nu-l cunosc, nu țin să-l cunosc și-i o personalitate care-mi repugnă, împreună cu teoriile sale protocroniste. Cât despre articolul lui Gică Manole, este un conglomerat interminabil de baliverne supte din deget care poate fi comparat - dacă ar fi fost scris mai cu talent și cu o sintaxă mai suportabilă - cu goGomaniile lui Goma. Dacă aceasta-i calea de a ne salva mândría națională, prefer să mă turcesc! Nici Don' Manole (nu Meșterul!) și nici organul pe care călărește nu prezintă notabilitatea de a fi citați în roWp.

Pentru clarificare, am și eu, părerile mele despre ce-i bine și ce-i rau, poziția mea politică (fara partizanat!) și bătăturile mele sensibile, dar fac tot posibilul să nu mi le expun în public și să-mi păstrez obiectivitatea... așa cum o vad eu, iar rezultatele sunt, adesea, amuzante, cand mă vad etichetat între: „hulubele (sau chenarele) naționaliste” și „prin faptul ca sunteti evreu ... trebuie sa va apucati serios sa va stergeti toate sursele pe care grupul de propaganda semita din care faceti parte, le prolifereaza aici pe wikipedia” (Asybaris) deci, cine vrea să mă înțeleagă, mai știi, poate ar trebui să facă o medie. Cu simpatie și urări de Paște fericit cu familia, --Alex F. (discuție) 17 martie 2014 15:02 (EET)

Ion Suruceanu

Sper că am dres-o. Dacă mi-a scăpat ceva, vă rog să mă atenționați. Cele bune,--Silenzio (discuție) 31 martie 2014 05:03 (EEST)

Pagina Ion Suruceanu (dezambiguizare) și pagina aferentă de discuție le-am șters. --Silenzio (discuție) 31 martie 2014 05:05 (EEST)

Trop tard pour mon aide…

Mulțumesc pentru invitații: cea de corectarea a floștelii am ratat-o. A șters-o cineva încă înainte de a-ți citi eu mesajul. Iar cea mai interesantă invitație, cea cu vizita în sudul Franței, probabil că va rămâne un vis frumos, pentru care îți mulțumesc. Singura mea vizită în Franța am făcut-o în 2010 la Paris, cu nevasta mea. Pe lângă uzualele vizite la Louvre, Grădina Luxemburg (de unde am adus poza https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:La_Libert%C3%A9_%C3%A9clairant_le_monde.jpg ) Grădinile Tuileries (de unde am adus poza https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Rrom%C3%A2nc%C4%83_-_Jardin_des_Tuileries.jpg) ș. a., am târât-o pe nevasta mea și la Cimitirul Père-Lachaise (ca să mă obișnuiesc cu gândul…). Toate cele bune, --Miehs (discuție) 31 martie 2014 12:39 (EEST)

Taurida

Cu multă plăcere! Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 31 martie 2014 17:36 (EEST)

"pls do not modify Ramsey Muir's work"

Hi Fakirbakir. Never I modify an art work. But Ramsey Muir is a cartographer, not an artist. I accept modifications on my maps if I'm wrong, why can we not modify a Ramsey Muir's work if something miss ? --Spiridon Ion Cepleanu (talk) 23:02, 30 March 2014 (UTC)

I do not want you to modify my upload. I will not start a debate about historical issues. Please respect my request. Thank you. Fakirbakir (talk) 23:22, 30 March 2014 (UTC)

I respect your will but this is not collaborative. According with Muir and many other english maps from this periode, Vlachs are appearing only in the XIV c., many centuries after the break down of the roman influence in the Balkans. From where are they growing ? From some seeds in the ground ? All studies about languages and toponymics show a pastoral romance-speaking dispersed population (later melting with the Slavs, the Magyars, the Pachenegs and the Comans) on the both banks of the Danube... But I understand this is not your preoccupation... --Spiridon Ion Cepleanu (talk) 19:24, 31 March 2014 (UTC)

Uite așa se transmit conștiincios greșelile pe Wikipedia, mai ales engleză : prin interzicerea de a le corecta, sursa fiind privită nu ca o bază de lucrare enciclopedică colaborativă, ci ca o icoană sfântă ale cărei erori trebuie transmise cu sfințenie, sau ca o proprietate personală a celui care a încărcat-o... Păcat, too bad ! --Spiridon Ion Cepleanu (talk) 19:39, 31 March 2014 (UTC)

ú

Dați-mi voie să-mi exprim dezacordul cu această modificare. De ce ú? Că noi îi spunem mai simplu, Ralu. :). --Silenzio (discuție) 12 aprilie 2014 22:20 (EEST)

Salve! Nu-mi cereți voie, suntem egali și-l aveți din start. Ea scria așa (am avut niște scrisori în fața ochilor). Presupun că este accentul tonic grecesc, și că îl scria astfel ca oamenii să nu pronunțe Rálu. Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 13 aprilie 2014 11:13 (EEST)

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Silenzio76.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Crimeea la wikipedia aragoneza

Nu esti un om ranchunios si esti un om constructiv. Ashadar am pus hartzile Crimeei din nou chiar realitatea si no se vede atât de bine ca in foste hartzi cu trei coloare shi in un format mai bun png sau svg. Am profitat sa fac mai mare articolul despre Tzara Gazera. Este ca la wikipedia aragoneza sintem putzini utilizatori, cu putzin timp, shi cateodata revertim modificari mici pentru nu a pierde timp cu corectzii mici (pardon pentru gresheli în româna, ca nu pot sa scriu cu tastatura potrivita).--ARAGONEZ35 (discuție) 13 aprilie 2014 13:39 (EEST)

Vă rog frumos așezați dumneavoastră în normele wikipediene pagina Agache Aurel.

Vă rog frumos așezați dumneavoastră în normele wikipediene pagina Agache Aurel. Pentru acest lucru puteți intra pe http://www.agache.org unde aveți toate informațiile necesare. Din comentariul dumneavoastră am băgat de seamă că nu sunteți informat și ați făcut o serie de supoziții lipsite de conținut real. Numele ofițerului este Agache Aurel și nu Aurel Agache, deoarece așa a fost trecut în mod oficial în registrul de stare civilă la naștere, deci nu are legătură cu miliția. Eu nu mă pricep la normele wikipediene așa că poate faceți dumneavoastră o mică contribuție și îmi arătați în mod concret cum trebuie adaptată pagina respcetivă. V-aș rămâne recunoscător. Cu salutări cordiale. Agache aurel (discuție) 14 aprilie 2014 03:49 (EEST)

Sărbători fericite

cu ocazia Paștilor, sănătate și mulțumire sufletească, îți urează cu prietenieEwan2 (discuție) 20 aprilie 2014 03:33 (EEST)

Mistificare istorică

Am constatat și în acest articol, repetarea de către utilizatorul Spiridon Ion Cepeleanu a unui procedeu menit să introducă informații nereferențiate și inexacte, cu o anumită tendință. Procedeul constă în introducerea într-un paragraf referențiat dintr-un articol a unor informații nereferențiate, creând astfel impresia falsă că ele sunt extrase și citate din sursa de referință.

M-am lovit întâmplător de acest procedeu de curând, când respectivul utilizator l-a folosit la articolul Mitropolia Proilaviei, unde au fost introduse aproape aceleași informații inexacte. Urmărind modificările am observat că acțiunea nu a fost întâmplătoare. Astfel, am constatat printre altele că, pentru a justifica schimbarea denumirii unui concept (Millet înlocuit cu Millyiet) acesta a modificat în prealabil articolul Millet (Imperiul Otoman) introducând ca fiind corecte și denumirile de Millyiet sau Milliet, care nu sunt atestate de enciclopedia de origine (cea turcă) sau de alte surse concordante. Termenul „Milliyet (Națiunea)” aparține limbii turce moderne, în timp ce conceptul otoman medieval de „Millet” are o altă utilizare și semnificație.

În articolul de față același utilizator a introdus următoarea frază:„Daud, beiul de Silistra și comandantul pașalîcului Özi (aproximativ Dobrogea, Bugeacul și Edisanul, teritoriu bisericește acoperit de mitropolia Proilaviei, cu sediul la Brăila)”. Trecând peste faptul că fraza nu are o legătură evidentă cu articolul (nu este scopul articolului să detalieze ce era eyalet-ul Silistrei) el conține informații inexacte și prezentate incorect din punct de vedere științific:

• referințele pe care se sprijină paragraful respectiv nu conțin această afirmație sau măcar ceva în legătură cu ea.

• Daud nu putea fi beiul de Silistra și comandantul pașalîcului Özi, pentru simplul motiv că respectiva entitate administrativă nu exista la 1578. Eyalet-ul Silistrei a fost constituit in 1593 ca beileirbeilîc de Özi, din teritoriile fostului Despotat al Dobrogei (Principatul Cavarnei), fiind inițial un sandgeac al eyalet-ului Rumelia.

• Daud era într-adevăr bei (pașă cu un tui) dar al sangeacului Silistra și nu beilerbei (pașă cu trei tuiuri) al unui beilerbelîc (eyalet)
• pentru consecvență, atunci când se folosește titlul de „pașă” pentru conducători, denumim unitățile administrative cu termenul de pașalîc, iar când folosim titlurile de bei, beilerbei, se utilizează pentru unitățile administrative termenii de beilîc și beilerbelîc.
• teritoriu corespunzînd, bisericește, cu mitropolia Proilaviei, cu sediul la Brăila) este o afirmație fără acoperire pentru că, scaunul mitropolitan al Proilaviei era unul nominal (fără eparhie) la 1578, prima atestare certă a mitropoliei datând de la 1580, când printre membrii Sinodului patriarhal din Constantinopol apare și „smeritul mitropolit al Proilavului, Gavriil“.

• Mitropolia Proilaviei nu a avut în păstorie teritorii din dreapta Dunării (Dobrogea, Balcic, Varna, etc.), creștinii ortodocși din aceste regiuni aparținând permanent de Mitropolia Dristei (Silistra). E adevărat că între 1792-1828 în urma pierderii teritoriilor eparhiei (Ucraina Hanului, Bugeacul, Hotinul, etc.) ca urmare a ocupației rusești, mitropoliții proilavi au primit în administrare partea nordică a Dobrogei dar cu titlu personal, ca „exarhi” adică administratori, astfel că mitropolitul Proilaviei, începând de la 1812, se numește „al Brăilei și al Silistrei sau cum se mai zicea al Dirstei și al Proilaviei, exarh a tot țărmul Dunării”. .

Partea rea este că această pseudo-informație a fost propagată de respectivul utilizator în mai multe articole (Despotatul Dobrogei, de ex.). Procedeul este extrem de dăunător, în primul rând pentru că vine din partea unui editor ale cărui contribuții sunt considerate ca neavând nevoie de supervizare („patrulă automată”). În al doilea rând, el este periculos pentru că face foarte greu de decelat adevărul de mistificare și poate duce în timp la compromiterea unor articole și scăderea credibilității acestei enciclopedii.

Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 21 aprilie 2014 12:55 (EEST)

---

---

„Vandal” și „mistificare”, cum, doar atât ? Dar o „mistificare” are totdeauna un interes... Orice crimă are un mobil, nu ? Ce interes ași avea să „mistific” oamenii în articole despre Millet-Milliyet, Silistra-Özi sau Alexandru Potcoavă ? Unde este „mistificarea” în faptul c-am făcut linkuri spre „Mitropolia Proilaviei” peste tot unde dădeam de Proliavia în alte articole ? Unde este „mistificarea” în faptul că Ismailul se mai numea și „Oblucița”, Benderul și „Tighina”, iar Ucraina hanului și „Edisanul”? E drept că denumirile alternative nu figurează în sursele primare despre Proilavia, dar chiar Dumneata scrii că Tomarova se mai numește și „Reni” (ori nici „Reni” nu figurează în sursele primare). În loc de a-mi procuror, n-ar fi fost mai constructiv să-mi fii corector ? Unde este „mistificarea” în faptul că în acea vreme nu se poate încă vorbi de „Basarabia sudică” deoarece până în 1812 „Basarabia” era Bugeacul și numai Bugeacul, mai precis numele românesc al Bugeacului ? Am „inventat” eu oare astea, sau nu suporți Dumneata adaosurile ?
Privitor la surse, eu le las pe cele existente, dar nu cu o „intenție” anume. Am scris clar, chiar în pagina mea de prezentare, că nu mai am acces la sursele mele din tinerețe, că citez din memorie și că nu sunt o sursă, nici de încredere, nici de neîncredere, ci doar un contributor care atrage atenția asupra unor amănunte. Atât, asta e pretenția mea.
Că azi în litere romanice se scrie milliyet și-n cărțile de specialitate (transcriind scrierea arabă) millet, sau c-am încurcat niște date sau niște tuiuri la turban, asta se corectează, dialogând cu colegul, nu acuzându-l de rele intenții. Mulți colegi, care nu se definesc „oameni pașnici”, îmi atrag atenția când greșesc, iar eu îmi corectez intervențiile și le mulțumesc. Așa e colegial. Dumneata, care te definești ca „pașnic”, îmi faci un proces de intenții ca pe vremea cea „luminoasă”. Cum ai fi, dac-ai fi „războinic”, nu îndrăznesc să-mi închipui !
Corectez și eu tot felul de mici greșeli fără să mă supăr pe autori (pe care nici nu-i știu, fiindcă nu-i caut în istoric, decât dacă am ceva să le spun anume). Avem toți calitățile și defectele noastre, Asybaris are niște prejudecăți, dar e entuziast, eu sunt aproximativ, dar deschid perspective, dumneata ești precis și riguros, dar ești intolerant cu mine, ș.a. Dacă idealul dumitale este să fii „pașnic”, ceartă-mă pe mine direct, în loc să mă acuzi de „mistificare" în PDD a vre-unui articol, iar dacă ții morțiș că sunt un „mistificator” („în ce scop ?”, cum întreba regretatul Toma Caragiu) și un „vandal”, atunci în prezentarea Dumitale, la „Sunt un om pașnic”, adugă precizarea „în general”... --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 24 aprilie 2014 11:36 (EEST)

Cred că ați procedat bine, scriindu-i direct. O explicație onestă între părțile implicate este mai bună decât orice altă mediere. O eventuală intervenție a mea, acum, ar risca să fie tardivă și superfluă. Totuși, am restaurat textul de la Discuție:Alexandru Potcoavă, întrucât consider că observațiile punctuale se refereau la articolul respectiv. --Pafsanias (discuție) 27 aprilie 2014 19:56 (EEST)

Bine, mulțumesc. Iar eu am corectat ce scrisesem în alte articole, în funcție de cele scrise de dânsul în acea PDD. Normal : cu procesul de intenție n-are dreptate, dar cu sursele și faptele istorice are! ;-) Și apropo : nu m-ar deranja cu nimic să fiu supervizat, dat fiind că citez din memorie, și memoria, știm toți cum merge. Toate bune, moș --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 28 aprilie 2014 15:16 (EEST)

Mangalia

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Andrei Stroe.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Probleme legate de permisiunile fișierului Belgica.jpg

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:Belgica.jpg. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

• adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
• Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 5 iunie 2014 19:27 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Sîmbotin.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Probleme legate de permisiunile fișierului JulesPerahim.jpg

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:JulesPerahim.jpg. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

• adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
• Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 17 iunie 2014 15:45 (EEST)

Acest uriaș tablou în ulei este în rezervele Muzeului de Artă unde l-am fotografiat acum destui ani. Pe vremea aceea foloseam în Wikipedia pseudonimul de Spiridon Manoliu, dar eu sunt autorul fotografiei. Sincer nu știu cum au evoluat legile între timp, deci nu mă pot pronunța nici asupra statutului legal al fotografiei mele, nici asupra statutului tabloului fotografiat. Tabloul este un bun de stat. Nu este expus. Este într-o stare destul de proastă (molii, praf, zgârieturi). Familia autorului (sunt francezi) nu pare a fi moștenit drepturi asupara acestui tablou, vândut de autor statului (nu l-au revendicat de la Muzeu, și îi înțeleg). În orice caz fotografia este a mea, tabloul este al statului, și nimeni, nici chiar familia autorului, nu-l mai consideră ca o operă de artă ci mai degrabă ca o mărturie istorică - aidoma simbolurilor comuniste sculptate pe Casa Scînteii/Presei Libere. Ținând cont de eceste date, vă las să judecați ce trebuie făcut, ca totul să fie în regulă. Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 17 iunie 2014 18:54 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Fișier:SpiruChintila.jpg

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Fișier:SpiruChintila.jpg propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:SpiruChintila.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 24 iunie 2014 21:42 (EEST)

Întrebare : cum se face că eu, ca moștenitor al mamei mele (pictoriță), nu am absolut nici-un drept de autor asupra tablourilor pictate de ea pe care le-a vândut statului și care astăzi aparțin UAP sau MNA, ci numai, cum este firesc, asupra tablourilor rămase la mine sau la rudele mele, pe când în cazul altor pictori, precum Spiru Chintilă, drepturile tablourilor aflate în posesia MNA și altor muzee, le aparțin moștenitorilor ? Nu pot să cred că legea poate fi diferită pentru ei și pentru mine !!!! Vă rog, explicați-mi... Mulțumesc, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 24 iunie 2014 23:05 (EEST)

OK, s-a hotărât ștergerea, pentru mine personal nu are importanță, dar a verificat oare cineva că drepturile asupra acestui tablou aparțin unor particulari (eventuali moștenitori ai lui Spiru Chintilă) și nu statului prin Muzeul național de artă ? În primul caz ștergerea este justificată, în al doilea nu, deoarece chiar dacă de un sfert de veac am scăpat de sistemul comunist, domeniu public încă mai există, nu absolut tot a fost privatizat, și tot ce ține de stat este domeniul public. Mă înșel ? --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 9 iulie 2014 22:33 (EEST)

Răspuns

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Ionutzmovie. 28 septembrie 2014 21:24 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

— Ionutzmovie discută 28 septembrie 2014 21:24 (EEST)

În ajun de Anul Nou

Am recitit cu nesaț pagina de utilizator pe care v-ați reactualizat-o azi, inclusiv poeziile cu care se încheie. Îndrăznesc, alături de urările de "An Nou cu bucurii" să vă năpăstuiesc cu o "poezea" de-a mea de prin 1998:

Sonet sonat

Preziua zilei ancestrale
Predomină-n neantul pur
Ce-n vâlvătăi fără contur
Adulmecă imunde bale.

E sexul îngerilor caști
Ce se revarsă peste lume
Ademenind trăiri postume
Nemaitrăite-n zi de Paști.

Bolovănind tiptil, Meduza
Cu tropote canine vine
Și se prăvale peste mine

Pe mal, acolo-n Lampedusa
Unde, gemând ca vârcolacii,
Și-a copt din nou baba colacii.

Cred că redă fidel spiritul epocii în care trăim. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 30 decembrie 2014 14:57 (EET) P.S. articol cu surse de neîncredere: [7], al cărui condamnabil autor am fost tot eu. --Miehs (discuție) 30 decembrie 2014 15:19 (EET)

Am lecturat cu plăcere articolul indicat și am reținut, în special, afirmația il n'y a de cultes que là où il y a des Humains; de là à déduire que ce sont ces derniers qui créent les divinités et non le contraire, la care subscriu fără limite. De unde vine denumirea "Méltenie"? Sper că de la vântul pomenit în text și nu de la românescul meltean! Toate cele bune, --Miehs (discuție) 30 decembrie 2014 22:25 (EET) P.S. O altă năsărâmbă de-a mea, în care mă refer și la protocronism [8]. Toate cele bune și "la mulți ani!". --Miehs (discuție) 31 decembrie 2014 00:14 (EET)

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Silenzio76.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Problemă privind drepturile de autor ale fișierului Goeleta Speranța-1975.jpg

File Copyright problem

Vă mulțumesc pentru încărcarea fișierului Goeleta Speranța-1975.jpg. Acestuia, însă, îi lipsesc informațiile privind drepturile de autor. Wikipedia ia foarte în serios problemele drepturilor de autor. Fișierul va fi șters în curând, dacă nu se pot determina sursa fișierului și licența sub care este disponibil. Dacă știți aceste informații, atunci vă rugăm să adăugați o etichetă corespunzătoare în pagina de descriere a imaginii (atenție - reîncărcarea imaginii nu duce la modificarea paginii ei de descriere).

Dacă ați încărcat și alte fișiere, asigurați-vă că ați specificat corect licența și sursa. Puteți găsi o listă de fișiere încărcate de dumneavoastră aici.

Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumim pentru colaborare.  —Andrei^discuţie 16 februarie 2015 14:19 (EET)

Răspuns

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Andrei Stroe. 17 februarie 2015 17:19 (EET)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Nu ați greșit

Nu ați greșit (și am documentat aceasta) prin crearea articolului Moldova din România, numai titlul nu ar fi poate cel mai potrivit. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 mai 2015 00:51 (EEST)

Am restaurat temporar linkul spre pagina de ștergere la Moldova Occidentală deoarece discuția trebuie - formal vorbind, închisă de un administrator. E o chestie procedurală, nu are nimic de-a face cu valoarea de adevăr a modificărilor făcute sau cu pertinența celor scrise. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 mai 2015 08:50 (EEST)

Situația s-a rezolvat prompt, Andrei Stroe fiind pe fază... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 mai 2015 11:56 (EEST) P.S. Am o rugăminte, lăsați-mi mie capitolul de Moldova Occidentală#Caracteristici identitare ale conceptului astăzi și mâine (până poimâine cred că termin). Am găsit câteva surse suplimentare în ceva articole de geopolitică (le puteți vedea în linkuri postate pe pagina mea de teste) și vreau să reformulez partea de final într-o formă referențiată, care explică și de ce actual Bucovina nu prea mai are caracteristicile unui spațiu distinct individualizat.

Am terminat. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 mai 2015 21:46 (EEST) P.S. V-ar interesa să transformăm – în cooperare, articolul într-un articol bun ?

Probleme legate de permisiunile fișierului TablouSalisteanu.jpg

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:TablouSalisteanu.jpg. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

• adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
• Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 8 decembrie 2015 20:54 (EET)

Probleme legate de permisiunile fișierului TablouVasile1.JPG

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:TablouVasile1.JPG. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

• adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
• Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 8 decembrie 2015 20:54 (EET)

Probleme legate de permisiunile fișierului TablouVasile2.JPG

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:TablouVasile2.JPG. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

• adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
• Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 8 decembrie 2015 20:54 (EET)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Spiridon Ion Cepleanu. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Vicina (oraș).
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2016 20:49 (EET)

Retragere

Domnule Cepleanu, eu vă rog să mai reflectați în privința retragerii dvs. Aveți prea multe contribuții valoroase aici și ne veți lipsi. Cei care v-au jignit în această discuție nu reprezintă întreaga comunitate. Wikipedia are nevoie de dvs.! Mulțumesc, --Bătrânul (discuție) 17 ianuarie 2016 17:25 (EET)

Dar nu m-a jignit nimeni dragii mei ! Sunt doar depășit : Wikipedia românească devine adultă, profesională, precisă, cu atât mai bine ! iar eu care citam din memorie (care nu ajunge până la paginile lucrărilor pe care nu le mai am), nu mai sunt în temă. Am fost de folos, timp de 9 ani, ca inițiator de articole și de legături, atâta vreme cât dominau cioturile... Sunt dejà ani de când am, din când în când, alerte și reproșuri cu metodologia, și de când mă gândesc să mă retrag și să predau ștafeta tinerilor care cunosc mult mai bine ca mine calculatoarele, jargonul și formele wikipedice, căutarea surselor pe internet... Oricum, cine are vre-o întrebare sau dorește o hartă mă va putea găsi de acum încolo pe cepleanu@orange.fr Continuați cu bine ! ;-) --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 17 ianuarie 2016 21:45 (EET)

Îmi veți lipsi cu certitudine! Vă urez toate cele bune în viață și pe mare! --Miehs (discuție) 17 ianuarie 2016 22:57 (EET)

Ne vous en faites pas, il y en a qui ne font que les gonfler aux autres… À très bientôt ! --Pafsanias (discuție) 17 ianuarie 2016 23:20 (EET)

„Profesional”, „precis”...știți prea bine că nu e suficient numai atât pentru a face lucrurile să meargă înainte. Mai trebuie și acel „ceva” fără de care lucrurile până la urmă nu se mișcă suficient. Pentru acel „ceva” mi-aș dori să rămâneți.

Mai țineți minte articolul Moldova ? Datorită dv. s-a ajuns la un echilibru, astfel că nu sunt de acord că sunteți depășit.

Care „cunosc mult mai bine ... căutatul surselor pe Internet” ? Nu cred că mă înșel când spun că deprinderile s-au format în bibliotecă... Acum totul e facil, dar când pornești de la început pe un drum foarte ușor nu-ți formezi deprinderi, ci doar iluzii... Cineva deprins să alerge după o carte prin mai multe biblioteci sau librării, cu siguranță va ști să recunoască și să prețuiască o sursă bună, în timp ce cineva „deprins cu internetul” va prețui acea sursă la care va ajunge mai facil, fără a încerca să „sape” după ceea ce merită cu adevărat.

Mă opresc aici...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 17 ianuarie 2016 23:38 (EET)

D-le Cepleanu

Am aflat că v-ați retras dar ași dori să-mi dați voie să prelucrez și să uploadez în Commons harta Dv. inspirată din Macrea cu transhumanța românilor? Am văzut-o în unele articole dar a dispărut între timp. Cu bine,--Julieta39 (discuție) 20 martie 2016 18:28 (EET)