Cnezatul Galiției-Volînia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Cnezatul Galiției-Volînia
Галицько-Волинське князівство
Galițiko-Volinske Kniazivstvo
Cnezat (principat)

Alex K Kievan Rus..svg

1199 – 1393 Choragiew Krakowska.png
 
Coat of arms of Lithuania.png

Stemă a {{{nume_genitiv}}}

Stemă

Localizarea {{{nume_genitiv}}}
Cnezatul Galiției-Volînia în secolele al XIII-lea – al XIV-lea
Capitală Kiev
Limbă/limbi Limba slavă veche estică
Religie Ortodoxă
Formă de guvernare Monarhie
Rege
 - 1199–1205 Roman cel Mare
Epoca istorică Medievală
 - Fondarea Cnezatului 1199
 - Încoronarea lui Danilo al Galiției 1253
 - Cucerirea Galiției 1349
 - Cucerirea Volîniei, disoluția statului 1393
Istoria Ucrainei
Stema Ucrainei
Acest articol este parte a unei serii
Istoria antică
Cultura Cucuteni
Cultura Iamna
Cultura catacombelor
Cimerienii
Taurica
Sciția
Sarmații
Cultura Zarubinți
Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov
Imperiul Hun
Evul Mediu
Slavii estici timpurii
Onoghuria
Croația Albă
Haganatul Rus
Hazaria
Rusia Kieveană
Galiției-Volînia
Cumania
Invazia mongolă în Rusia
Hoarda de Aur
Principatul Moldovei
Marele Ducat al Lituaniei
Cazacii
Rzeczpospolita
Armata Zaporijiană
Răscoala lui Hmelnițki
Ruina
Hetmanatul Căzăcesc
Ucraina de pe malul stâng
Ucraina de pe malul drept
Slobidska Ukraina
Siciul Dunărean
Istoria Modernă
Imperiul Rus
Rusia Mică
Rusia Nouă
Habsburgii
Regatul Galiției și Lodomeriei
Bucovina
Rutenia Transcarpatică
Secolul al XX-lea
Ucraina în timpul Primului Război Mondial
Ucraina după Revoluția Rusă
Războiul de independență
Republica Populară Ucraineană
Republica Populară a Ucrainei Occidentale
Epoca Sovietică
RSS Ucraineană
Holodomor
Ucraina în al Doilea Război Mondial
Organizația Naționaliștilor Ucraineni
Cernobîl
Ucraina modernă
Revoluția Portocalie
Euromaidan

Portal Ucraina
 v  d  m 

Cnezatul Galiției-Volînia (sau) a fost un cnezat (principat) din perioada de după dezintegrarea Rusiei Kievene care a existat între sfârșitul secolului al XII-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. (Există denumiri alternative ca: Galiția-Volînia, Halici-Volînia sau Galici-Volin).

Galiția-Volînia se întindea în vest între râurile Sian și Wieprz în sud-estul Poloniei contemporane, iar în est acoperea Mlaștinile Pripiat (în Belarusul zilelor noastre) și zona superioară a cursului mijlociu al râului Bug din Ucraina. Vecinii din acea perioadă erau Rusia Neagră, Marele Ducat al Lituaniei, Cnezatul Turov-Pinsk, Rusia Kieveană, Hoarda de Aur, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei, Principatul Moldovei și Statul monastic al Cavalerilor Teutoni.

Acest cnezat era unul dintre cele mai importante trei state apărute după dezintegrarea Rusiei Kievene, (alături de Republica Novgorodului și Cnezatul Vladimir-Suzdal).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Perioada tribală[modificare | modificare sursă]

Árpád şi alţi şase şefi de trib ai maghiarilor. Imagine din Chronicon Pictum. În prim plan se vede scutul cu stema Casei regale Arpad, stăncuța neagră

În timpurile preromane, această regiune a fost populată de diferite triburi, printre care lugii, goții și vandalii (care ar corespude din punct de vedere arheologic culturilor Przeworsk și Púchov). După prăbușirea Imperiului Roman, care stăpânise o lungă perioadă de timp sud-estul Poloniei și vestul Ucrainei (toate teritoriile de la sud de râurile San, Bugul de vest, Nistru și Ztir), populația originală a migrat, regiunea fiind populată treptat de slavii vestici, mai precis de un trib croat, lendianii. În deceniul al patrulea al secolului al IX-lea, slavii vestici au devenit parte a statului Moravia Mare. După invazia triburilor maghiare în inima Moraviei Mari din anul 899, lendianii din regiune au trecut sub stăpânirea Regatului Ungariei. În 955, această regiune a trecut sub controlul Regatului Boemiei. Doar 15 ani mai târziu, aceeași zonă era inclusă în Regatul Poloniei. Această regiune a fost menționată de Sfântul Nestor Cronicarul în 981 ca parte a Rusiei Kievene, după ce Vladimir cel Mare a ocupat-o înfrângând Polonia. Vladimir cel Mare este cel care a fondat orașul Volodimir-Volinski și i-a creștinat pe locuitorii lui. Regiunea a fost recucerită de Polonia în 1018, doar pentru a retrece sub controlul rusilor în 1031.

Teritoriul a fost colonizat de slavii estici în Evul Mediu timpuriu și, în secolul al XII-lea, a fost fondat de către urmașii lui Vladimir Cnezatul Galiției, care avea să se unească la sfârșitul aceluiași secol cu Volînia vecină, pentru a forma Cnezatul Galiția-Volînia. Acest cnezat a rezistat timp de un secol și jumătate.

Regele maghiar Géza al II-lea în Letopiseţul Ipatiev, 1150

Creșterea și apogeul[modificare | modificare sursă]