Astăzi, joi, 25 aprilie, vă rog să scrieți mesajele la sfârșitul paginii, indiferent de subiect. Dacă le scrieți în arhivă cu siguranță nu vor fi citite. Mulțumesc. Miehs
Stimate D-le Miehs, am citit cele scrise de SPAM, Ha, ... la cafenea, la fel și cele scrise de Dvs. la pagina IP. Ca să precizez ceva de la bun început nu am nimic cu bazaconiile scrise de SPAM, habar n-am de ce face asta, probabil ca să mă compromită, creând voit o stare de confuzie. Cele scrise la IP de Dvs. ar fi binevenite dacă adresa ar fi fost bună. Cum să vă explic este cam așa cum ați scrie pe adresa unei cabine telefonice publice, de unde pot telefona mai multe persoane.
Am scris aceste rânduri pentru acei care nu sunt în clar cu numerele IP, care pot fi diferite pentru aceași persoană, sau numere IP de la Internet-Caffee sau firme mari prin care mai multe persoane pot folosi același număr IP. Al Dvs. --Vifor (discuție) 11 ianuarie 2010 07:15 (EET)[răspunde]
Exista 2 ortografii ale numelui familiei: Brueghel (cea originala - foarte probabil de origine flamanda) si Bruegel (cea noua - foarte probabil influentata de franceza). Pieter Bruegel cel Batran, se semna in tinerete cu ortografia originala, iar din 1559 a utilizat ortografia noua (fara h). Fii sai, Pieter Brueghel cel tanar si Jan Brueghel cel batran, au utilizat ortografia veche a numelui (cea cu h). In general aceasta este regula, nu are nimic de a face cu motive fonetice.
O scurta intrebare: am vazut ca pentru Barajul Kidatu ati upload-at o poza de pe situl industcards.com. As dori sa iau fotografii de acolo si pentru alte baraje. Ce licenta trebuie sa pun? Utilizarea cinstita se aplica aici?
Multumesc anticipat!
CompactforeverTalk mortal!13 ianuarie 2010 23:34 (EET)[răspunde]
Sunt consternat de comportarea utilizatorului Țetcu Mircea Rareș și vă rog să primiți expresia respectului și stimei pe care vi le port. Vă rog, dacă puteți, să urmați sfatul pe care i l-ați dat lui Mihai. Cu gânduri bune, -- Victor Blacus (discuție) 16 ianuarie 2010 18:52 (EET)[răspunde]
Coincidență, nici eu nu port șireturi, am avut tromboze la ambele picioare și port pantofi medicinali așa că, cu regret nu mă pot trage singur de șireturi. Rămâne cum am stabilit, sunt mai parolist decât Erwin, o să-ți reamintesc pe data de 1 a fiecărei luni. În nimicnicia mea trebuie să recunosc că voi folosi intermediari, mi-e frică că dacă voi folosi modestul meu calculator, vreun administrator consternat o să-mi ia boii de la bicicletă. Îmi pare rău că te dezamăgesc dar pentru întâlnire mă refeream la maestrul Stoica. M-aș întâlni cu tine, dar în Ferentari mi-e frică să calc. În rest aceleași urări de bine și nu uita înțeleptule că nu eu am jignit primul.--Țetcu Mircea Rareș 17 ianuarie 2010 00:59 (EET)
Salut! Stimate coleg, pentru a face trimitere la articolul Panoptikum Hamburg, acesta ar trebui să existe în Wikipedia română. Neexistând articolul, apar 2 variante: ARTICOLUL EXISTĂ deja --Goran (discuție) 18 ianuarie 2010 13:07 (EET)
Dacă mă pute-ți ajuta, D-le Miehs, o imagine nu apare în articolul nou--Goran (discuție) 18 ianuarie 2010 13:21 (EET)[răspunde]
Da întradevăr a apărut un Parvus nou, eu când am deschis primul cont în Wikipedia germană, exista deja Parvus și de acea am luat cifra 7. În moment sunt ocupat - te sun poate azi --P- 7-mesaj19 ianuarie 2010 08:53 (EET)[răspunde]
Multumesc mult pentru modificarea pozei pe pagina Dan Gradinaru. Acu se vede mai bine. Te rog ajuta-ma sa aiba licenta ca sa mi-o mai stearga. Mii de multumiri. Angela Gradinaru
Nu știam asta. Propunerea mea nu e făcută din ostilitate față de articol, doamne ferește; mi se părea că e în spiritul politicilor pe care le urmăm. Înseamnă că va fi respinsă, fără daune pentru proiect. Vă rog să vă spuneți părerea acolo, la Pagini de șters. Cele bune! -- Victor Blacus (discuție) 19 ianuarie 2010 21:37 (EET)[răspunde]
Domnule Miehs, bună ziua. De voi ajunge în viitorul apropiat în București, neapărat vă voi contacta personal: măcar pentru a vă invita la o bere. Argumentația dumneavoastră de la discuția referitoare la Wikisource mi-a plăcut nespus de mult: ieri mi-ați adus câteva clipe de bună dispoziție. Mersi!--ZOLTAN (discuție) 22 ianuarie 2010 09:44 (EET)[răspunde]
ați comis! Ați fi putut deveni un membru de vază în Comitetul Executiv solicitat de petent. Eu nu mai am dreptul să mă exprim în chestiunea puterilor și radicalilor, fiind pe lista intimaților onorabilului petent!--ZOLTAN (discuție) 23 ianuarie 2010 21:01 (EET)[răspunde]
Disputa de ani-lumină pe acest subiect, nu-mi mai răscolește de mult nervii; cel mult, mă amuză: Ridendo castigat mores, bine ar fi să fie așa!--ZOLTAN (discuție) 23 ianuarie 2010 21:15 (EET)[răspunde]
Domnule Miehs, vă rog să vă controlați în acțiunea de folosire a mesajelor ce pot întreține stări conflictuate între subsemnatul și grupul cu acțiune comună împotriva mea. Să înțeleg că ați dorit să vă autoexcludeți dintr-un Comitet executiv ce ar putea regla o problemă, și ați ales să vă autosesizați. Probabil că vă veți simți mai bine alături de cei mulți. Zoltan, vă poate ține o companie plăcută, așa cum o face și în această pagină de discuții.
Domnule Zoltan, v-am trimis un volum de poezii tocmai pentru a vă aduce o stare de liniște și a vă apropia de latura artistică a subsemnatului. Nu vă ajută discuțiile suplimentare, decât poate la îmbunătățirea limbii române. Dar pentru asta, vă sugerez tuturor un Dex. Ok, sper că nu voi mai fi deranjat pe viitor, tocmai ce ajutam la îmbunătățirea unor articole. Iar timpul este prețios...--Lerman Kruger (discuție) 23 ianuarie 2010 21:53 (EET)[răspunde]
Bună ziua, D-le Miehs. Cu ani în urmă ați propus dezambiguizarea prenumelui Varlaam, la Discuție:Varlaam Moțoc. Nu am nici timpul și nici priceperea să mă ocup de mitropolitul propus de Dvs. acolo pentru un articol nou. Vă rog aruncați o privire asupra noii pagini de dezambiguizare și corectați eventualele greșeli sau omisiuni. --placetD8 februarie 2010 12:43 (EET)[răspunde]
Am primit de la strănepotul istoricului, prieten al meu din copilărie, un scan. L-am încărcat la Commons și l-am inserat în cele două articole. Eu la mai mult nu mă pricep, m-am gândit că vă interesează. -- Victor Blacus (discuție) 11 februarie 2010 19:45 (EET)[răspunde]
Chiar voiam să vorbesc cu dvs. Știu că așa se traduce, dar eu nu înțeleg sensul frazei. Ce înseamnă regimul comunității de bunuri? Și cum poate fi început un astfel de regim? În altă ordine de idei, cum poate fi tradus în română termenul Erweckungsbewegung? Încep să lucrez la germanii basarabeni și orice mână de ajutor îmi e de folos. Verificați vă rog și textul de la Ignaz Lindl, e posibil să fie greșeli. --Cezarika120 februarie 2010 11:50 (EET)[răspunde]
Salut. În întâlnirea ce se prefigurează la finalul lui martie aș dori să finalizăm procedura de înființare a Asociației Wikimedia România. În acest sens m-aș bucura să-ți exprimi punctele de vedere cât privește subiectele discutate la Wikipedia:Întâlniri/București5. Toate bune. --Rebel23 februarie 2010 04:27 (EET)[răspunde]
Mulțumesc de răspuns deși răspunsul nu mă mulțumește pentru că eu nu mă îmbăt cu apă rece.
Aș începe ceva mai de departe și anume de la faptul că Finlanda, care mi-a dat o mulțime de lucruri bune, m-a învățat și rău, nu pot întâzia de nicunde pentru că ei sunt punctuali, autobuzul anunțat în stație că vine la 11:47 și pleacă la 11:48 vine și pleacă punctual după orar, fie ea zăpada de doi metri. O știre pe care țările „latino”fone o difuzează ca petrecută acum două minute, modificată apoi de douăzeci de ori și în final anunțată că a fost ot eroare, în Finlanda, după perceptul jurnalistic „verifică din cel puțin trei surse independente”, știrea apare cu oarecare întârziere dar nu s-a întâmplat nicodată să se spună că a fost o știre eronată. Încet dar sigur, este deviza finlandezului și eu m-am adaptat. Un alt percept, de data asta juridic spune „nemo censetur legem ignorare potest” adică „Nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii” sau altfel spus „păi n-am știut”. Legiutorul zice că trebuia să știi. Nu este nicio scuză că și alții greșesc. Este treaba lor. „Isteții” din sursele citate, de prin anii 1863 și 1842, nu puteau mai mult la vremea lor, citarea acestor două surse desuete (pentru că 1=3) este ridicolă pe când articolul „Kalevala” al ediției finlandeze, singura sursă actuală, plauzibilă și la îndemână, rămâne necitată. Și nu numai. Cum puteți să-mi explicați că toate celelalte, absolut toate edițiile Wikipediei, cu excepția cioturilor și a ediției românești, folosesc Pohjola și nu Pohiola? Dar ediția tipărită după corectarea ei de către Mikko Heikinheimo publicată în 1999? Ce-ar fi să recunoșteți cu maturitate greșeala și să vă faceți mea culpa? V-ar prinde bine și pentru mai târziu. Ah, să nu uit, dacă nu cumva ați făcut-o cu intenție, atunci se schimbă treaba.
Mi-a plăcut și P.S. Cu inexistența anului 0 v-ați lămurit între timp? Eu eram lămurit de mult dar vă întorc întrebarea, Cu existența anului 0 v-ați lămurit între timp?
O definiție corectă a „anului” nu poate exista pentru că „an” este un cuvânt care acoperă mai multe noțiuni. În afara anului calendaristic, între 1.1. și 31.12. mai sunt mulți „ani”. Anul bancar este definit ca 12 luni consecutive, indiferent de data începerii lui, apoi anul financiar, anul bisericesc pleacă de la o anume sărbătoare, anul iudaic se stabilește după fazele lunii și se decide dacă anul care vine va avea 12 sau 13 luni. Desigur, astea sunt lucruri pe care le știți deja. Ce nu vreți dvs. să acceptați este că atât dvs. cât și eu, ca și noi toți, am trăit anul 0. Copilul la naștere nu are decât o vârstă de minute, apoi de ore, de zile și de luni. Până nu împlnește un an, adică a trăit 12 luni împlinite, el este în anul 0. La fel Iisus după naștere a trăit anul 0 până când a împlinit 1 an. La nivel mondial, mortalitatea infantilă se raportează separat pentru vârsta 0-1 an. Dacă n-ar exista vârsta 0 ani nu ar fi menționată în formular. Să fie ei mai proști? (Încă mai sunt unii care spun că programul începe la ora 24!) Altfel, omul devine major când a împlinit 18 ani, practic imediat ce a intrat în al 19-lea an. Pe vremuri nici la școală nu era primit, fără dispensă, un copil care nu înplinise 7 ani cel târziu în ziua începerii școlii. Aud că japonezii, mai practici, adaugă un an vârstei la fiecare început de an. La ei s-ar putea să nu fie anul 0 pentru că doi copii sunt de aceeași vârstă chiar dacă, de exemplu, unul s-a născut pe 1 ianuarie 2009 iar al doilea pe 31 decembrie 2009; la 1 ianuarie 2010 ambii au un an. AdiJapan să confirme. Vă privește „personal” dacă nu ați trăit anul 0 dar, cel puțin eu, între 26 iulie 1941 și 25 iulie 1942 an trăit anul 0 și de la asta nu fac niciun rabat. --84.250.128.4 (discuție) 2 martie 2010 18:54 (EET)[răspunde]
Scuze că intervin, numerele anilor sunt ordinale. Între vârsta de 0 zile și 364 de zile (mă rog, 365 în anii bisecți) copilul trăiește primul an din viața lui. La sfârșitul primului an din viața lui are vârsta de un an. --Turbojet2 martie 2010 23:16 (EET)[răspunde]
Mă bag și eu. Turbojet, ai dreptate, însă discuția mi se pare legată tocmai de anul cu numărul N. Adică întrebarea este dacă în viața unui copil există anul cu numărul 0. Evident, există -- este primul an din viața lui (primul, așa cum ai spus și tu). Ceea ce face numerotarea curentă a anilor deosebit de caraghioasă pentru privitorul modern și neașteptat de complicată pentru programatorii care au de-a face cu anii dinaintea erei noastre (în calendar nu există anul 0). Însă nu e vina nimănui, la momentul la care s-a inventat calendarul curent încă nu exista cifra zero (!), așa că n-au știut că se poate numerota în felul ăsta. --GutzaDD+3 martie 2010 00:24 (EET)[răspunde]
Cu anii dinaintea erei noastre și cei din era noastră situația e similară cu situația cuiva care, plecând de acasă, își amintește pe drum că a uitat ceva, și se oprește. Față de punctul de oprire (să-i zicem 0) poate face fie drumul înapoi, pornind cu primul pas (pe care îl notăm cu -1) sau se hotărăște să meargă mai departe, pornind tot cu primul pas (pe care îl notăm cu +1). Nu există pasul (anul) zero decât la un cetățean nervos, care dă cu piciorul de pământ, pe loc, pentru că îi e ciudă că e uituc. Dar asta nu are legătură cu calendarul.
În general, se confundă marfa cu ambalajul. Domnul Michail Stoiculescu încheie demonstrația existenței anului 0 prin cuvintele cel puțin eu, între 26 iulie 1941 și 25 iulie 1942 am trăit anul 0 și de la asta nu fac niciun rabat. Într-un fel are dreptate, dar în contextul afirmației mele anterioare, se referă la "marfă". Calendarul se referă la "ambalaj". Să explic. Să presupunem că domnul Michail Stoiculescu a cumpărat câteva cutii cu lapte UHT. Când vrea să bea lapte, desigilează prima cutie. Deși încă nu a băut nimic, a început prima stică (an) și nu sticla (anul) 0. Pe măsură ce bea din lapte, ajunge să se termine sticla 1 și trece la sticla 2, așa cum și un copil, între 26 iulie 1941 și 25 iulie 1942, își trăiește primul an e viață. Dacă s-ar aplica universal teoria domnului Michail Stoiculescu, s-ar putea ivi următoarea situație: dacă domnia sa ar merge la Operă și l-ar întreba cineva unde merge, ar trebui să răspundă "merg să văd zero spectacol de operă". Interlocutorul, uimit, va întreba: Nu "un" spectacol? Răspunsul ar urma să fie: "Un" spectacol va fi când se termină. Chiar și în pauza a doua voi comenta primele două acte din spectacolul 0. Pare absurd. Așa mi se pare logic, chiar și în secolul în care folosim ambalaje reciclabile. --Miehs (discuție) 3 martie 2010 09:56 (EET)[răspunde]
Sper că nu vă supărați că intervin din nou în discuție, deși sunt pe cale să vă contrazic, însă sper să vă lămuresc. Am crezut că discutați despre numerotarea anilor în calendar, iar acolo într-adevăr nu există anul zero -- însă este o greșeală, de aceeași natură cu cea pe care o faceți și dumneavoastră. Îmi permit să vă recomand o carte foarte captivantă: Zero. Biografia unei idei periculoase de Charles Seife.
Foarte pe scurt, confuzia pe care o faceți este cauzată de obișnuința noastră de a lucra cu obiecte fizice. Dacă am șapte cutii și le numerotez cu vopsea voi scrie pe prima "1", pe a doua "2" și așa mai departe. Este absolut firesc. Chiar dacă îmi rămâne o jumătate dintr-o sigură cutie am să văd în continuare cifra "1" scrisă pe ea. Cu măsurătorile însă lucrurile nu stau așa (de fapt nici cu cutiile, dacă punem întrebarea potrivită). Imaginați-vă că vă uitați la un concurs de maraton. În josul ecranului vedeți distanța parcursă de la linia de start, în kilometri și metri. După 300 de metri contorul nu va arăta "1 km, 301 m" (adică așa cum am citi noi, "primul kilometru, al 301-lea metru"). Nu, contorul arată (corect) "0 km, 300 m". De acord, acesta este primul kilometru, dar el are numărul zero. El începe de la linia de start și se termină acolo unde începe al doilea kilometru. De aceea în curtea bisericii Sfântu Gheorghe din București se află kilometrul zero al României, și nu kilometrul unu. --GutzaDD+3 martie 2010 12:40 (EET)[răspunde]
P.S. Iar întrebarea corectă este "câți", nu "al câtelea". Câți kilometri au parcurs concurenții? Zero (și 300 de metri). Câte cutii mi-au rămas? Zero (și o jumătate). Câte spectacole ai văzut? Zero (abia se termină primul act). Câți ani au trecut de când s-a născut? Zero (și două luni). --GutzaDD+3 martie 2010 12:54 (EET)[răspunde]
Un schimb de idei nu mă poate supăra. Eu cred că anii sunt ca și cutiile, iar zilele precum conținutul. Când se scrie 3 martie 2010 ne referim la a 62 zi a anului 2010. Nu scriem 2009 + 62 zile, cum am scrie dacă am folosi opțiunea de "anul zero". Zero este doar originea. La maraton e clar, 300m se subînțelege că fac parte din primul kilometru din cei 42. --Miehs (discuție) 3 martie 2010 13:04 (EET)[răspunde]
Bine, dar ce număr are kilometrul acela, primul din cei 42? Dacă răspundeți "1" atunci cum explicați monumentul de la Sfântu Gheorghe? --GutzaDD+3 martie 2010 13:10 (EET)[răspunde]
Kilometrul 0 e de fapt "Punctul zero", originea, de la care se începe măsurătoarea. Normal ar fi trebuit numit "Borna kilometrică pentru punctul de plecare pentru măsurători în toate direcțiile". Era prea lung. Borna nu e kilometru. Distanța dintre două borne e kilometru. Dacă găsești o bornă, să zicem babiloneană, pe care scrie "mila 32", nu poți ști cât era la ei o milă, până nu găsești și borna 31 sau 33. Cea mai celebră situație de confuzie la nivel global a fost "Sărbătoarea Mileniului" din 31 decembrie 1999 - 1 ianuarie 2000, organizată cu mare tam-tam. Mileniul a început, de fapt, după un an, la 1 ianuarie 2001, când nu s-a mai veselit nimeni. Deceniul se termină la trecerea a 10 ani, mileniul la trecerea a 1000 de ani. Deci mileniul 2 s-a terminat la 31 decembrie 2000, iar mileniul 3 a început la 1 ianuarie 2001.--Miehs (discuție) 3 martie 2010 13:34 (EET)[răspunde]
Stați o secundă, tocmai ce-am spus că numerotarea calendarului este greșită. De fapt asta îmi mai aduce un argument: al doilea mileniu se termină atunci când întrăm în anul 2001, însă a doua mie de kilometri de la borna zero se termină atunci când ajungem la borna pe care scrie 2000, nu 2001. Iar asta tocmai pentru că în privința numerotării kilometrilor există o bornă centrală numită borna zero, în timp ce în cazul anilor conform calendarului nu există un an cu numărul zero. --GutzaDD+3 martie 2010 13:53 (EET)[răspunde]
Ora 0 din noaptea dintre 31 decembrie anul -1 (zis și 1 î.e.n.) și 1 ianuarie anul 1 e.n este echivalentă cu "borna zero" de la kilometri. Când ajungem la borna kilometrică 2000, am parcurs 2000 de km (echivalent 31 decembrie 2000) și pășim în kilometrul 2001, la fel ca la ani. Bornele sunt "ambalajul" iar distanța dintre ele "marfa". Să nu le confundăm. Dacă ne uităm în oglindă apare distanța +d, dintre ochi și suprafața oglinzii, și distanța -d, de "cealaltă parte" a oglinzii. Nu mai există nici un d0, pe care unii încearcă să-l acrediteze ca "anul 0" din caledar. E momentul zero, luat convențional. La fel cum în calendarul musulman, momentul 0 e la momentul corespunzător zilei de 16 iulie 622 din calendarul nostru.--Miehs (discuție) 3 martie 2010 14:17 (EET)[răspunde]
Cu tot respectul, mi se pare că dumneavoastră confundați lucrurile. Dacă echivalăm conceptual zilele dintr-un an cu metrii dintr-un kilometru atunci suntem cu siguranță de acord că 31 decembrie dintr-un an oarecare echivalează cu al 1000-lea metru dintr-un kilometru oarecare (adică metrul cu numărul 999). În acest context spuneți mai sus "Când ajungem la borna kilometrică 2000, am parcurs 2000 de km" -- de acord. Asta înseamnă că tocmai am trecut de metrul 999 din kilometrul 1999. Dar în contextul pe care l-am definit mai sus asta nu echivalează cu 31 decembrie 2000, ci cu 31 decembrie 1999! Or în cazul anilor lucrurile nu stau așa -- acolo chiar trebuie să treacă și anul numerotat în mod convențional 2000 ca să putem spune că au trecut 2000 de ani. Iar motivul este exact faptul că anii sunt prost numerotați conform calendarului pe care îl folosim, așa cum am mai spus.
Dacă vedeți diferența dintre cele două sisteme de numerotare atunci poate vă întrebați de ce spun eu că este corect cel în care există un an numit anul zero (sau un kilometru numit kilometrul zero). Motivul este de natură aritmetică: dacă vreți să faceți calcule aritmetice care implică ani dinainte de era noastră nu veți putea face echivalența pe care ați făcut-o deasupra între anul 1 e.n. și valoarea aritmetică +1 (și așa mai departe), respectiv 1 î.e.n. = -1 (și așa mai departe). Dacă vă rezumați la calcule care implică numere din aceeași parte a singularității care împarte era noastră de cea anterioară totul merge bine. De pildă dacă ne întrebăm câți ani au trecut între anul 2 și anul 3 din era noastră răspunsul aritmetic este corect: 3-2=1. La fel și dincolo, dacă ne întrebăm câți ani au trecut între anul -3 și anul -2 obținem tot un răspuns corect: -2-(-3)=-2+3=1. Dar dacă ne întrebăm care este diferența dintre anul 1 î.e.n. și anul 1 e.n. obținem o aiureală: 1-(-1)=1+1=2! În realitate știm bine că a trecut unul singur, decu undeva s-a strecurat o eroare. Iar eroarea este tocmai lipsa anului 0 din calendar. Dacă primul an din era noastră ar fi fost (așa cum ar fi corect) anul 0, atunci am putea face calcule aritmetice corecte. --GutzaDD+3 martie 2010 14:38 (EET)[răspunde]
Între 3 martie anul 1 î.e.n (-1) și 3 martie anul 1 e.n (+1) este un an, dacă numărăm pe degete. Dacă facem aritmetică pare că iese 0. Numai că se știe că trebuie adăugat 1 an, care rezultă din însumarea zilelor rămase înainte de 31 decembrie anul 1 î.e.n și aceeași dată a anului 1 e.n. "Formula" pe care o învățasem la orele de istorie prin 1965, era timp scurs = (an e.n.) + (modul de an î.e.n) - 1. Exemplu: 3 martie anul 1 î.e.n (-1) și 3 martie anul 1 e.n (+1) se calculează 1+1 -1 = 1. La fel din anul 25 î.e.n până azi: 2010 +25 - 1 = 2034.
E clar că unul din noi greșește. Nu pot spune cine. Eu sper că nu eu. Dacă totuși eu greșesc, în cel mai rău caz, dacă voi ajunge vreodată la poarta Raiului, mă va ține Sfântul Petru un an în fața porții, ca să-mi intre mințile în cap.--Miehs (discuție) 3 martie 2010 15:39 (EET)[răspunde]
Aici nu ați greșit cu nimic, însă tocmai această acrobație cu adăugatul din burtă a unei unități artificiale este dovata cât se poate de clară că ceva este în neregulă cu numerotarea anilor. Observați incidental că în privința orelor această problemă nu apare: avem bine merci ora 0, cea care începe la miezul nopții și se termină la o oră după începerea zilei calendaristice. Exact același lucru ar trebui să se întâmple și în cazul anilor, dar nu se întâmplă: anul 0 ar trebui să înceapă la origine, ca și kilometrul 0 sau ora 0, iar abia după ce se termină acest prim an ar trebui să înceapă anul cu numărul 1. --GutzaDD+3 martie 2010 15:50 (EET)[răspunde]
Mai există situații similare. De exemplu: Câte pagini am citit din carte de la pagina 7 la pagina 18? Aritmetic, aparent: 18-7=11. "Pe degete" ies 12. Și aici aplicăm "formula" cu +1.--Miehs (discuție) 3 martie 2010 16:03 (EET)[răspunde]
Aia e altă poveste. Dacă începeți în mod consecvent numărătoarea de la începutul/mijlocul/sfârșitul paginii răspunsul aritmetic este corect. Problema pe care ați identificat-o apare doar atunci când apar inconsecvențe în numerotarea paginilor. În cazul exemplului dumneavoastră întrebarea riguroasă ar fi "câte pagini am citit între începutul paginii 7 și sfârșitul paginii 18?" Relația aritmetică este corectă numai dacă reparăm inconsecvența, fie mutând începutul paginii 7 la sfârșitul paginii 6 (18-6=12), fie mutând sfârșitul paginii 18 la începutul paginii 19 (19-7=12). --GutzaDD+3 martie 2010 16:17 (EET)[răspunde]
Iertat fie-mi amestecul nesolicitat, dar vorba lui Luther: Ich kann nicht anders. E vorba aici de confuzia între momente în timp și intervale de timp:
Anul 2 Anul 1 Anul 1 Anul 2 intervale de timp (ani)
î.Hr. î.Hr. d.Hr. d.Hr.
------|------|------|------> axa timpului
-1 0 1 momente în timp (început/sfârșit de an)
Exact ce spuneam și eu, dar cu alte cuvinte. Pentru că și pagina 7 e "inclusă". Spre deosebire, câți kilometri am mers de la (borna) kilometrul 7 la (borna) kilometrul 18? Aici aritmetica e valabilă: 11 (pentru că kilometrul 7, ca distanță, e exclus. E prezent doar kilometrul 7 ca bornă (punct zero). (Tot situația cu marfa și ambalajul, sau cu momente și intervale). Ora 0 este un "moment", un punct de referință, nu un "interval" de 60 de minute.--Miehs (discuție) 3 martie 2010 16:21 (EET)[răspunde]
Cum adică ora zero nu este un interval de 60 de minute? Cum numiți dumneavoastră intervalul de 60 de minute de după miezul nopții? --GutzaDD+3 martie 2010 16:25 (EET)[răspunde]
Mi-am dat seama că veți răspunde "12 noaptea", așa că reformulez: cum numiți dumneavoastră în mod formal, academic, intervalul de 60 de minute care începe la miezul nopții și se încheie la ora 1:00? --GutzaDD+3 martie 2010 16:28 (EET)[răspunde]
[Asta o scrisesem înainte de a intra în conflict de editare, așa că sunt nevoit să revin. Nu știu dacă există un termen „academic”. Important e să știm despre ce vorbim, adică definiția; dacă am căzut de acord asupra ei, putem folosi nume diferite, de exemplu curechi/varză.]
Domnule, în matematică nu prea ai cum să spui că zero e totuna cu 12 sau cu 24, fiindcă ies alte alea. Cum zice și dl. Miehs mai jos, "ora 24 a unei zile coincide cu ora 0 a următoarei zile" -- păi asta înseamnă prin definiție că ora respectivă nu face parte din ziua cu pricina, deci nu există (ca exemplu extrem, ora 32 a zilei de azi este ora 8 a zilei de mâine -- prin urmare ziua de azi nu are nicio oră numită ora 32, fiindcă ora 8 a zilei de mâine e prin definiție a zilei de mâine; cum raționamentul tinde să se repete în mod identic pentru orice zi am alege înseamnă că ora 32 nu există; la fel nu există nici ora 24, ci numai ora 0). --GutzaDD+3 martie 2010 17:13 (EET)[răspunde]
Ba, mai mult, ora 24 a unei zile coincide cu ora 0 a următoarei zile. "Ora 0" e un punct, nu un interval. Se zice "ora 0 și 13 minute". Adică, au trecut 13 minute de la momentul 0. Se numără minutele, nu ora 0. Regret, dar trebuie să plec. Poate reluăm discuția. altă dată. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 3 martie 2010 16:32 (EET)[răspunde]
Cu regret, nu cred că o vom relua. V-am oferit în mod exhaustiv și redundant toate argumentele la care mă pot gândi, dar le refuzați pe toate, așa că nu văd ce aș mai putea adăuga. În mod incidental "ora 24" nu există, așa cum nu există nici "ora 12 noaptea". Acele sintagme colocviale identifică ceea ce nu se poate numi în mod formal decât ora 0, adică exact intervalul de 60 de minute dintre ora 23 și ora 1. Toate cele bune, --GutzaDD+3 martie 2010 16:36 (EET)[răspunde]
Ideea e că sintagma "ora 0 și 13 minute" este o formă scurtă, convențională, pentru enunțul Din ziua de azi au trecut 0 ore și 13 minute adică "nicio oră și doar 13 minute". Iar dacă ar fi să aplicăm regula de la ore la ani, data de 3 martie 2010 ar trebui formulată "e anul 2009, 2 luni și 3 zile" și atunci -și numai atunci- ar fi posibilă și exprimarea "anului 0", în sensul că 3 martie anul 1 e.n, ar putea fi exprimat ca "e anul 0, 2 luni și 3 zile".--Miehs (discuție) 3 martie 2010 21:31 (EET)[răspunde]
De acord. Dar indiferent cum alegeți să priviți problema trebuie să constatați diferența dintre felul în care numerotăm orele, minutele și secundele pe de o parte (0, 1, 2...) și felul în care numerotăm anii, lunile și zilele (1, 2, 3...). Iar eu spun că numerotarea (modernă) a orelor, minutelor și secundelor este cea corectă, în timp ce cea (păstrată pentru consecvență istorică) a anilor, lunilor și zilelor este eronată. Iar dacă în privința calendarului gregorian n-avem ce face și trebuie să acceptăm că nu există un an cu numărul zero, asta nu trebuie să ne oblige în niciun fel să perpetuăm eroarea atunci când vorbim despre lucruri precum vârsta unui copil, caz în care există anul 0. --GutzaDD+3 martie 2010 21:53 (EET)[răspunde]
După regulile actuale, pe o axă pozitivă, orele, minutele și secundele se numără privind spre înapoi (entități care au trecut deja) iar anii, lunile și zilele se numără privind înainte (entități ce au început, urmând a se termina după un timp). Două viziuni ireconciliabile. --Miehs (discuție) 3 martie 2010 22:05 (EET)[răspunde]
Cam așa ceva, dar nu tocmai. Pentru ore, minute și secunde lucrurile stau în mod consecvent aproximativ în felul pe care l-ați descris (de fapt nu se numără "spre înapoi" ci ora/minutul/secunda cu pricina indică în mod exact câte astfel de unități întregi au trecut deja; dacă vă amintiți asta era și "întrebarea corectă" pe care am menționat-o mai sus). În schimb în cazul anilor de exemplu, lucrurile variază în funcție de locul unde ne aflăm. Dacă ne situăm în era noastră, da, lucrurile stau cam așa cum le-ați identificat (ne uităm pe axă la dreapta anului curent ca să aflăm ce număr are). Însă în anii dinainte de era noastră lucrurile stau tocmai invers: trebuie să ne uităm pe axa anilor la stânga ca să aflăm ce număr are anul curent. Aceste mici inconsecvențe care apar peste tot sunt un semn clar că sistemul este prost gândit -- dacă primul an ar fi avut numărul 0 atunci nu mai apăreau probleme nici la operații aritmetice, nici la numărarea decadelor, secolelor și mileniilor și așa mai departe. --GutzaDD+3 martie 2010 22:39 (EET)[răspunde]
Și eu știu pentru ani schema propusă de Victor Blacus. Pentru ore (similar minute și secunde) sunt de acord că intervalul [0:00:00 - 1:00:00) este cunoscut în cultura română drept „ora zero” și este prima oră a zilei. Alte culturi zic altfel, pe unde am crescut eu se spune jumătate la trei în loc de două și jumătate (sau doi și jumătate mai nou). Acolo nu se face confuzie între numărul orei și a câta oră din zi. Înțeleg problemele programatorilor, dar, lucrând cu variabila an_calculat și afișând an_afișat, o instrucțiune (stil BASIC) gen „an_afișat = an_calculat : if an_calculat < 1 then an_afișat = 1 - an_calculat concatenat cu "î.Hr."” nu mi se pare un capăt de lume. Șiii... anul 0... î.Hr., sau d.Hr? :) :) :) Câtă vreme accepți o origine, dar nu și numere negative problema persistă. Sauuu... „încolo” e cu 0, iar „încoace” fără 0. Tot un if (era ză zic „tot un drac”) care să decidă dacă e „încoace” sau „încolo”. Singura soluție „convenabilă” programatorilor ar fi fără origine (simbolul „0” nu are nimic deosebit în acest caz de simbolurile „5” sau „-3”), dar atunci unde e „Big Bang”, „Facerea Lumii” sau altele de acest calibru? Cred că discuția a fost interesantă, dar eu aș zice să lăsăm lucrurile așa cum sunt, cu ora 0 și anul 1, totul este convențional și oamenii care lucrează cu noțiunile cunosc convențiile. Doar cei nefamiliarizați protestează, pentru că nu le pot lega simplu de experiența lor anterioară și le e lene să facă un mic efort. Cum lenea este cel mai bun motor al progresului, ei depun un efort uriaș ca să aducă lucrurile pe un făgaș unde ei nu mai trebuie să facă efortul mic. Nu zic că acel efort uriaș nu ar fi util, dar nu merge să înceapă pe Wikipedia :) --Turbojet4 martie 2010 21:09 (EET)[răspunde]
Între definiția din Wikipedia și cea din Dex este mult mai bună cea din Dex. Eu am încercat o definiție care poate înlocui definiția articolului.
Ornitologia este o ramură a zoologiei care studiază păsările din punct de vedere morfologic (descrierea aspectului exterior), antomic (structura internă a organismului), fiziologic (funcțiile organelor interne), ecologic (relațile stabilite de acestea cu mediul înconjurător), etologic (comortamentul), sistematic sau taxonomic (așezarea speciilor în ordine filogenetică). Evident definiția se poate îmbunătății--Jean (discuție) 10 martie 2010 22:35 (EET)[răspunde]
Vă mulțumesc pentru observație. Am corectat și eroarea din articolul în limba engleză. De fapt, de acolo pornea greșeala. Iertați "etena", o fi de vină ora târzie la care am scris articolul.
Bună seara, domnule Miehs. Recent, la sugestia lui Ionutzmovie, am făcut traduceri sumare la Revoluția maghiară din 1848. La secțiunea 3. Cele 12 puncte ale revoluției, de fapt, programul politic al revoluționarilor, am încercat să redau în românește cât mai fidel textul proclamației, având grijă să nu folosesc termeni prea moderni. În mare parte, cred că am reușit, la punctul 6. însă, am impresia că nu prea sună bine. Textul original: Közös teherviselés, se referă la participarea tuturor cetățenilor la plata dărilor către stat, în traducere oglindă: „purtarea în comun a sarcinilor”; a fost punctul care desființa privilegiul stărilor aristocrației, nobilimii și a clerului de a fi scutiți de plata contribuțiilor fiscale către puterea centrală. Traducerea prin propoziția:
Egala participare la sarcinile fiscale , acum, după câteva zile, mi se pare cam prea „modernă”. Poate găsiți dumneavoastră o formulare mai adecvată. În plus, vă rog să verificați și restul textului din p.d.v. al formulării. Vă mulțumesc. Al dv.,--ZOLTAN (discuție) 16 martie 2010 22:12 (EET)[răspunde]
Domnule Miehs, Mihai Andrei vă provoacă la un concurs de limba germană la articolul Biserica Evanghelică din Suceava. El spune că ați tradus greșit expresia Ein' feste Burg ist unser Gott și că ați folosit o exprimare caofonică. Care este părerea dvs. referitoare la subiect? --Cezarika116 martie 2010 23:20 (EET)[răspunde]
Dragă Miehs, ca om sensibil la nuanțele limbii, știi foarte bine că orice traducere este perfectibilă, în definitiv că orice traducere rămâne o traducere. Nici nu te-am provocat la vreun concurs și nici n-am spus că traducerea făcută de tine ar fi greșită. Pur și simplu am crezut și cred că "tare" din limba română nu redă fidel "fest" din germană, care înseamnă mai mult decât tare, înseamnă stabil. Piatra sau oțelul, chiar dacă sunt tari (hart), nu înseamnă că sunt și statornice, trainice peste timp (fest). Îți mulțumesc pentru lămurirea că Luther a avut probabil în vedere perechea "Feste-Burg", cu înțelesul de fortăreață. Cunoșteam acest înțeles de la de:Veste Oberhaus, fortificația de deasupra orașului Passau. Așadar, dacă Luther a folosit această dublură semantică, cred că în mod exact în limba română ar trabui aleasă o pereche de cuvinte care să reflecte caracterul sigur și durabil al cetății care este Dumnezeu. Sincer, traducerea adventiștilor români "Cetate tare-i Dumnezeu", nu m-a convins prea mult. Cum spuneam, tare este piatra sau oțelul (ca materiale), dar nu durabile și de bizuit, ca Dumnezeu. În afară de asta, forma scurtă a verbului "a fi", anume "-i", mi se pare o traducere nepotrivită pentru "ist". Pentru mine traducerea "O cetate puternică este Dumnezeu" rămâne cea mai exactă. Numai bine, --Mihai Andrei (discuție) 17 martie 2010 22:37 (EET)[răspunde]
PS. Am verificat, iar psalmul care i-a servit drept inspirație lui Luther este "Deus noster refugium ...", adică "Dumnezeul nostru (este) refugiu", adică un vers care sugerează tocmai ideea de siguranță. În traducerea lui Luther alăturarea "feste Burg" nu pare a fi între două substantive, ci între adjectiv și substantiv. Vezi în acest sens traducerea română a Psalmului 45 [46] (Deus noster refugium et virtus, adiutor in tribulationibus): "Dumnezeu este scăparea și puterea noastră".
Buna seara! Intre timp am gasit o noua informatie despre numele dansei, din care inteleg / deduc ca s-a casatorit: http://www.wiko-greifswald.de/fellows/2009_10/tabarasi.html asa ca l-am redenumit corespunzator. Din pacate nu am acces la mai mult decat atat (de ex. un buletin, o carte de identitate etc.) Daca vreti sa reveniti la forma fara diacritice, n-am nimic impotriva. (Poate va reveni chiar dansa si va corecta aceasta informatie) Spor la lucru! --Vlad|->20 martie 2010 22:46 (EET)[răspunde]
Dupa cum spuneam, se pare ca o cunoasteti mai bine decat mine (eu doar aveam informatia de la o fosta colega de facultate, cand era inca in Romania), va las deci sa corectati si va multumesc pentru atentionare! Seara buna! --Vlad|->20 martie 2010 22:49 (EET)[răspunde]
==TRADUSE..==(Raspuns d-lui Miehs)
24.03.2010/14:20... Nu sant "adaugiri" niste TRADUCERI ,d-le Miehs, regret ca va alegetzi asa de rau cuvintele tot asa cum atzi folosit insinuant cuvantul "furt" la discutzia despre CONSTRUCTIVISM, oare iar ofi fiind de vina "o zi rea"? Va urez totusi in continuare o zi mai buna ! Desigur ca nu ori cine reuseste traduceri pe intzelesul si acceptia tuturor...,e precum la poezie ,d-le Miehs!, unora le place, altora - nu, altzii n-ontzeleg... ca asa-i lumea! Pe de alta parte lingvistica e grea (santem de acord,sper), engleza o limba de larga circulatzie ...,romana - mai putzin. Daca insa ramanea la stadiul pre-eminescian cred ca altfel ar fi aratat limba romana actuala! Evolutzia morfologica si implicit sintactica aduce progresul unei limbi nu doar poluarea ei cu cuvinte straine! Nu sant strainofob, nu doresc nici cum izolarea limbii noastre(deci si a d-stra) de engleza,franceza etc. dar ,fiind o limba LATINA=ROMANICA limba romana poate "mai mult" prin propiile FAMILII de cuvinte...Deci lasatzi-o mai incet cu presupusele "adaugiri", d-le Miehs! Poate gasitzi altceva. Mult noroc1(Baican)84.158.207.219 (discuție) 24 martie 2010 14:30 (EET)[răspunde]
E drept că sărbătorile s-au terminat dar sper că urări de bine nu vin niciodată prea tîrziu. În acest sens să ne auzim cu bine (voi fi plecat un timp).--Mishuletz (discuție) 5 aprilie 2010 21:19 (EEST)[răspunde]
Sigur, în cazul în care sunt 2-3 articole deja care conțin numele respective. În exemplele de mai sus condiția este îndeplinită. De exemplu Protopopescu are 7 variante. Dacă toți ne-am face dezambiguizările adiacente, efortul ar fi mult redus. În fine, e doar o idee. — Ark25 (discuție) 10 aprilie 2010 22:49 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru osteneală și sfaturi - Ajutor:Cum creez o pagină, Wikipedia:Cum scriu un articol, Wikipedia:Manual_de_stil și Wikipedia:Ce nu este Wikipedia o să le citim împreună (Eseul n-a fost scris de mine)--Leopardul (discuție) 13 aprilie 2010 10:19 (EEST)[răspunde]
Nu știu cui îi era de fapt adresat mesajul acesta, deci n-am putut să-l mut unde trebuia și doar v-am anulat modificarea.
Așa se întîmplă cînd formatele de avertizare nu se folosesc prin substituire. Mi s-a întîmplat și mie de multe ori să modific formatul în loc de pagina de discuții. Soluția ar fi să treacă un robot și să facă substituirile, iar lumea să substituie cu consecvență formatele, acolo unde e cazul.
Am intrat la Discuții și am văzut remarca lui Turbo, care-i chimist și știe, așa că am revertat. Omu' învață, deci va trebui să bag corectura și la cursurile pe care le țin... deși noi toții, tot bioxid de carbon îi zicem. Între timp, am văzut și prompta remarcă a dv. Mersi și numai bine, --Alex F. (discuție) 21 aprilie 2010 13:28 (EEST)[răspunde]
Dragă Miehs, te rog să arunci o privire asupra activității utilizatorului Utilizator:Mihai Andrei in ce priveste conflictul de editare la articolul Lista catedralelor din România, si eventual sa iei masurile pe care le crezi de cuviință. El a propus blocarea contului meu, in conditiile in care el insusi este cel care modifica in ultima vreme articolul fara sa ia in seama absolut nimic din ce se discuta, si fara sa aduca motivatii clare la mnodificarile sale, asa cum am facut eu. Multumesc si sper sa ma poti ajuta. Consider ca e un caz clasic de abuz al unui utilizator experimentat asupra unuia mai putin experimentat --Madalin Focsa
Salut, domnule Miehs. Mersi pentru corectura la corectura mea de la articolul Mariana Nicolesco. Poate aveți răbdarea să parcurgeți întregul text al paginii și să eliminați aberațiile și insinuările inacceptabile din corpusul articolului. Cu bune gânduri, --ZOLTAN (discuție) 24 aprilie 2010 22:50 (EEST)[răspunde]
Ok. Io’s prea leneș pentru acest travaliu, doamna Nicolesco însă merită mai mult pe ro.wp. Poate mâine, împreună.
Vă rog modificați, adăugați, redenumiți, tăiați, după cum știți că e bine - în general vorbind, nu mă refer doar la acest articol. Nu prea am un sentiment dezvoltat al apartenenței editărilor mele. Chiar nu știu prea multe despre zicală - decât că există. Eu sunt ăla care contribuie cam cu ce prinde din ziare :D — Ark25 (discuție) 26 aprilie 2010 09:31 (EEST)[răspunde]
Bună seara, domnule Miehs. Care este termenul românesc corect pentru Domcapitel, corespondentul englezescului Chapter, ca organ administrativ de pe lângă o diaceză catolică? Eu înțeleg foarte bine sensul termenului german, englez sau al ungurescului Káptalan, dar nu găsesc corespondentul românesc. Vă mulțumesc.--ZOLTAN (discuție) 7 mai 2010 22:15 (EEST)[răspunde]
Față de unii utilizatori este f. greu de pastrat calmul, de răspuns „la rece” deci, este bine de numărat pana la zece (și nu numai de dragul rimei) înainte de a reacționa. Odată cu scuzele că mi-am permis să șterg două expresii nepotrivite la Cafenea consider că titlul «Huligan» aici este și el un atac la persoană, nu credeți? O zi bună, --Alex F. (discuție) 21 mai 2010 11:37 (EEST)[răspunde]
Stimate coleg, nu încerc să mă măsor cu dv. pe chestii de lingvistică sau, mai rau, să mă iau de cap cu o persoană pe care o respect și o apreciez. Termenii «vandal», sau «troll» sunt folosite în Wp. în sensuri nițel diferite de definițiile din NODEX, folosirea lor impunând și ea, argumente doveditoare, altfel sunt considerate A.P. Dincolo de lingvistică și de „politica de corectitudine”, din vastul fond de cuvinte care vă stă la dispoziție, vehemența poate fi dozată prin cuvinte mai atenuate, avand în vedere puștimea care ne urmărește scrisurile și care s-a obișnuit să folosească un limbaj dur, contondent, lipsit de politețe. Doar pentru ei ne straduim noi aici, nu? O seară plăcută, --Alex F. (discuție) 21 mai 2010 18:58 (EEST)[răspunde]
Domnule Miehs, vă înțeleg și vă susțin. Cuvintele există ca să fie folosite. De aia avem o limbă bogată, ca să ne putem exprima inclusiv sentimentele. Purtatul cu mănuși este eficient numai cu interlocutori cu un nivel de educație corespunzător. Nu este treaba celor ce scriu Wikipedia educarea lor, dimpotrivă, cei ca dv., care scriu, trebuie protejați de disconfortul produs de aceia. Nu vă lăsați intimidat de remarci ca cea de mai sus, care deturnează atenția de la scopul de bază al Wikipediei. --Turbojet22 mai 2010 11:31 (EEST)[răspunde]
Mă bag și eu în discuție, fără a fii de o parte sau cealaltă. Doar ca să fac o observație: Cel mai simplu, pentru a te scuti de probleme, este să descrii comportamentul, nu persoana. Astfel, "utilizator care vandalizează" sau simplu "vandalism" în loc de „vandal”, sau „huliganism” în loc de „huligan” poate evita eventuale discuții sau dureri de cap ulterioare. Comportamentul se mai schimbă, persoana rămâne aceeași. — Ark25 (discuție) 23 mai 2010 00:49 (EEST)[răspunde]
Ar trebui ca cineva care se "plânge" de neadecvența unor termeni ca "vandal"la Wikipedia, să evite el însuși a afirma simultan că el scrie pentru "Puștimea (română!?)" la Wikipedia...Adică, cititorii Wikipediei sunt pentru el, oare, doar niște puști naivi cărora li se poate aci înșira basme de peste/despre mări și țări? Sau, noi care ne citim și corectăm reciproc, oare sîntem văzuți ca "puștimea de la Wikipedia"?!
Țin să vă mulțumesc în mod special pentru acest link. Nefiind jurist, nu cunoșteam terminologia, așa că n-aveam cum să-l găsesc singur. --Turbojet26 mai 2010 22:46 (EEST)[răspunde]
Apai, sa inebuneasca cine o fi, numa ca am de lucru la despartit comune de satele resedinta. Acum, lasand gluma la o parte, cine s-a gandit sa uneasca aceste articole, nu a avut o idee clara despre administratia tarii noastre. CompactforeverDiscuție22 iunie 2010 21:00 (EEST)[răspunde]
Sunt și eu perplex. Am văzut referința. Conținutul articolului mi se pare mai departe a fi o farsă. Sunt fizician, cunosc mediul din jurul Mariei Curie, n-am auzit niciodată despre acest „colaborator al celebrei savante Maria Curie, descoperitoarea Radiumului, cu a cărei fiică Irene a fost logodit”. Poate să fie și adevărat, dar dacă nu găsim surse de încredere tot trebuie șters. Propunerea de ștergere are tocmai acest scop: să stârnească o discuție din care să rezulte notabilitatea sau lipsa ei. -- Victor Blacus (discuție) 25 iunie 2010 23:34 (EEST)[răspunde]
Am precizat referințele (scrieri), cât s-a putut de bine. Ar fi necesară o sursă la perioada Argentina dar n-am gasit decât menționarea numelui, așa că am renunțat și am îndepărtat formatul referințe. Formatul șterge va dispărea când propunerea de ștergere va fi respinsă. Din punctul meu de vedere treaba e terminată. Vă mulțumesc. -- Victor Blacus (discuție) 26 iunie 2010 19:12 (EEST)[răspunde]
Raspunsul e cam asa: in trecut comuna Secuieni cuprindea satele: Odobesti, Balusa, Ciuturesti, Tisa-Silvestri, Secuieni, Chiticeni, Fundeni, Glodișoarele, Valea Fânațului, Văleni, Berbinceni.
Comuna s-a reorganizat astfel:
1. A rezultat comuna Odobesti (sat resedinta Odobesti) cu satele Odobesti, Balusa, Ciuturesti, Tisa-Silvestri
2. In comuna Secuieni (sat resedinta Secuieni) au ramas restul de sate.
Pagina la care vă referiți este o pagină de utilizator, nu un articol. Mi-am închipuit că Gabrielaa care este un utilizator nou, nu știe cum să utilizeze Wikipedia. I-am trimis un mesaj de atenționare în pagina ei de discuții, încercând să-i explic greșeala pe care o face. Cu privire la pagina de utilizator, nu știu care este soluția, din moment ce în principiu, fiecare utilizator scrie pe ea ce vrea. Deci nu mi-e clar dacă este corect să ștergem pagina sau pur și simplu să ștergem conținutul și să lăsăm pagina. De fapt nu am preferințe, singura mea grije fiind de a nu speria un utilizator nou care nu pare să știe ce vrea. Afil (discuție) 25 iulie 2010 08:41 (EEST)[răspunde]
Slavă domnului că nu sunteți de acord cu toate propunerile de ștergere pe care le-am făcut. Trebuie să avem dreptul de a avea și păreri diferite. Important este că sunteți de acord cu acțiunea de discutare a propunerilor de ștergere în general și că nu considerați toate propunerile ca fiind absurde.
Am încercat să mă ocup puțin de curățenie, analizând articolele etichetate la inițiativa de curățenie. Pentru simplul motiv că dacă se etichetează articole și nu se ia nicio altă măsură există puține șanse ca ro:Wikipedia să se îmbunătățească.
Evident că ștergerile nu sunt singura problemă. Asta, pentru a discuta problema fotbaliștilor pe care o ridicați. Am dat peste o serie de articole despre wrestleri - este vorba de wrestleri care beneficiază de un articol în en:Wiki și care au fost considerați a fi persoane notabile. Dar dacă luați la întâmplare oricare din articolele din categoria respectivă presupus scrise în limba română, vă veți da ușor seama de calitatea sub orice critică a unor asemenea articole, care probabil că au șanse minime de a fi corectate sau aduse la o formă decentă într-un viitor apropiat. Pot să-mi pun întrebarea dacă este bine să păstrăm articole de calitatea respectivă (deși dacă au fost scrise interesează cel puțin o anumită persoană - pe autorul articolului) sau dacă ar fi preferabil să le ștergem. Pe lângă fotbaliști în particular și sportivi în general, mai sunt și alte categorii care ar trebui discutate.
Cred că o abordare de ansamblu a tuturor problemelor de notabilitate va duce, ca multe alte discuții din Wikipedia, la interminabile discuții, care nu au finalitate. De aceea, probabil că ar trebui să începem o discuție, fie la cafenea, fie la sfatul bătrânilor în care să stabilim criteriile de notabilitate respective.
Un caveat! Notabilitatea nu este legată de o anumită limbă. Un subiect sau o persoană este notabilă în sine, indiferent dacă vorbim despre ea în limba română, în limba engleză sau în limba poloneză. De aceea, dacă un subiect a fost considerat notabil în wikipedia într-o altă limbă - în special în cea engleză, care pe de o parte are cele mai multe articole, iar pe de alta o comunitate mult mai activă decât cei circa 50 care ne zbatem cu cea în limba română - atunci articolul ar trebui să fie notabil și în limba română. De aceea cred că ar fi greu de argumentat că Grzegorz Lato care are articole în aproximativ 20 de limbi nu este suficient de notabil pentru ro:Wiki. Și sunt de acord cu Dvs. că sunt prea multe cioturi de acest fel.
Trebuie să mă declar în dezacord cu părerea Dvs. că unele subiecte ar putea fi notabile în alte limbi dar nu și în limba română, pentru că nu prezintă interes pentru utilizatorii wikipediei din România. Așa s-ar putea spune că anumite subiecte prezintă interes numai pentru Bănățeni și nu pentru Bucovineni. Wikipedia în limba română nu este făcută doar pentru cei din România, ci pentru vorbitorii de limbă română de pretutindeni. Există în prezent cca. 10 milioane de persoane care se consideră români sau care vorbesc limba română și care trăiesc în afara granițelor țării. Evident că interesele lor ar putea fi diferite, dar aceasta nu este un motiv pentru a-i elimina.
Eu sunt român-american și deși vorbesc limba română și am contacte cu o comunitate româno-americană care vorbește limba română, totuși sunt inevitabil interesat de alte probleme și subiecte decât românii din România, din Australia. din Italia sau din Kazahstan. Incidental nu mă interesează baseball-ul, dar pot să vă asigur că sunt și mai puțin interesat de diferiți politicieni de mâna a doua din România sau diferiți cântăreți de muzică ușoară de tip american din diferite orășele sau sătulețe din România care sunt considerate persoane notabile conform criteriilor Wikipediei. Nu putem adopta o politică în care un anumit grup impune reguli altor grupuri, doar pe criteriul că sunt majoritari. Nici englezii din Regatul Unit nu-și impun punctul de vedere asupra altor țări unde se utilizează limba respectivă, de altfel nici francezii din Franța sau spaniolii din Spania etc. În cazul românilor, există colectivități în Statele Unite de cca. 150 de ani, există colectivități cum sunt cele din Voivodina, din Timok sau din zona Ghiula care nu au trăit niciodată sub o administrație română, există colectivități cum sunt cele din Bucovina de Nord sau Sudul Basarabiei care din motive istorice au ajuns în alte țări. Nu există nicio justificare de a considera că toți aceștia sunt mai puțin români decât cei care trăisc în România, că sunt români de categoria a doua care nu au dreptul la punctele lor de vedere diferite sau că sunt români inferiori și de aceea trebuie să se supună punctului de vedere celor superiori din România. Ceea ce leagă aceste colectivități este limba română și ceea ce trebuie să acceptăm este respectarea intereselor fiecăreia din aceste colectivități. Afil (discuție) 1 august 2010 21:16 (EEST)[răspunde]
Domnule Miehs, scriindu-i domnului Afil pe alt subiect am văzut și schimbul dv. de mesaje. În opinia mea, tot ce este susținut de surse, în orice limbă, poate face obiectul materialelor pe orice Wikipedie, citând sursele de acolo. Dacă subiectul nu interesează, articolul nu va fi accesat și cu asta basta. Problema apare la articolele care interesează pe toată lumea (dar nu despre asta era discuția cu dl. Afil), și vine cineva dintr-un grup de interese mai mic și prezintă situația din punctul de vedere al grupului respectiv, disproporționat față de punctul de vedere al grupului mai mare, prin asta încălcând principiul proporționalității subiectului cu sursele. Iar dacă chestiunea este arzătoare pentru grupul mic, care astfel are mult mai multe surse, stilul este „deoarece chestiunea este arzătoare pentru grupul cutare, fapt reflectat de multitudinea lor de surse, poziția lor este următoarea (...)”, astfel toată lumea înțelege situația. De exemplu „în SUA wrestlerul Cutare a participat la... și a obținut...”, toată lumea înțelegând că este o chestiune care face furori în SUA, nu peste tot. Al dv., --Turbojet1 august 2010 22:38 (EEST)[răspunde]
...schimbarea automată a diacriticelor de la imaginile puse în Commons cu Ș ș Ț ț în loc de Ș ș Ț ț și de la legăturile (link-urile) cu articole ale căror titluri au fost scrise cu Ș ș Ț ț în loc de Ș ș Ț ț, duce la invalidarea acelor imagini și legături. O muncă uriașă de redenumire ar fi necesară ! Nu știu ce-i de făcut... Cu bine,--Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 3 august 2010 21:33 (EEST)[răspunde]
Toată treaba cu diacriticele e o muncă de prisos. Pentru mine, de-i sedilă, virgulă sau găinaț de colibri sub S, tot Ș rămâne. Mergem înainte.... Toate cele bune, --Miehs (discuție) 3 august 2010 21:39 (EEST)[răspunde]
Salut Miehs! Am văzut că cineva s-a jucat cu formatele limbilor (germană , latină etc.), așa încât de ex. la articolul Sibiu apare automat "în germană:" (cu Doppelpunkt), ceea ce în română nu se justifică. Ai putea să mă ajuți să repar înlocuirea respectivă? Salutări, --Mihai Andrei (discuție) 5 august 2010 12:19 (EEST)[răspunde]
PS. Subscriu la părerea ta legată de tâmpenia înlocuirii diacriticelor.
Ekaterina Kretzulesco sau Catherine Caradja-Crețulescu?[modificare sursă]
Domnule Miehs, vă apreciez pentru atenția acordată.
Totuși, dacă privim atent, nu ar fi decât o chestie de traducere diferența dintre Ektaterina și Catherine, între Kretzulesco și Crețulescu.
Rămâne să introducem și acel Olympia și problema ar fi, cel puțin aparent, rezolvată.
Problema constă în alegerea unei variante în cele două perechi de versiuni.
Aveți vreo propunere ca să rezolvăm definitiv această chestiune?
Vă mulțumesc!
--Nicolae Coman (discuție) 10 august 2010 14:40 (EEST)[răspunde]
Sunt un fel de "ucenic" al D-lui Cepleanu pe care îl știți.
Dacă vă uitați pe Commons la imaginile pe care l-am introdus, veți observa că majoritatea lor au probleme de descripție sau de categorisire, deși am completat formele cum trebuie, fiind autorul imaginilor, chiar dacă am lucrat desigur după alte surse, ca orice contributor. Din acest motiv un utilizator polonez pe nume Masur vrea să mi le șteargă și nu știu ce să-i răspund. Poate mă puteți ajuta modificând descrierea imaginilor cu pricina ? Este vorba de 4 imagini: Mold-Ukr Exchange.jpg, Traulere IPO.jpg, Steaua de Mare I.jpg și Museum Paris Plan.jpg (celelalte imagini poate să le șteargă, sunt depășite, nu contează).
Problema este următoarea: Masur (și alții) crede că pentru imaginile dv. ați folosit capturi din Google Earth. Imaginile Google Earth sunt proprietatea Google și nu sunt libere. De aia v-a somat să spuneți sursa fundalului imaginilor. Dacă este cum bănuiesc ei, acele imagini trebuie șterse. Pe viitor folosiți imagini libere. Întrebați la cafenea de unde se pot obține, că cineva a spus odată, dar nu mai țin minte cine, unde și ce a spus. --Turbojet15 august 2010 20:09 (EEST)[răspunde]
Intervin și eu în discuție: Pentru imagistică satelitară cu licență liberă utilizați Nasa World Wind. Lucrările NASA sunt considerate Domeniu Public. Se descarcă de la http://worldwind.arc.nasa.gov/download.html%7Caici
Domnule Miehs, mi-a plăcut că ați făcut articolul Mamă eroină și l-am completat. Cu această ocazie am văzut că zilele astea un utilizator din Rusia a încărcat mai multe imagini ale unor decorații din epocă la commons, așa că am zis să colaborez și acolo (am tradus și explicat). Poate vă interesează și pe dv. domeniul decorațiilor? Eu nu știu mare lucru despre decorațiile militare, vreau să mă ocup de cele civile, cu care au fost decorați mulți profesori ai mei. Am făcut {{ciot-decorație}} și Ordinul Muncii și vreau să mă ocup de „Meritele” civile. La sammler.ru este o colecție de imagini extraordinară și dacă intrați pe acest link nu vă trebuie logare. Al dv., --Turbojet19 august 2010 13:34 (EEST)[răspunde]
Îmi cer scuze că n-am apucat să vă răspund ieri.
Răbdarea este un merit, fără doar și poate, gura folclorului adevăr grăiește.
Revenind, nu pentru că aș insista, ci ca să vă răspund la chestiune. Legea română și cea rusă nu protejează fotografii ale simbolurilor statului și simbolurile autorității sale. Practic textual se spune că însemnele decorațiilor sunt astfel de simboluri. Asta a recunoscut-o commons, iar licența de acolo {{PD-RO-extempt}} a fost făcută de un administrator de acolo rus, din întâmplare chiar la sesizarea mea. Deci le putem încărca fără probleme. Problema de care mă tem este ca cei de la sammler să nu ia măsuri de interzicere a accesului pe situl lor fără înregistrare, iar înregistrarea aduce de obicei după ea un noian de spam. De aia eu mă grăbesc și azi voi descărca de acolo toate imaginile care cred că prezintă interes, inclusiv cele ale decorațiilor militare care nu sunt încă la commons. Bineînțeles că nu vă cer dv. să faceți altceva decât doriți, era pur informativ. Toate cele bune. --Turbojet20 august 2010 11:44 (EEST)[răspunde]
Buna ziua scuze de deranj dar as avea si eu o nedumerire cu siguranta ca daca iubesti muzica clasica este imposibil sa nu fi auzit de Grigoras Dinicu asa ca vreau sa stiu si eu cine este el ca am observat intrun videoclip unde se interpretau Hora Staccato, Ceasornicul, Sarba Expozitiei de la Paris, Doina Oltului si Ciocarlia ca fiecare melodie o interpreta altcineva, de exemplu melodiile Hora Staccato si Doina Oltului o interpreta cineva iar melodiile Ceasornicul si Sarba Expozitiei de la Paris o interpreta altcineva, iar melodia Ciocarlia o interpretau amandoi deci care din ei este Grigoras Dinicu. Uite iti dau si linkul sa vezi si videoclipurile http://www.trilulilu.ro/Horatiu30/65675ad8d8ae16 si o fotografie cu cei doi ca sa poti sa-mi explici si mie file:///C:/Documents%20and%20Settings/george/My%20Documents/My%20Pictures/Snapshot%20-%204.jpg .
(Mecanicul (discuție) 21 august 2010 17:50 (EEST))[răspunde]
Mersi, deci nu ne ramane decat sa facem cercetare originala (scuze pentru diacritice, incerc sa scriu cu telefonul ca sa fiu la moda). Ai Terminal deja concediul?--Mishuletz (discuție) 23 august 2010 18:55 (EEST)[răspunde]
Dacă sunteți amabil să îmi explicați cum aș putea schimba titlul, v-aș fi recunoscătoare. Am sesizat greșeala, prea târziu însă, iar acum nu știu cum să fac să o îndrept. Sunt un utilizator nou și nu prea știu "cu ce se mănâncă" dar mi-ar plăcea să ajut în continuare la dezvoltarea Wikipediei în limba română. Vă mulțumesc! (bi.choi (discuție)
...ah Paris, Paris ... nu am fost niciodată. Pot să mă laud însă că am fost în Camargue (delta râului Rhône) chiar și la Saintes-Maries-de-la-Mer, locul de pelegrinaj al țiganilor (sau rromilor, nu știu cu se numesc cei francezi). Tu însă dacă ai de gând vreodată să treci prin Germania de sud, nu ezita să mă anunți ca să bem o măsură(Maß) de bere impreună :).
Dar hai să vorbim despre poezii: sper că intre timp ți-ai revizuit atitudinea ta negativă față de "poezia nouă". Altfel ratezi ocazia să câștigi un premiu de 40.000 de EUR (la cele cca. 2000 de premii pentru literatură din Germania a mai fost adăugat unul). Poți să devedești asta scrind un articol despre Oulipo. Dar acum serios: când se va mai aduna material la Oskar Pastior am de gând să adaug ca exemplu și poezia tradusă de tine. Bineînțeles că scriind-o pe pagina mea de discuții ai elibert-o deja sub licența GFDL, dar mă gândesc că se cade să întreb mai întâi. O duminică plăcută. --Mishuletz (discuție) 5 septembrie 2010 13:24 (EEST)[răspunde]
Stiu ca nu prea are legatura cu muzica clasica dar as vrea sa aflu mai multe informatii pe langa cele postate de mine despre violonistul Nicu Stanescu. Din unele informatii ale mele am aflata ca a fost atat violonist cat si dirijor, compozitor etc, dar as vrea sa aflu si unele melodii de ale sale viata sa si daca dumneata detii aceste informatii voi fi incantat sa le ascult deorece pe acest maestru al muzicii lautaresti l-am ascultat intepretand melodia "Ciocarlia" [2] si de atunci mor de curiozitate sa caut si alte melodii sa gasesc si unele informatii asa ca m-am gandit la tine si poate mi-ai fi de mare ajutor.
Am citit o parte din articol (restul mi-l rezerv pentru deseară) dar pot să spun deja că mi-a provocat multă plăcere. Până îl voi citi cu mai mare atenție iată o mică atenție din partea oulipoistului Pastior numită enter:
das dokument des dokuments
des unkodierten mentors trennt
das dokument vom dokument
des monitors den es verbrennt
als dokument zum dokument
des unkodierten firmaments
das sich zentralverriegelung nennt
auf einem anderen dokument
auf dem kein monitor erkennt
was im moment des dokuments
an sogenannten nackten trends
sich aufmacht in die existenz
die zentnerweise ihr patent
entriegelt nachts auf dem zement
von unkodierter evidenz
Oskar Pastior, din „Das Hören des Genitivs”
este una din acele poezii pe care nu trebuie să le citești, ci poți să le lași pe ele să te citească pe tine....
Salut! După ce am citit discuția de la Discuție Categorie:Universități și colegii, mi-am făcut și eu ochii roată. Ce am găsit? Aici College spune că: A college (Latin: collegium) is an educational institution. The term is most often used today in Ireland and the United States to denote a degree-awarding tertiary educational institution and in some other English-speaking nations to refer to a private secondary school. Abia University college spune că: The term "university college" is used in a number of countries to denote college institutions that provide tertiary education but do not have full or independent university status. A university college is often part of a larger university. The precise usage varies from country to country.
Deci treaba este tot încurcată cu colegiile. În engleză majoritatea sunt de nivel universitar (terțiar) dar sunt și de nivel liceal (secundar). Toate cele bune, --Miehs (discuție) 30 septembrie 2010 11:38 (EEST)[răspunde]
Dragă Miehs, am reluat propunerea din 2007 de a ți se acorda permisiunile de administrator. Chiar dacă nu le vei folosi prea des, cred că statutul de administrator ar spori prestigiul acestui proiect. Din câte vezi, nu am făcut propunerea cu totul uneigennützig. M-aș bucura dacă ai accepta, spre folosul tuturor. --Mihai Andrei (discuție) 10 octombrie 2010 21:14 (EEST)[răspunde]
Înainte de a refuza oficial, te rog să chibzuiești asupra motivației propunerii candidaturii tale. Vei observa că nu este vorba de tine, ci despre acest proiect. Dacă asocierea mărcii "Miehs" cu wikipedia în limba română este prea mult cerut, atunci poți în continuare să refuzi. Planul meu era acela ca după tine, să-l propun pe Feri Goslar. Sper să nu-mi dai strategia cu totul peste cap, că ar fi o treabă bună. Iar dacă totuși vei refuza, atunci măcar nu cu motivația cu lipsa de "înregimentare", că prea sună a "meine Bescheidenheit ist mein größter Stolz". Servus, --Mihai Andrei (discuție) 10 octombrie 2010 22:42 (EEST)[răspunde]
Satul Buninți nu mai există astăzi, el unindu-se cu satul Mihoveni într-un moment necunoscut din secolul trecut. În lipsa unor date susținute de surse, am apelat la redirecționarea articolului, urmând ca atunci când voi avea (sau va găsi altcineva unele date) să-l separ din nou. --Cezarika115 octombrie 2010 21:00 (EEST)[răspunde]
Articolul de la rowiki e o farsă penibilă. Subiectul, însă, nu: vedeți legăturile iw. Nu pot să-l șterg, pur și simplu; ar trebui redus la un ciot decent – sau la mai mult, dacă se poate. Nu am timp, nici răbdare. Puteți dumneavoastră face ceva? Nu-mi trece prin gând să vă trasez sarcini! :) -- Victor Blacus (discuție) 15 octombrie 2010 23:04 (EEST)[răspunde]
Nu văd specificat nimic în articolul Bucovina, referitor la populația din Bucovina interbelică. Oricum, eu nu dau mare credit Marianei Hausleitner a cărei atitudine părtinitoare am simțit-o în lucrările sale. Ion Nistor în "Istoria Bucovinei" dă cifrele de la recensământul oficial din 1930, care relevă alte procente: români 41% și nu 34%, ruteni 27% și nu 40%, evrei 10% și nu 13%, germani 8%, deci proporția neromânilor ar fi de 59%. Mai trebuie să știți că oamenii se mai declarau și după cum bate vântul și nu numai după naționalitatea reală. Bunicul meu era trecut de autoritățile române în 1930 ca rutean, pe motiv că era greco-catolic, iar greco-catolicii din Bucovina nu pot fi decât ruteni (o prostie mare, pentru că erau destui români greco-catolici). La recensămintele din 1992 și 2002 s-a declarat român, dar asta nu l-a împiedicat să fie membru fondator al Forumului German din Suceava și acolo se pretindea german. Ce vreau să spun este că și autoritățile românești manipulau recensămintele, astfel nu se explică de ce romano-catolicii din Moldova (așa-numiții ceangăi) erau trecuți ca unguri (deși marea lor majoritate nu vorbeau o boabă ungurește). Deci, singurele surse pertinente nu pot fi considerate decât recensămintele, cu precizarea rezervelor că datele de acolo pot să fie distorsionate.
În plus, atitudinea părtinitoare a autoarei menționate este vizibilă. Spre cultura ei generală, ea ar trebui să știe că la momentul unirii cu România și în anii imediat următori, procentul neromânilor și din alte provincii era superior celor care se declarau români. În Dobrogea de Nord, erau doar 31% români în 1878, iar în Cadrilater doar 2.3% în 1910. Nu mai vorbesc de Ținutul Secuiesc. Singura explicație pe care o găsesc este că populația de acolo nu avea dezvoltată conștiința apartenenței la un neam și se declara după cum avea interes, iar în primii ani de după Unire (după sute de ani nu de românizare a populație, ci de deromânizare și de colonizare de populații alogene) multă lume evita să-și declare etnia reală. --Cezarika124 octombrie 2010 13:48 (EEST)[răspunde]
Am uitat să precizez că bunicul mea avea poloneza ca limbă maternă, mama sa fiind din Varșovia, și a vorbit aceatsă limbă în casă până la vârsta școlară. Așa că autoarea respectivă e în afară de înțelegerea etnicității din Bucovina. --Cezarika124 octombrie 2010 13:56 (EEST)[răspunde]
Acum câtăva vreme ați scris articolul Milița Pătrașcu. Ocupându-mă de inițiativa de curățenie am constatat că era marcat pentru unire cu articolul Milița Petrașcu. Ambele variante ale numelui există în literatură. Totuși, având în vedere că nu era numele ei de naștere ci datorat căsătoriei cu inginerul Emil Petrașcu am preferat varianta Petrașcu și am comasat toate informațiile sub acest titlu, materialul urmând a fi rearanjat. Am considerat totuși că este corect să vă informez despre aceasta și să vă întreb dacă aveți altă argumentare pentru păstrarea uneia sau alteia din variante, necesitatea comasării celor două articole fiind evidentă.Afil (discuție) 27 octombrie 2010 04:00 (EEST)[răspunde]
Bună dimineața! Tocmai am văzut cele două articole. Eu credeam că termenii sunt sinonimi, dar nici după citirea articolelor nu mi-e foarte clar care e diferența. Anluminurile ar fi motive geometrice, iar miniaturi cele care conțin personaje, peisaje? Dacă găsiți ceva prin referințe care să lămurească problema asta, cred că ar fi bine să completați articolele. Mulțumesc! --Urzică (discuție) 15 noiembrie 2010 07:46 (EET)[răspunde]
Păi nu : nu este vorba de Cadrilater (efectiv, restituit în 1916) ci de sudul Dobrogei românești (cedat la Tratatul de la București). Dar ai dreptate, voi figura si cadrilateurl pe harta, o rectific imediat. Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 15 noiembrie 2010 11:46 (EET)[răspunde]
Merci de apreciere!
Dacă nu vă convine de ceea ce eu am scris ,puteți anula,am crezut că e de datoria mea de utilizator să contribui scriind acea pagină care nu exista până atunci! Orice om gresește ,probabil am gresit cum spuneți și dvs ,dar datoria de admin pe care o detineți probabil vă dă dreptul să modificați cele scrise de mine..asa că baftă! eu voi abandona acel proiect,cu toate că aș fi avut destulă putere să-l continui ,si chiar să-l termin.Si nu voi mai începe altul curand.
stiu ca termenul era de viscoza dar oricum nu asa va arăta articolul final! am folosit o traducere de pe google, tocmai pt a -mi scurta timpul.
articolul final oricum l-ș fi greblat si pus in concordanță cu wikipedia.
Mulțumesc și o seara bună
cezfarm (discuție) 23 noiembrie 2010 21:29 (EET)[răspunde]
Mulțumesc pentru mesajul dv., însă lucrurile nu pot rămâne așa. Gutza și AdiJapan sunt superîncântați de principiile de la en:wp, însă nu văd că datorită situației locale acestea nu se pot aplica exact la fel la ro:wp. Când o să am timp (mi-a groază că iar trebuie să-mi pierd o zi ca să redactez un text „politically correct”) o să continui discuția la cafenea. Din păcate, datorită stilului lor de discuție (o altă problemă majoră pe ro:wp) îmi tebuie mult timp să redactez argumentația. Toate cele bune. --Turbojet29 noiembrie 2010 09:48 (EET)[răspunde]
Originalul sună așa: nach Artikel 111 der neuen Kirchenordnung wird der Bischof auf „unbegrenzte Dauer bis zur Erfüllung des 70. Lebensjahres“ gewählt. Așadar mandatul nu este limitat (5 ani, 10 ani etc.), ci este nelimitat, ca și contractul de muncă încheiat pe durată nelimitată (unbefristeter Arbeitsvertrag). Asta nu înseamnă că vârsta legală de pensionare ar deveni obsoletă. Vasăzică omul nostru al fost ales episcop pe durată nelimitată, însă nu poate rămâne în funcție după ce-și împlinește al 70-lea an de viață. --Mihai Andrei (discuție) 5 decembrie 2010 13:47 (EET)[răspunde]
Referitor la episcopii catolici, există reglementarea din CIC (Codex Iuris Canonici) care îi obligă să-și prezinte cererea de renunțare la exercitarea funcției odată cu împlinirea vârstei de 75 de ani. Suveranul Pontif (papa) poate să-i accepte cererea de renunțare sau să-l lase în funcție (can. 400 CIC): Episcopus dioecesanus, qui septuagesimum quintum aetatis annum expleverit, rogatur ut renuntiationem ab officio exhibeat Summo Pontifici... De regulă cererea este acceptată imediat, cu excepția cererii formulate de episcopi care sunt totodată cardinali, care de regulă sunt lăsați la conducerea diecezelor lor până la împlinirea vârstei de 80 de ani. (Altfel ar apărea situația bizară ca un episcop emerit să fie pensionar în dieceza sa, însă în virtutea titlului de cardinal ar avea dreptul până la împlinirea vârstei de 80 de ani să participe la consistoriu, adică la alegerea unui nou papă.) Un exemplu în acest sens este episcopul de Mainz, cardinalul de:Karl Lehmann, care anul viitor va împlini 75 de ani. Probabil că cererea sa de renunțare la funcție nu va fi acceptată imediat. O remarcă suplimentară: episcopii catolici rămân episcopi și după pensionare (pot hirotoni preoți, pot consacra altare etc.), însă nu mai au jurisdicție (adică nu mai sunt la conducerea efectivă a unei dieceze). --Mihai Andrei (discuție) 5 decembrie 2010 14:32 (EET)[răspunde]
Vă salut. Pomenita listă cuprindea mai multe inadvertențe; afară de răposatul Ronetti-Roman mai apăreau și Benjamin Fundoianu - Fondane, Tristan Tzara și Ilarie Voronca, expatriați în Franța de multă vreme, ș.a. Pot exista două explicații:
A. Funcționarul care a întocmit lista a făcut o treabă de mantuială;
B. Funcționarul de mai sus a fost un omenos care a încercat să salveze de la moarte niște suflete, completand lista cu persoane-balast, pe vremea cand era clar că situația ostaticilor este pecetluită. Varianta A este mai plauzibilă dar eu, subiectiv, prefer să admit varianta B. Presupun că adevarul va ramane necunoscut. Sarbatori fericite și LA MULȚI ANI! --Alex F. (discuție) 19 decembrie 2010 01:12 (EET)[răspunde]
Știindu-vă pasionat de cercetarea realizărilor românești, v-o semnalez pe aceasta. Din câte știu eu, domnișoarei Mărăcineanu nu i s-a recunoscut descoperirea radioactivității artificiale nici măcar de conaționali, iar rezultatele privind ploaia artificială au fost chiar luate în derâdere. Eu nu am timp să mă ocup și nici interes deosebit. -- Victor Blacus (discuție) 21 decembrie 2010 20:37 (EET)[răspunde]
Wikipedia nu se ocupă de acea listă de traduceri, ele trebuie trecute pe site-urile Wikipediei în limbi străine, Herta Muller este laureata a premiului Nobel si este un scriitor strain. Probabil ca ar trebui sterse si de la ea, cine le-a pus acolo a dorit să acopere lipsa de informații despre scriitorul respectiv. Cartile Hertei Muller au fost traduse fără subvenția statului german, în cazul lui Cărtărescu el a fost tradus din banii noștri, pe baza unor burse oferite cu generozitate de prietenii lui din Institutul Cultural Român. Am lăsat în articol mențiunea că a fost tradus în mai multe limbi, cred că este suficient. De altfel acea listă și-o poate trece în C.V.-ul personal, pe site-ul editurii sau pe cel al Facultății de Litere, de unde cam lipsesc informțaiile. Cu stimă, Mayuma23 decembrie 2010 14:57 (EET)[răspunde]
Articolul Statuia ecvestră a lui Carol I din București mi se pare foarte bine scris și echilibrat, cu multe referințe (chiar foarte multe, dacă ne raportăm la marea majoritate a articolelor de pe Wikipedia). E bine că ați introdus subcapitolul „Critici”; dar aprecieri pozitive chiar nu sunt? (dacă nu aprecieri referitoare la valoarea artistică a sculpturii, măcar la valoarea ei ca simbol istoric și ca reparație a unei nedreptăți).
Modificarea a fost motivată întâi de Volîn, forma preferată fiind Volânia. Cu o cale am schimbat masacrarea în masacru, pentru că substantivul neutru e mai uzual pentru această expresie decât substantivarea verbului cu păstrarea sufixului infinitivului lung. Aceasta e de demult exprimarea uzuală în literatura de specialitate și în stilistica adecvată. Spre exemplu (o parte sunt astfel și la ro.wp):
Masacrul de la Otopeni
Masacrul de la Katyn
Masacrul din padurea Katin
Masacrul de la Hatîn
Masacrul inocenților
Masacrul de la Treznea
Masacrul de la Ip
Masacrul de la Cernobâl
Masacrul de la Tighina
Masacrul din Texas
Masacrul de la Wounded Knee
Masacrul de la Fântâna Albă
Masacrul de la Odesa
Masacrul de la Nankin
Masacrul de la Siculeni
Masacrul de la Jilava
Masacrul de la Hodjalî
Merge însă și masacrarea, nu susțin deloc că ar fi variantă greșită. Vă mulțumesc că ați refăcut dvs. Vă doresc un an nou fericit, la mulți ani cu sănătate și împlinirea dorințelor. - Avit0h0l (discuție) 31 decembrie 2010 16:14 (EET)[răspunde]
Varianta română a numelui pentru regiunea poloneză e de fapt "Volhânia" sau "Volhînia". Așa cum figurează la ro.wp e o adaptare după forma originală, poloneză. Din păcate nu dispun de surse care atestă forma "românizată", în afară de un termen din paleontologie și geologie, "volhinian", și ceea ce iese la iveală cu ajutorul Google (mai ales Volhînia). Dar în articolul dedicat provinciei se vede și în numele din alte limbi (germană și ebraică) prezența unui h. Nu știu cum se procedează, redenumire sau includerea unor redirecționări? - Avit0h0l (discuție) 31 decembrie 2010 18:07 (EET)[răspunde]
Bună ziua, Miehs. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Dogaru Florin. 
