Astăzi, joi, 25 aprilie, vă rog să scrieți mesajele la sfârșitul paginii, indiferent de subiect. Dacă le scrieți în arhivă cu siguranță nu vor fi citite. Mulțumesc. Miehs
Un an nou fericit! vă doresc, domnule Miehs. Ca să intru în temă: trebuie să vă critic, mai întâi...: Dumneavoastră vă autodesconsiderați la intervenția aceasta. Păi, „treburili”, nu`s chiar așa (,...:)). Poate vă considerați Feldwebel în chestiuni ale teoriei relativității generale, dar, când am cerut ajutorul dumneavoastră, eu vă consideram Oberst al tărâmului pe care „patinam”. Acum, sigur, putem juca la nesfârșit cu simbolurile sau formele scriptice, dar ceea ce este important, în opinia mea, este: că totul e relativ, recte: pentru fiecare „rol” trebuie găsit „jucătorul” potrivit. (Doamne ferește să fiu acuzat pentru „furtul” unor expresii la modă). Prin urmare, Herr Oberst, vă rog să-mi acceptați „neobrăzarea” mea:
Hotărâsem că abandonez discuția, dar am remarcat intervențiile dumneavoastră pe pagina de discuții a articolului Isus din Nazaret și mi-am zis să vă scriu aici nițel. Am redeschis problema numelui articolului în partea de jos a paginii, am argumentat suficient, am fost combătut cu informații false (nedocumentate) chiar de Mihai Andrei și alții, m-am enervat, am coborât nivelul discuției (regret asta, nu-mi face plăcere să discutăm bătând cu papucul în tribună, ca Hrușciov), dar Mihai Andrei are o pornire ciudată de a menține forma Isus, când eu am pledat pentru Iisus cu argumente care țin de limbă, nu de confesiune. Mihai Andrei consider că și-a pierdut credibilitatea de moderator obiectiv prin înverșunarea sa. El argumentează pornind de la propria idee, nu de la realitate, ceea ce-l pune într-o postură ridicolă. Lecturarea întregii discuții este edificatoare. Sper că veți putea restabili echilibrul dezbaterii de acolo. Dacă discuția revine pe făgașul normal, aș fi dispus să reiau argumentarea punctual, zilele viitoare (cu atât mai mult cu cât nu mi s-a contestat nimic din ceea ce am spus la subiect).--Iorest (discuție) 14 ianuarie 2012 18:34 (EET)[răspunde]
Savuros articolul pe care mi l-ați dat! Vă mulțumesc, nu-l cunoșteam! Deci să-l credem pe T.D. pentru ce spune? Nu aș putea să confirm sau să infirm ce zice el acolo privitor la activitatea "nemțască" a lui Pușcariu, dar mă leg de un singur aspect: "Până astăzi știe nemțește mai bine decât românește. S’a specializat totuși în istoria limbii române. Deși obtuz la minte, a reușit să devină profesor universitar". Elev al lui Gaston Paris, elev și colaborator al lui Meyer-Lubke, prețuit de marii romaniști din Occident, Sextil Pușcariu este considerat "obtuz la minte" de T.D., un individ care nici măcar nu-și semnează articolele cu numele întreg și care scrie aceste articole vehemente, înfierând "vechiul regim", în sept.-oct. 1944. Vă mulțumesc pentru link, dar îmi exprim speranța că nu luați drept sursă pentru Wikipedia aceste baliverne: http://www.caietesilvane.ro/indexcs.php?cmd=articol&idart=1480. Mă întreb ce scria presa vremii și despre Rădulescu-Motru sau P.P. Negulescu; despre Lucian Blaga știm ce scria.--Iorest (discuție) 18 ianuarie 2012 11:45 (EET)[răspunde]
Ar fi preferabil să folosim {{codLMI}} doar în articolele despre monumente, altfel Strainubot se pierde (crede că trebuie să pună legătură de la monument la articolul respectiv). Mă gândesc să fac un alt format {{autorCodLMI}} pentru codurile din articolele despre arhitecți, artiști etc. Ce părere aveți?--Strainu (دسستي) 21 ianuarie 2012 18:26 (EET)[răspunde]
Ca regulă generală, aș vrea să folosim formatele doar acolo unde nu pot apărea confuzii (de exemplu, dacă relația dintre monument și subiectul articolului e bijectivă)
articolul despre creatorul său - {{autorCodLMI}} (ca să identific câmpul în care trebuie pus)
articolul despre persoana reprezentată de monument - nu prea știu ce să zic. În cazul monumentelor funerare, am permis robotului să adauge o legătură către pagina celui decedat, în ideea că foarte rar o să fie un articol despre un mormânt. În cazul general însă, avem articole, ba chiar posibil mai multe despre monumente dedicate aceleiași persoane (Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău, Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași etc.) deci probabil n-ar trebui marcat în niciun fel. (vezi și mai jos)
articolul despre localitate - nu trebuie marcate, neexistând o relație injectivă între monumente și localități. În același articol despre localitate pot exista mai multe monumente referite. Eventual am fi putut avea un al treilea format, dar el e inutil, deoarece localitatea e aproape întotdeauna corectă în listă (mă rog, mai sunt greșeli la forma de organizare sau nume, dar foarte foarte rare)
articolul despre evenimentul comemorat de monument - nu trebuie marcate din același motiv ca la punctul anterior.
Dacă vă e însă mai ușor să scrieți {{codLMI|B-II....}} decât [[Cod LMI]]: B-II..., putem să lăsăm {{codLMI}} doar pentru formatare (i.e. să poată fi folosit oriunde) și să folosim {{articolCodLMI}} pentru ontologii. Ideea e că n-am vrut să mă complic deoarece nu-mi dau seama cât de mult o să folosească toate aceste formate odată ce voi termina de umplut listele. Va mai fi nevoie de ele sau nu va mai fi? Momentan nu pot să ofer vreun răspuns.--Strainu (دسستي) 21 ianuarie 2012 19:44 (EET)[răspunde]
Întrebarea este bună. Nu, nu a fost reamplasat pe locul ei original. Noua locație a fost parcul lângă intrarea de spate a clădirii din Bulevardul Cetății. --Kulja (discuție) 3 februarie 2012 15:23 (EET)[răspunde]
Am dat azi întâmplător peste articolul respectiv (foarte bine documentat) la en.wiki. Țin minte că ați întrebat la Cafenea dacă are cineva informații, dar nu v-a răspuns nimeni. Toate cele bune!--Mycomp (discuție) 12 februarie 2012 14:16 (EET)[răspunde]
...Dar mă opresc aici, am ajuns la alte idei nenecesare acum...
Continuare:
Nu nu, ați înțeles greșit. Nu-mi doresc ca limba să rămână imuabilă. Sunt două școli de gândire în România, una care susține ancorarea în trecut, alta care susține „sincronizarea” cu lumea mondială, din punctul meu de vedere ambele greșite. Una insistă pe eliminarea elementelor noi, alta insista EXCLUSIV pe îmbogățirea prin neologizare, în absența oricărui mecanism intern de îmbogățire a vocabularului, atât de blamat de mentalul colectiv, dar atât de activ în alte limbi.
În engleză verbizarea substantivelor de exemplu este foarte productivă, ca să dau un exemplu. În franceză, schimbarea valorii gramaticale prin contopire. În mandarină, metaforizarea, în rusă, substantivizarea intensă.
În română să spunem șoarece sau DC (dispozitiv de control a poziției cursorului) spre exemplu, este nu numai disconsiderat dar luat în derâdere, autorul unei astfel de sintagme aproape va fi ars pe rug și luat la mișto; este numai unul din domeniile în care românii sunt încurajați în mod activ să cedeze lingvistic 100% în fața neologismelor, iar această cedare începe să aibă efecte serioase și în zona morfo-sintactică, calchieri brute fiind acceptate astăzi.
Similar cu ce se întâmplă cu româna astăzi s-a petrecut în secolele 15-18 cu suedeza, întregul sistem gramatical al acestei limbi prăbușindu-se sub influența germanei (nu prin evoluție internă graduală precum cele nșpe conjugări în română, care au devenit 4 TOCMAI sub influența limbilor latine între care vrem cu disperare să ne socotim, artificializându-ne limba).
O etnie se prăbușeste în momentul în care în mentalul colectiv piere sentimentul de apartenență la ceva. O organizație piere când persoanele nu mai trag într-o direcție ci în douăzeci. O limbă piere în momentul în care „spiritul” și logica internă sunt ignorate, în dauna logicii interne a altor limbi, marcă a faptului că oamenii au spiritul frânt și un serios complex de inferioritate.
Dacă vreau să vorbesc în engleză, vorbesc în engleză, pe care o știu aproape nativ, dacă vreau franceză, franceză. Să încercăm să evităm extrema în care cad mulți basarabeni care nu pot să vorbească nici română standard, nici rusa standard, pentru că acolo se va ajunge, la o republică bananieră lingvistică. Nu e o scuză că trăim în secolul tehnologiilor (chiar eu însumi sunt inginer IT).
În recapitulare, susțin evoluția naturală, neforțată, internă a limbii, separarea de trecutul inflexibil dpdv socio-lingvistic, dar și separarea de un viitor în care româna va fi un simplu algoritm de înlocuire a cuvintelor engleze, dar cu aceeiași gramatică.
Multă sănătate și dumneavoastră.
Ați văzut cartea lui Dima? Dacă am fi siguri, am pune informația în notă, cu citarea completă: autor, titlu, editură, an, pagină... S-ar termina astfel cu atacurile asupra articolului și proiectului. Omul înțeleg că are dreptate, dar s-a comportat mereu ca un vandal și de aceea n-a fost crezut. -- Victor Blacus (discuție) 22 februarie 2012 23:01 (EET)[răspunde]
Mulțumesc pentru informație. Nu mă apuc să modific, văd că ați făcut ce se putea. Problema este că Manolemihai n-a fost mulțumit nici după ce i-am atras atenția că ați introdus informația; a continuat ca un vandal. I-am mai atras atenția că nu e în interesul lui să insiste în același stil, fiindcă va fi blocat. Până la urmă asta a și trebuit să fac. -- Victor Blacus (discuție) 23 februarie 2012 10:17 (EET)[răspunde]
O imagine frumoasă ai pus pe Wikipedia. O să încerc să adaug și eu câte ceva mîine la articol, despre muzeul asociației sau poate și despre revista Der Wanderer, scoasă de secția București. Când este planificată următoarea drumeție?--Mishuletz (discuție) 28 februarie 2012 21:20 (EET)[răspunde]
Bună seara. O sugestie pentru un viitor articol: Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România și recent membru corespondent al Academiei Române. Cred că vă va face plăcere să scrieți ceva pentru că mie mi se pare un om absolut remarcabil. --Cezarika130 martie 2012 20:09 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc oricum de apreciere :( sunt curios dacă nu veneam eu cine vă mai ridica chimia (exceptând faptul că mai sunt unii care ajută). Nu îmi explic cum ai găsit numai greșelile (creeate), de fapt așa face toată lumea; se uită la părțile negative, nu la cele pozitive... Alex17nico (discuție)6 aprilie 2012 13:02 (EEST)[răspunde]
Dar mai întâi tradiționala urare de Paști care, în interpretarea mea eretică, transcende granițele dintre confesiuni și religii. Articolul despre Burlă mi-a amintit de rața lui Burlă, care a distrat ieșenii o bucată de vreme. Am aflat despre ea pe când eram un puști care devora cărți, din Istoria literaturii române a lui Călinescu. Și, ciudat dar încurajator, n-am uitat-o. Cred că nu trebuie să lipsească din articol. -- Victor Blacus (discuție) 15 aprilie 2012 15:31 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru urări. Despre rață am inserat o frază, tot ce am putut găsi. Nu știu care erau de fapt argumentele și etimologiile propuse de cei trei, și de ce aceea a lui Burlă ar fi fost mai ieșită din comun, stârnind ilaritate. Poate se va găsi cineva mai documentat decât mine, care să completeze. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 15 aprilie 2012 17:45 (EEST)[răspunde]
Mă bucur că a apărut articolul; era o lipsă serioasă. Era inginer de mine și geolog, dar nu și geofizician. Însă a folosit metode geofizice de prospecțiune, făcând ceea ce se numește geologie inginerească. Era expertul recunoscut în zăcămintele de aur. De aceea a și fost deținut (de sovietici): avea toate datele despre aurul românesc. A fost pus în libertate, la intervenția lui George Murgeanu, cu condiția să continue cercetările (eliberatorilor le trebuia aurul). Sunt lucruri bine cunoscute în comunitatea geologilor și geofizicienilor români, care circulă în folclor; nu știu în ce măsură pot fi documentate cu surse și nu găsesc timp pentru cercetări. Sunt încântat că a ieșit la lumină chestia cu premiul la bob de la Olimpiada din 1928. -- Victor Blacus (discuție) 21 aprilie 2012 15:21 (EEST)[răspunde]
Felicitări pentru noul articol, dar în mod special pentru imaginea încărcată recent de către dumneavoastră! Cred că anticariatele bucureștene gem de asemenea imagini, libere deja de dreptul de autor; poate că o „vânătoare sistematică ” în aceste așezăminte ar putea conduce la o proliferare pe wp. a imaginilor autentice despre Bucureștiul de altă dată. Imaginea din post-cardul „antic” e superbă, nu cred că realitatea actuală se poate compara cu ambientul de acu` vreun secol...:-). Al dvs, --Zsolt (discuție) 23 mai 2012 11:43 (EEST)[răspunde]
Guten Tag, Herr Christian. Am scris textul de mai sus, nu fără o anume implicare „emoținală”. Cândva, de demult, când eram „locatar” al Bucureștilor, zilnic treceam să iau tramvaiul de pe Bulevardul Coșbuc din fața Spitalului Brâncovenesc sau autobuzul 330 ce avea stația chiar lângă poarta Bisericii Domnița Bălașa, vis-a-vis de intrarea laterală a Tribunalul Municipiului București din Palatul Justiției, pe fosta Calea Rahovei (acu` nu știu cum se mai numește). Involuntar am fost martor la dărâmarea brutală a spitalului și la „înțărcuirea ” cu edificii ale iepocii di aur a splendidei biserici. Stăteam, „Anno Domini...” să vină tramvaiul, ce nu mai venea dinspre Unirii, și era cumplit de cald, cândva la finele lunii iunie; de plictiseală, ne-am apucat să privim, apoi să fotografiem, „opera constructorilor”: o macara ce avea agățată de „cioc” o bilă de oțel de câteva chintale, balansa „mijlocul de muncă” să dărâme capodopera arhitecturală, pentru a face loc pentru „noile ctitorii”. Am stat și am fotografiat, apoi nu am mai luat tramvaiul, ci ne-am dus la Club-A de la Arhitectură, unde ne-am c-am împărtășit „sincer ” părerile. La două zile, am fost „invitat”, în termeni foarte corecți, de către unii „tovarăși”, care mi-au cerut să le predau aparatul și toate rolele făcute în ultimele treizeci de zile. Pe atunci, fiind un Calimero, puțin speriat, am predat vreo zece role leica nedevelopate, pe care băieții deștepți le-au voalat în fața mea. Atunci, nu-mi părea rău de rolele nedevelopate, vroiam să recuperez aparatul; acum, când nu mă mai consider un Calimero, ași da zece aparate performante pentru o singura rolă de film de atunci.--Zsolt (discuție) 25 mai 2012 14:51 (EEST)[răspunde]
Se pare ca nu prevedeati pe atunci aparitia internetului si a Wikipediei (;) unde sa incarcati pozele facute atunci pentru a subtiliza din rolele predate tovarasilor.--79.119.211.140 (discuție) 27 mai 2012 00:00 (EEST)[răspunde]
Salut. Ești familiar cu conținutul acestui site? Aici scrie că:
„Cererile de utilizare a continutului Site-ului in orice scopuri decat cele personale pot fi trimise la adresa: Active Soft S.R.L., Bd. Pierre de Coubertin, Office Building, et. 3, sectiunea 1, sector 2, Bucuresti , cu mentiunea "Pentru echipa crestinortodox.ro" sau prin oricare dintre modalitatile indicate la pagina de Contact a Site-ului.”
Nu văd mail-ul lor, poate apare pe undeva. Ce crezi, se poate coresponda cu aceștia în numele wikipedia pentru a prelua/adapta câteva (zeci) de articole de la ei? --_ Florinvorbărieisprăvi2 iunie 2012 08:58 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc, domnule Cristi, pentru contribuția dvs. la articol. Din punctul meu de vedere, dacă articolul a fost completat cu suficiente date pentru a nu fi un simplu ciot, el poate fi șters automat din lista cu articole propuse. Poate ați dori să scrieți ceva și despre Crematoriul Vitan sau despre cuvântul crematoriu. Mulțumiri încă o dată. --Cezarika118 iunie 2012 15:00 (EEST)[răspunde]
Confuzia apare deoarece este vorba despre două lacuri Văcărești diferite.
1. Lacul despre care vorbește articolul la care vă referiți este un lac realizat pe râul Dâmbovița în județul Dâmbovița în dreptul localității Văcărești, Dâmbovița. Dacă puteți utiliza programul Google Earth care prezintă fotografii satelit (sau eventual alte programe care se bazează pe aceleași date cum ar fi Wikimapia) și căutați Văcărești, Dâmbovița, veți putea vedea lacul Văcărești respectiv care este localizat puțin la sud de localitatea Văcărești, la sud de Lucieni și la nord de Perșinari.
2. Lacul despre care vorbește articolul din Wikipedia este un lac executat într-un cartier din București, în zona în care exista pe vremuri Mănăstirea Văcărești. Nu știu dacă sunteți Bucureștean și dacă cunoașteți zona respectivă. Dar oricum este un lac din București. Pe Google Earth îl puteți vedea limitat de Splaiul Unirii la Nord, Calea Văcărești la Vest, Șoseaua Olteniții la Sud și șoșeaua Vitan la Est.
Aceasta constituie explicația datelor atât de diferite. Vă stau la dispoziție dacă aceste informații nu sunt suficiente.
Bună ziua. Mulțumesc pentru mesaj. Cunosc cele două monede de 50 de bani emise în 2010 și respectiv în 2011. Au fost emise atât în tiraj relativ mare cît și în tiraje mici, de calitate "proof". Am aceste monede în colecție, de ambele calități. Ca noutate, luni, 25 iunie, vor fi puse în circulație, de BNR, o monedă de aur cu valoarea nominală de 100 de lei, având titlul de 900/1000, într-un tiraj de 250 de exemplare, calitate "proof", precum și o monedă cu valoarea nominală de 50 de bani, într-un tiraj de 1.0000.000 de exemplare, de caliate de circulație obișnuită. Ambele monede se referă la Neagoe Basarab și ctitoria sa de la Curtea de Arges, construită, potrivit legendei, de Meșterul Manole. Voi citi articolul la care vă referiți și voi face, eventual, completări. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 23 iunie 2012 21:44 (EEST)[răspunde]
De la Magdalena Bratescu pentru domnul Miehs:
Buna ziua domnule Miehs
va multumesc pentru corecturi la pagina Magdalena Bratescu si pentru tot!
Am doar doua observatii legate amandoua de NOTE: scrisoarea catre Andrei Zinca este un fals si va rog sa stergeti cinemagia din pagina, eu nu stiu cum; la fel, nota legata de Vanessa Berri trimite la un site de enciclopedie erotica care nu are nicio legatura cu romanul meuBrambura (discuție) 6 iulie 2012 15:36 (EEST)[răspunde]
Multzumesc pt promptitudinea corectarilor. Exista la Google o referintza la romanul VANESSA BERI: iTunes-Books-Vanessa Beri by Magdalena Bratescu in l romana cu poza copertei si subiectul romanului; va rog s-o adaugatzi la NOTE. Brambura (discuție) 6 iulie 2012 17:54 (EEST)[răspunde]
Da, îmi recunosc greșeala și îmi cer scuze pentru editare, dar departe de a-mi bate joc de cineva a fost intenția mea și nu cred că era nevoie de acea remarcă sarcastică! --BogdyBBA (discuție) 18 iulie 2012 19:19 (EEST)[răspunde]
Salut !
Domnule Miehs uitându-mă pe pagina dvs. de utilizator am sesizat următoarea afirmație la secțiunea Viitor de aur țara are:
„Bagamias pula in utilizatorescu numit Mieh.Asta e cu guta in pat si se homosexuaeaza.sa sti Mieh ca iti fut vreo doua in guradelingi covoru.Tu si guta va sugti pulla reciproc.Cacamas in tine!!11Ce e o pizda macar sti?”
Felicitări pentru imagnile făcute! Mă bucur foarte mult pentru interesul dvs față de aceste valori culturale deosebite uitate de guvernările din ultimii 20 de ani. Între timp am copiat imaginile la Commons pentru a fi accesibile și pe celelalte Wikipedii. -- Numai bine, Saturnian (discuție) 28 august 2012 21:03 (EEST)[răspunde]
M-ați întrebat mai demult cum ar trebui folosit {{codLMI}}, iar răspunsul pe care vi l-am dat la vremea respectivă s-a cristalizat în mesajul de la Discuție_Proiect:Monumente_istorice#Folosire_.7B.7BcodLMI.7D.7D. Dacă ignorați îndrumările de acolo veți obține poate niște legături interne, dar veți pierde posibilitatea adăugării automate a informațiilor în listă. Concret, la Grădina Icoanei, ar trebui folosit numai pentru codul grădinii, nu și al monumentelor din grădină. Dacă doriți, puteți adăuga de mână legătura către lista de monumente din care fac parte celelalte monumente; pentru București e chiar mai bine așa, deoarece din cod nu se poate deduce automat în ce sector este monumentul. Mulțumesc pentru înțelegere și pentru ajutorul în popularea automată a listei.--Strainu (دسستي) 26 septembrie 2012 18:41 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru separare. Despre personaj, așa o fi cum ziceți, mi-e greu să deosebesc între diferiții membri ai vechilor familii românești. De obicei în aceste situații eu am modificat lista dar am lăsat o referință cu conținutul inițial al listei.--Strainu (دسستي) 26 septembrie 2012 21:16 (EEST)[răspunde]
Salut, nu am decât cuvinte de apreciere pentru articolul bine documentat pe care l-ai conceput despre Teatrul Barașeum. Aș vrea doar să atrag atenția că de fapt, deși se află în aceeași clădire, Teatrul Evreiesc de Stat este de fapt o instituție diversă, cu toata moștenirea culturală și continuitatea evidentă.
Teatrul Barașeum era in principal, din cauza împrejurărilor, un ansamblu în limba română, cu excepția ultimelor 2-3spectacole de după 23 august 1944. El a fost un episod, fără îndoială, formidabil, în acele timpuri, din istoria teatrului și culturii evreilor din România și din Europa și din istoria României. El a durat circa 4 ani și și-a pus desigur o amprentă ieșită din comun asupra vieții artiștilor și a publicului evreiesc din București și România. Teatrul Ikuf și apoi Teatrul Evreiesc de Stat din București, și ele fenomene pe plan european, nu sunt identice cu Barașeum. Ele au fost (T.E.S mai este),în primul rând, ansambluri în limba idiș. la care multă vreme nu au mai colaborat o mare parte din artiștii evrei de limba și cultură română, care și-au regăsit libertatea (îngrădită curând și ea de noua dictatura comunistă) și locul pe scena culturală de limbă română. De aceea linkul către articolele despre Teatrul Evreiesc de Stat din engleză și rusă este oarecum problematic. Părerea mea e că Teatrul Evreiesc de Stat ar avea nevoie de fapt, de un articol separat, cu trimiteri și la articolul despre Teatrul Barașeum. Și în Wiki ebraică articolul care se numea inițial Teatrul Evreiesc de Stat din București și-a schimbat în mod greșit denumirea în Teatrul Barașeum. evident din cauza istoriei și a clădirii comune. S-ar putea poate diviza articolul sau găsi o soluție alternativă. Al tău colaborator,Ewan (discuție) 2 octombrie 2012 04:00 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru clarificări. La propoziția atributivă mă gândeam, dar sincer, nu mai eram sigur în ceea ce privește regula. Mă gândesc să creez niște sub pagini, paginii mele de utilizator, cu anumite reguli ale limbii române (cel puțin acele reguli, unde personal am probleme). Cele bune.--Silenzio (discuție) 14 octombrie 2012 19:20 (EEST)[răspunde]
Sfatul meu este să nu dați idei anumitor wikipediști, deoarece vor lua acel link drept sursă de încredere. :)). Mulțumesc, unele definiții sunt foarte reușite. Mi-au rămas în minte: AMPULĂ, MANIPULARE, MOLIERE și TRACTOR. :)).Cele bune. --Silenzio (discuție) 15 octombrie 2012 02:11 (EEST)[răspunde]
Cazul enciclopediei on-line, Enciclopediei României, realizată prin eforturile extraordinare ale lui Radu Trifan și ale Emiliei Jurj, este un alt exemplu strigător la cer de folosire "nuanțată," dar evident hiper-tendențioasă, a notabilității. Ca să vă readuc aminte pe scurt povestea, întrucât s-au format două trupe sau găști, și una a devenit "învingătoare," utilizatorii RaduFan, Emily și Pixi (excelenți editori) au decis să plece. Cu eforturi remarcabile, mai ales datorate lui Radu Trifan și ale Emiliei Jurj, au fondat Enciclopedia României [on-line]. Ce au făcut cei "învingători?" Dintr-o grămadă de motive subiective, pe care oricine le poate ușor ghici, au "interzis" publicarea vreunui articol despre sus-numita enciclopedie pe motivul " notabilității sale incerte," dar avem - în schimb - articolașul aista, [1], referitor la povestea inter-belică cu pricina.
Am văzut că ai etichetat articolul Zi de naștere ca articol fără referințe deși are câteva. Primele două fraze, de unde acestea lipsesc sunt bucăți traduse din articolul es:Cumpleaños, dar e vorba de 2 fraze și nu de articole întregi care nu au nici o referință (ex:Maimuțoiul Monk,Mami DoiPantofi, Buldogul Manole, etc,etc.... am luat 3 articole la rând dintr-o categorie). Am înțeles că traducerile sunt principala cale prin care se contribuie la wikipedia deci nu văd care e diferența între această traducere și alte mii.--Bogdan29roman(discuție)18 octombrie 2012 22:41 (EEST)[răspunde]
Chiar dacă wikipediile în alte limbi nu vi se par credibile, puteți vedea că nici wikipedia în engleză, pe care am observat că o folosiți ca șablon, nici ea nu are referințe pentru partea de început (A birthday is a day when a person celebrates the anniversary of her or his birth. Birthdays are celebrated in numerous cultures, often with a gift, party, or rite of passage. The celebration of a birthday usually is thought to mark how old a person is, "Happy Sixteenth Birthday", traditionally stopping when death occurs and only stating that if still alive, they would have been (number of years) old. Some contemporary writers ignore anniversary aspect, however, and keep counting the years since the date of birth of famous people, such as, proclaiming that it is Shakespeare's "four hundredth birthday" (although he died at the age of fifty-two) instead of noting that it is the four hundredth anniversary of his birth.)--Bogdan29roman(discuție)18 octombrie 2012 22:45 (EEST)[răspunde]
În al 2-lea mesaj, nu m-am referit la dvs în mod personal, ci am observat în timp, că wikipedia.ro se raportează repetitiv la wikipedia.en ceea ce eu nu fac ptrcă nu vorbesc engleza și asta mă face diferit de ceilalți și uneori sursa contribuțiilor mele pare, poate, mai greu de verificat.--Bogdan29roman(discuție)18 octombrie 2012 23:22 (EEST)[răspunde]
dumneavoastră către Cezar. Mă bag pe fir, pentru cazul că Cezar n-ar fi prin apropiere. Vă duceți pe pagina respectivă, apăsați butonul Edit și adăugați la Description ce aveți de adăugat. E ca editarea unei pagini oarecare. Trebuie să fiți autentificat. Dacă nu va descurcați, pot să vă ajut. -- Victor Blacus (discuție) 22 octombrie 2012 22:35 (EEST)[răspunde]
Din treaba asta am învățat și eu ceva: cum stau lucrurile cu fișierele transferate de la rowiki la commons. Nu știam, fiindcă am încărcat totdeauna numai la commons. Descrierea multilingvă apare însă numai la versiunea în limba română a paginii de la commons, unde au fost transferate datele. Dacă vă duceți pe pagina commons adevărată (clic pe consultați pagina sa descriptivă acolo), veți constata că nu a fost transferată decât versiunea în engleză. Dacă vreți să apară și celelalte, trebuie urmată procedura descrisă de mine. -- Victor Blacus (discuție) 22 octombrie 2012 23:14 (EEST)[răspunde]
Vedeți descrierea în toate limbile și pe pagina sa descriptivă acolo? Eu văd numai descrierea în engleză, deși pe pagina sursă (cea la care se ajunge cu butonul Edit) apar toate. Presupun că, pentru a nu suprasolicita serverul, se execută doar primul script. Soluția este ca descrierile să fie introduse ca simplu text — nu ca formate (care sunt programe executate în timp real). E ca la mesajele de avertizare, care trebuie introduse prin substituție. -- Victor Blacus (discuție) 22 octombrie 2012 23:31 (EEST)[răspunde]
Nu e chestia în suprasolicitarea serverului. Textele se încarcă în pagină toate, dar sunt ascunse. Chestiuța (en. feature) e descrisă aici.
Fișier cu utilizare cinstită, înlocuibil: Fișier:Muzeul Cailor Ferate Romane.jpg[modificare sursă]
Mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Fișier:Muzeul Cailor Ferate Romane.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este utilizat conform politicii de utilizare cinstită, însă ilustrează un subiect pentru care se poate găsi un fișier liber înlocuitor care dă suficientă informație necesară articolelor în care e utilizat. Dacă considerați că acest fișier nu este, totuși, înlocuibil, vă rugăm să completați justificarea utilizării cinstite cu motivele pentru care considerați că este așa.
Dacă ați încărcat și alte fișiere nelibere, verificați că ați specificat cum respectă ele criteriile pentru materiale protejate. Găsiți o listă cu paginile de descriere a fișierelor modificate de dumneavoastră aici. Chiar dacă oferiți o justificare conform căreia fișierul este neînlocuibil, el tot ar putea fi șters. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim. —Andreidiscuţie29 octombrie 2012 16:37 (EET)[răspunde]
Iaca flioșc. Aș avea rugămintea să nu mai trimiteți mesaje pe pagina mea de discuții, nu intru pe wikipedia pentru a socializa. Problemele cu care se confruntă wikipedia pot fi discutate la Cafenea sau pe paginade discuții ale articolelor. Wikipedia e plină de greșeli gramaticale nu e ăsta cel mai mare și mai ales că nu era într-un articol ci într-o discuție. Pârâuri e varianta cea mai populară în română (vezi rezultate căutare google). --Bogdan29roman(discuție)6 noiembrie 2012 15:41 (EET)[răspunde]
Dicționarul DEX nu dă forma flioșc, ci doar formele fleoșc și fleașc. Dar, cum nu intrați pe wikipedia pentru a socializa, ci pentru a scrie cu "orori" de ortografie, nu mai trimit mesaje pe pagina dumneavostră de discuții, ci-mi spun părerea aici. Din aserțiunea mai ales că nu era într-un articol ci într-o discuție rezultă că sunteți convins că numai în articole trebuie să fiți bun, în discuții nu e nici o pagubă dacă sunteți prost. Așa să rămână! --Miehs (discuție) 6 noiembrie 2012 16:21 (EET)[răspunde]
Nu știu de ce, dar citind răspunsul dumneavoastră mi-am amintit de un vechi proverb internațional (poate e cunoscut și de moldoveni) Înțeleptul învață din greșelile altora, omul obișnuit învață din propriile greșeli iar prostul nu învață nici din propriile greșeli. --Miehs (discuție) 6 noiembrie 2012 22:20 (EET)[răspunde]
Discuția asta nu are nici un rost, eu privesc diferit rolul dex-ului și a academiei române. Ei trebuie să standardizeze limba româna dar limba rămâne a poporului român care o va schimba după propria voie. Limba română nu e inventată de doi trei deștepți de la academie. Limba nu e o știință exactă precum fizica sau matematica. Pârâuri nu folosesc doar eu ci jumătate din poporul român, deci e o tendință pe care dex-ul nu ar trebui s-o neglijeze. Până și cu limbile regionale, poate în timp graiul moldovenesc se va desprinde din limba română precum dialectele și graiurile altor limbi :valenciano/catalană; afrikaans/olandeză și cu tendințe mari argentiniană/spaniolă sau portugheză/braziliană. Nu trebuie să vă credeți atât de deștepți și să faceți proști pe toți în stânga și în dreapta. Sper ca această discuție să se încheie vreodată, să acceptați că fiecare are opinia lui.--Bogdan29roman(discuție)6 noiembrie 2012 23:36 (EET)[răspunde]
Domnule Miehs: Acuma, că s-a liniștit, vă pot asigura și eu că chiar că nu merită... Omul de mai sus declară pe pagina lui de utilizator că „nu se pune cu proștii”. Cum ați putea spera să se pună cu el însuși? Eu l-am cunoscut în calitate de Sperietoare de ciori și mă jur că nu mă mai bag în vorbă cu el niciodată.--Pafsanias (discuție) 7 noiembrie 2012 01:47 (EET)[răspunde]
Eu îi scrisesem, cum am mai făcut de multe ori cu alte persoane, să îi semnalez o eroare, de care nu era conștient. Ceilalți cărora m-am adresat în decursul timpului, ori nu au răspuns, ori mi-au mulțumit. Aceasta e o reacție singulară. Deh, oameni și persoane... Adică, cum citeam pe undeva, "Toți oamenii sunt persoane, dar nu toate persoanele sunt și oameni". Pe de altă parte: Dacă întotdeauna cel deștept cedează primul, înseamnă că pe lumea asta toate se vor face numai cum vor proștii.--Miehs (discuție) 7 noiembrie 2012 02:23 (EET)[răspunde]
Domnule Miehs, referitor la individul de mai sus, dacă urmăriți pagina mea de discuții și pagina dumnealui, veți constata că este irecuperabil. La un moment dat se declara apărător al limbii române, cum o protejează, ne-am convins. Apoi, m-a numit lipsit de educație, iar educația dumnealui este expusă mai sus (Hai pa!). Crează articole cu nume deochiate, după principiul dar limba rămâne a poporului român care o va schimba după propria voie, adică, omul e poporal. Redenumește articole după principiul amintit. Are probleme grave de logică. Pot da nenumărate exemple de definiții ale dumnealui de toată rușinea, redirecționări aiurea, redenumiri ciudate etc. Deci, tipul este un vandal sub acoperire, acceptat, al wikipediei.
Dar, partea bună e că nu se pune cu proștii, aș fi curios să aflu cum definește prostia? Eu i-am mai recomandat să nu mai utilizeze oglinda când postează, dar el, nu, și nu ... Mai mult, nu știu cum să-l ajut.
Nu uitați că personajul ne-a declarat nouă tuturor că nu intră pe wikipedia pentru a (se?) socializa. Preferă să fie considerat nesociabil, asocial sau antisocial. De ce insistați să-l socializați? Încuiat între cei patru pereți ai cămăruței sale poate vorbi limba română cum dorește dânsul și nu trebuie să dea seamă nimănui. Iar dacă se supără, o întoarce pe catalană. --Pafsanias (discuție) 7 noiembrie 2012 11:04 (EET)[răspunde]
După discuțiile de ieri, astăzi și-a pus pe pagina personală textul: Eh tio, wikipedia mola! (¿de esto va, si no hubiera sido un pasatiempo bueno, de que servira?) Ca să priceapă odată pentru întodeauna toți românii. Mai ales, că după părerea domniei sale, „Poporul român e unul dintre cele mai snoabe popoare” (vezi la Discuție Utilizator:AlternoBreak).--Miehs (discuție) 7 noiembrie 2012 11:13 (EET)[răspunde]
Chiar încep să mă simt flaușat de faptul că v-ați strâns ca precupețele în număr atât de mare pentru a mă bârfi pe mine. Mai bine ați avea în vedere faptul că greșelile se pot corecta, articolele se pot șterge și utilizatorii se pot bloca. Și acest lucru nu mă deranjează deloc și l-am repetat în numeroase rânduri. Dar suntem latini și ne place circul, asta e, las jumătatea ungurească din mine și o dezvolt mai mult pe cea românească, așa că : la mai mare! Să facem un serial ca cu Elodia, nesfârșit și fără sens. --Bogdan29roman(discuție)7 noiembrie 2012 12:46 (EET)[răspunde]
Mă bucur că vă simțiți flaușat. De exemplu, un chel nu se poate simți flaușat, adică păros, scămoșat și pufos. Am reținut că, în general, evitați românii pentru că sunt prost-crescuți, elitiști și încăpăținați și nu vă place să fiți deranjat de tot felul de aroganți. De asemenea, că nu vă supărați de deranj, dar că nu vă plac mult discuțiile în contradictoriu, pentru că vă strică ziua. Așa că nu v-am mai scris nimic în pagina dumneavoastră de discuții. Ne-am strâns aici, la mine, ca să bârfim ca niște precupețe. Nici mie nu-mi place să tragă cu urechea la discuțiile noastre persoane care nu vor să (se) socializeze, dar n-am încotro! --Miehs (discuție) 7 noiembrie 2012 13:05 (EET)[răspunde]
Miehs, în inocența mea, am crezut că am dreptul la replică dar se pare că nu, nicidecum, de asta am cutezat să scriu aici. Eu mă imaginam în viitor sau pe tărâmuri vorbitoare de catalană sau afrikaans, dar nu noi suntem în România anului 2012 e.n. sau î.e.n.? iaca nu mai știu.... Așa că, fără nici un drept de apărare și cu urechile amputate, mă resemnesez și mă retrag din discuție lăsându-vă să dați cu pietre și cu ghioaga cum știți voi mai bine. Nu rămâne decât să vă urez mult pa din partea mea!--Bogdan29roman(discuție)7 noiembrie 2012 15:03 (EET)[răspunde]
E plină lumea de inocenți. Eu, de pildă: când v-am scris Din păcate, limba română duce lipsă de logică și de consistență. În timp ce râu are pluralul râuri, fără nici o logică, cuvântul pârâu are pluralul pâraie. am avut cele mai bune intenții, nicidecum să vă atac cumva. Era o informație, însoțită de un comentariu asupra ciudățeniilor limbii române. Plural total neregulat: râu-râuri, brâu-brâie, pârâu-pâraie. Reacția dumneavoastră a fost total neașteptată și năucitoare pentru mine. Discuțiile ulterioare nu vizau persoana dumneavoastră, ci atitudinea față de românii pentru că sunt prost-crescuți, elitiști și încăpăținați. Vă asigur că la o comunicare normală din partea dumneavoastră, răspunsul meu va fi în aceeași direcție. Puneți-mă la încercare și veți constata că se poate colabora foarte bine cu mine. Cu urări de bine, --Miehs (discuție) 7 noiembrie 2012 16:16 (EET)[răspunde]
Da, dar tocmai discuția aceasta a dovedit faptul că românii sunt așa cum am zis eu. V-ați organizat ca o haită de hiene însetate de sânge și ați început să atacați fără scrupule agățându-vă de orice detaliu și scormonind minuțios trecutul. Tipul ăsta de organizare se reflectă în toată societatea românească, de la găștile de cartier la partidele politice, de asta și faima noastră. Cu utilizatorii implicați în discuție am mai purtat discuții, dar eu nu i-am mai abordat în timp ce ei au păstrat ranchiuna și au continuat cu răutățile. Moralitatea nu există în România, doar impulsurile de moment și interesele. Oricum, atât timp când eu nu am fost blocat și articolele mele nu au fost șterse înseamnă că acțiunea voastră a fost din încăpățânare și resentimente.--Bogdan29roman(discuție)7 noiembrie 2012 19:01 (EET)[răspunde]
Dacă nu suferiți, doamne ferește, de mania persecuției ar trebui să vă întrebați de ce oameni la locul lor sunt percepuți de dumneavoastră când ca precupețele strânse la o bârfă, când ca o haită de hiene însetate de sânge. De ce cu alte persoane nu am purtat discuții similare? Avem ceva cu dumneavoastră, în mod special? Poate nu este tocmai vina precupețelor ... însetate de sânge și ... păstrătoare de ranchiună. Mai cumpăniți. Toate cele bune,--Miehs (discuție) 7 noiembrie 2012 23:45 (EET)[răspunde]
Știu că am abuzat de ospitalitatea gazdei, dar nu mă pot abține să constat că, pentru cineva care nu dorește să (se) socializeze, omul nostru este destul de insistent. Ar putea să apese, pur și simplu, butonul on/off al calculatorului, ca să nu mai audă ce i se spune (nu-i nevoie să-și amputeze urechile, numai asta mai lipsește din portretul desăvârșit pe care ni-l prezintă). Și mai ales, nu văd de ce trebuie să-și biciuiască atât de nemilos „jumătatea românească” pe care mărturisește că o are (cealaltă „jumătate”, ungurească, trebuie să fie foarte invidioasă pentru acest tratament privilegiat!) Mă opresc aici. --Pafsanias (discuție) 8 noiembrie 2012 00:18 (EET)[răspunde]
Un simplu exercițiu de logică aplicat afirmației sale „las jumătatea ungurească din mine și o dezvolt mai mult pe cea românească” mă duce cu gândul că năzuiește să devină din ce în ce mai asemenător cu românii, care sunt „prost-crescuți, elitiști, încăpăținați și aroganți”, și are un sentiment de neîmplinire, pentru că nu i-a reușit încă pe de-a-ntregul. Eu zic că, în bună parte, i-a reușit, dar încă nu conștientizează. Când va conștientiza, se va simți, probabil, împlinit. --Miehs (discuție) 8 noiembrie 2012 00:31 (EET)[răspunde]
Vă mulțumesc pentru ajutorul dat. L-ați facut intradevar să arate așa cum mi-am dorit.
Nu sunt un expert în informatică; defapt cunoștiințele mele în acest domeniu sunt limitate.
Problema cu imaginile...îmi doresc sa adaug niște poze și consider că am facut tot ce scrie și chiar nu înțeleg unde greșesc.Poate sunteți amabil să mă ajutați și în această problemă.
Sunteți invitat sa formulați cateva considerații privind posibilul pleonasm ipoteze teoretice de la Discuție:Electrodinamică.--82.137.11.68 (discuție) 7 noiembrie 2012 21:35 (EEț)
Deși titlul „Dau socoteală” te duce cu gândul că își face mea culpa, prima sa afirmație (Am observat că sunt privit ca rău-intenționat și fățarnic) mă convinge că „își” face, de fapt, vestra culpa. --Miehs (discuție) 14 noiembrie 2012 03:43 (EET)[răspunde]
Multe mulțumiri pentru articolele despre publicații din România pe care le-ați făcut și completat. Mi se pare un subiect foarte important - să știm măcar ce publicații au existat în România. — Ark25 (discuție) 18 noiembrie 2012 22:41 (EET)[răspunde]
Așa este într-adevăr, am greșit; m-am grăbit puțin să scriu într-un mediu mai zgomotos și apoi n-am mai dat atenție, odată folosit termenul așa nu l-am mai modificat nici în continuare. --_florin DF25 noiembrie 2012 18:23 (EET)[răspunde]
Mi-am amintit că un pictor român specializat în picturi marine se numea, cred, Știrbey. Dar nu sunt sigur, e mult de-atunci, iar prenumele îmi scapă complet. Pe mine (eram un copil atunci) felul cum știa să redea mișcarea valurilor și feluritele culori pe care le putea lua marea mă fascinaseră. Nu era un pictor de duzină, tablouri ale lui erau expuse la Muzeul de Artă și a făcut machete pentru serii de timbre (însă colecția mea filatelică e demult pierdută). Poate reușiți să-l aduceți la suprafață. -- Victor Blacus (discuție) 26 noiembrie 2012 19:18 (EET)[răspunde]
Nici eu n-am găsit nimic pe Internet, că v-aș fi spus. Mai încerc, prin e-mail, la cunoscuți, poate dau de un capăt de fir. Măcar dacă aș fi sigur de nume! Ar trebui întrebat un expert. Cele bune! -- Victor Blacus (discuție) 26 noiembrie 2012 20:03 (EET)[răspunde]
Wikipedia nu este un blog, dar un răspuns simplist la întrebarea dvs. implică liber-arbitrul și interpretarea greșită cuvânt cu cuvânt a metaforelor din Biblie (sau ce-or fi acestea) --_florin DF27 noiembrie 2012 09:12 (EET)[răspunde]
Introducând legături interne la un articol am observat că ați scris un paragraf despre Medalia „Avântul Țării” în articolul Monumentul Avântul Țării din București. Cred că ar fi bine să creați un articol specific transferând cele scrise acolo (n-am făcut-o eu căci sunteți singurul care a adaugat text în mod semnificativ și consider că noul articol vă "aparține"). --Pocor (discuție) 30 noiembrie 2012 14:18 (EET)[răspunde]
Pentru orice imagine, aveți opțiunea redenumire în meniul ascuns (de sub triunghi) de la commons. E un asistent care nu prea vă lasă să greșiți în introducerea formatului {{rename}}. Redenumirea efectivă va fi făcută de un administrator.
Prima imagine nu vă aparține, deci cel mai probabil nu veți putea cere redenumirea decât dacă titlul induce confuzie. La a doua, nu cumva e vorba de Ion Georgescu (în loc de Ioan)?
În ceea ce privește bustul din Grădina Botanică, harta zice că ar fi primul cod (dacă nu le vedeți direct, apăsați pe "Deschide filtre cautare" și apoi pe "Sectorul 5" și "Busturi/statui")--Strainu (دسستي) 4 decembrie 2012 17:35 (EET)[răspunde]
Hi there, I'm french and I'm the grand grand son of Pompiliu Eliade. I saw that you added a picture of him on his article. Me and my father (his grandson) would like to know if you know more about the context of this picture as we don't understand romanian. And if you've got anything else on him we're also greatly interested as we don't know a lot about him. You can contact me on [email] in french or english. Thank you.
La pagina cu Harkov ati intervenit cu reguli arbitrare.
Trebuie o regula valabila pentru toate paginile:
- ucrainenii nu vor traducerea numelui orasului Harkov
- Miehs vrea traducerea numelui propriu romanesc
Care este regula ca nu se intelege nimic ? Daca strainii nu inteleg numele propriu e de luat in seama iar daca romanii nu inteleg numele propriu Nu conteaza !
Unde ati gasit regula pe WK ? va bateti joc de cei care citesc paginile ?
REGULA TREBUIE SA FIE UNICA INDIFERENT DE TARA
Partea aceasta din discuția de la Cafenea mi se pare interesantă și cred că ar trebui mutată la articolul Sfârșitul lumii:
În ultimii o sută de ani, Apocalipsa a fost prezisă de mai multe ori:
1910 – Cometa Halley și Apocalipsa
Pe data de 18 mai 1910, omenirea a fost înspăimântată, și a crezut că vine Sfârșitul Lumii. Trecerea Cometei Halley, foarte aproape de Pământ, a produs mare panică. Si aici, un rol important l-a jucat mass-media.
1914 – Sfârșitul lumii după Martorii lui Iehova
Martorii lui Iehova au calculat și ei „cu precizie” data la care se va sfârși lumea. Chiar de mai multe ori. Charles Taze Russell, care a pus bazele revistei Watch Tower, a estimat că Isus Hristos va ajunge pe pământ în 1914, dată neconfirmată.
17 decembrie 1919 – Sinucideri, de frica Apocalipsei
Meteorologul Albert Porta a prezis că la 17 decembrie 1919 o conjuncție de șase planete va provoca un curent magnetic, care va străpunge soarele, iar din cauza exploziei o mare de flacări și de gaze va înghiți Pământul. Predicția a condus la acte de violență și la numeroase sinucideri.
21 decembrie 1954 – sora geamănă a Apocalipsei din 2012
Profețiile au venit din SUA. Extratereștrii ar fi trebuit să vină, ca să ne ducă pe o altă planetă. Totul s-a dovedit o mare farsă.
1969 – Apocalipsa lui Manson
Charles Manson a crezut că tensiunile rasiale din SUA vor conduce la o confruntare apocaliptică, după care trupa “Manson Family“ va conduce lumea. Când nu s-a întâmplat nimic, Manson a început să ucidă oameni. Este închis pe viață, pentru crime.
1980 – Apocalipsa politică
Un evanghelist din SUA, Hal Lindsey, a crezut că Uniunea Europeană, pe care el a numit-o Statele Unite ale Europei, conduse de un Antihrist, va deveni dușmanul SUA și a celorlalte state, și de aici va izbucni războiul apocaliptic final. El a stabilit chiar și o dată pentru sfârșitul lumii, dată neconfirmată.
10 martie 1982 – Efectul Jupiter
Doi astrofizicieni, John Gribben și Stephen Plagemann, au lansat în 1974 termenul de “Efectul Jupiter”. Ei afirmau că este vorba despre alinierea tuturor cele nouă planete pe data de 10 martie 1982. La acea dată funestă, ar fi trebuit să se creeze o atracție gravitațională care să provoace o creștere uriașă a petelor solare, a intensității razelor soarelui și a cutremurelor. Profeția s-a soldat, ca și toate celelalte profeții, într-un fiasco.
11-13 Septembrie 1988
În anul 1988, un fost inginer de la NASA, Edgar Whisenant, a scris cartea “88 motive pentru care ar putea fi Apocalipsa în 1988″, carte vândută în 4,5 milioane de exemplare. Profeție neîmplinită.
1993 – Apocalipsa oprită de FBI
Peste 100 de persoane, în frunte cu liderul lor, David Koresh, s-au baricadat în sediul Adventiștilor Davidieni, o fermă în Waco, Texas, în așteptarea sfârșitului lumii. Ferma a fost înconjurată de FBI, iar după a 51-a zi de asediu, 76 din cei aflați în interior, inclusiv Koresh, au murit într-un incendiu.
Martie 1997 – Anul sinuciderilor
Cometa Hale-Bopp, sau Marea Cometă, din 1997, a fost probabil cea mai observată cometă a secolului al XX-lea și una dintre cele mai strălucitoare din ultimele decenii. Membrii cultului Heaven’s Gate au crezut ca acest obiect ar fi o navă spațială extraterestră care vine să îi ridice. Singura modalitate de a supraviețui sfârșitului lumii a fost, în viziunea lor, sinuciderea în masă, pentru ca sufletele lor să călătorească în spatele cometei în nava spațială. Cadavrele celor 38 de adepți s-au găsit într-o casă în California, pe 26 martie 1997.
Anul 2000 – Trecerea în noul mileniu
Zeci de culte creștine au susținut că trecerea în noul mileniu ar coincide cu cea de a doua venire a lui Isus Hristos, respectiv Apocalipsa. Unii au interpretat că celebrul Nostradamus ar fi calculat că sfârșitul timpului începe în iulie 1999.
Anul 2008 – Apocalipsa de la Geneva
10 septembrie 2008 – Pornirea acceleratorului gravitațional de la Geneva a generat temeri că sfârșitul lumii va fi declanșat de o "gaură neagră" care va înghiți pământul.
21 mai 2011 – Sfârșitul lumii lui Harold Camping
Cu câteva săptămâni înainte de 21 mai 2011, pastorul american Harold Camping anunța populația că vine sfârșitul lumii. Apocalipsa n-a venit, nici de data asta.
21 decembrie 2012 – Calendarul Maiaș
Dintre toate previziunile referitoare la Sfârșitul Lumii, niciunul nu a fost atât de mediatizat ca cel din 21.12. 2012, dar și el nu a fost decât încă un fiasco, de proporții... --Bogdan29roman(discuție)22 decembrie 2012 17:14 (EET)[răspunde]
Eram grăbit și nu am fost atent. Categoria era scrisă de altcineva. Am observat prea târziu. Eu nu pot să redenumesc pagini. P.S. Nu mi-ai stricat ajunul, a greși e cât se poate de omenesc. Un An Nou Fericit! --Ionutp (discuție) 30 decembrie 2012 11:34 (EET)[răspunde]
Ar fi interesant să existe articole despre principalele cimitire din București. Despre Sfânta Vineri, spre exemplu, nu am găsit nimic. Nefiind bucureștean, apelez la un iubitor al capitalei pentru a completa acele lipsuri. --Cezarika118 ianuarie 2013 15:59 (EET)[răspunde]
Nu doresc a mă contrazice cu atotștiutorul Goagăl, dar pe lângă DEX și cunoștințele mele din bătrâni, transmise pe cale orală, îmi spuneau că ia este un articol de vestimentație tradițional purtat de femei. De aceea am înlăturat anumite afirmații din articol cu atâta încredere, dar acum cu noile trenduri LGBT, frast mai știe. Cele bune,--Silenzio (discuție) 27 ianuarie 2013 22:43 (EET)[răspunde]
Micro-wiki-întâlnire în trei, la un pahar, la București în aprilie ?[modificare sursă]
Salve, mulțumesc mult, dar nu merit atât. Dar ce-ar fi să facem cunoștință, si cu Gikü care și el mi-a scris (daca si el e Bucureștean), devreme ce tot dau prin capitală între 8 și 20 aprilie ? Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 4 februarie 2013 20:30 (EET)[răspunde]
Mulțumesc pentru superba colecție. Nu v-o trimit în schimb pe a mea, fiindcă cele două se suprapun în mare parte. Mulțumesc și pentru „sănătate perpetuă”. Ripostez cu formula prin care academicianul Nicolae Cajal își încheia de obicei salutările: „... și sănătate, că de altele mai cumpărăm.” -- Victor Blacus (discuție) 11 februarie 2013 11:35 (EET)[răspunde]
Sper că am reușit să fac bine ceea ce am fost rugat. În caz că am greșit, sunt dornic să învăț, spre a putea contribui și mai târziu la îmbunătățirea conținutului WP.
Mulțumesc,
Dragosmd (discuție) 12 martie 2013 12:22 (EET)[răspunde]
V-aș ruga să aruncați un ochi la dezbaterile de la paginile de șters și să vă expuneți puncte de vedere sau, dacă nu aveți suficient timp, măcar la articolele despre sculptorii Grigore Bradea și Andrei Ostap, considerați nenotabili. Opinia dvs. îmi este de folos în vederea luării deciziei de ștergere sau de păstrare a articolelor.Vă mulțumesc anticipat. --Cezarika110 aprilie 2013 15:29 (EEST)[răspunde]
Vă mulțumesc pentru ajutor. Am făcut o selecție a textului de la Andrei Ostap, punând-o într-o formă ordonată și eliminând frazele inutile. Îndrăznesc prea mult dacă vă rog să le citiți și dvs. (Sîmbotin spunea că ar fi fost copiate de pe un site), să le reformulați și eventual să adăugați ceva referințe? --Cezarika111 aprilie 2013 16:33 (EEST)[răspunde]
S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi, văd că tu mai nou Cristi ștergi mai mult decât scrii, mâine dacă ești online, caut d.m. să te sun în Mesenger. Numai bine --Saxonul (discuție) 23 aprilie 2013 07:48 (EEST)[răspunde]
Admir cunoștințele dumneavoastră în zooonomastică (cred că tocmai am creat primul cuvânt românesc cu triplu „o”!). Pentru mine erau niște iluștri necunoscuți. Acum înțeleg de ce mă priveau atât de suspicioși: fiind personalități marcante, probabil că așteptau un onorariu consistent pentru faptul că au acceptat să pozeze. Iar eu, cu nesimțire, le-am întors spatele și mi-am văzut de drum! Sper că nu i-am lezat în amorul lor propriu! Altfel, cine știe, poate mă dă în judecată vreo asociație de protecția animalelor, pe motiv că le-am pricinuit stres, prin nerecunoașterea statutului lor social. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 25 aprilie 2013 12:53 (EEST)[răspunde]
O să le caut în zilele următoare declarațiile de avere pe situl Primăriei pentru că precis lucrează la Primărie (ceva în genul câinilor polițiști). Sunt convins totuși că au restanțe la plata impozitelor (sigur au oase nedeclarate și primite în mod necuvenit și primesc din când în când șpagă în alimente de la unele bătrâne, ceea ce le-ar putea atrage eventuale dosare penale pentru corupție). Oricum, nu e vorba numai de suspiciune, unul dintre ei (cel care stă cu capul ridicat) v-a făcut și semne obscene, arătându-vă organul genital. Pe bune, sigur ar trebui reclamat. Priviți totuși partea bună a lucrurilor: puteau să vă invite și pe dvs. la stratul de mușcate pentru a vă arăta recunoștința că i-ați deranjat de la lucru și v-ar fi dat o amendă pe care ar fi trebuit să o plătiți nu cu lei, ci cu antirabice.:) --79.112.39.98 (discuție) 25 aprilie 2013 17:33 (EEST)[răspunde]
M-am interesat prin relațiile mele de la servicii și am aflat cele nouă patrupede că se află sub protecția unei „javre ordinare” care-și face veacul prin apropierea unui palat din cartierul Cotroceni, e mai tot timpul beat în orele de serviciu și care în perioada Revoluției s-a aflat în misiune la Anvers, unde amușina cățelușele din cartierul cu felinare roșii. --79.112.39.98 (discuție) 25 aprilie 2013 17:40 (EEST)[răspunde]
Se vorbește prin târg că acea "javră ordinară" contrazice (contralatră?) pe oricine și orice, inclusiv proverbul "câinele care latră nu mușcă". --Miehs (discuție) 25 aprilie 2013 18:07 (EEST)[răspunde]
Salut! la vremea sa, am luat ca certă propunerea: Dar ce-ar fi să facem cunoștință, … , devreme ce tot dau prin capitală între 8 și 20 aprilie ? Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 4 februarie 2013 20:30 (EET) Păcat că nu s-a putut materializa. Mi-ar fi făcut plăcere să vă cunosc personal. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 25 aprilie 2013 19:33 (EEST)[răspunde]
Bună dimineața. Am observat de aseară că deja ați unificat cele două articole. Vă mulțumesc. Eu nu mă pricep la unificări. Ar mai trebui unificate, între altele, și articolele Catedrala Sfânta Maria din Baia Mare și Biserica Sfânta Cruce din Baia Mare, care se referă la același edificiu religios, care are două hramuri. Îndrăznesc prea mult dacă v-aș ruga să ați demarați dumneavoastră acest lucru, ori să-mi explicați cum se procedează pentru a nu strica ce este bun din fiecare articol? Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 30 mai 2013 08:09 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc. Unul din articole era scris, în principal de mine, celălalt, mai ales de alți utilizatori. Va trebui să păstrez titlul articolului inițiat de alt utilizator. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 30 mai 2013 10:16 (EEST)[răspunde]
Bună ziua, Miehs. Aveți un mesaj nou aici - Saxonul- 25 aprilie 2024 03:29:04 (EEST)
Bună ziua, Miehs. Aveți un mesaj nou aici - --Saxonul--31, mai, 2013
Cu scopul de a încerca în măsura posibilităților evitarea pe viitor a diversele interacțiuni distructive privind subiectul în cauză, am inițiat aici la Wikipedia:Lăcașe de cult, proiectul unui set de îndrumări după care să fie evaluată relevanța subiectelor respective. Aș aprecia foarte mult participarea la construcția acestui proiect, precum și efortul de a valida până la urmă intenția de a pune la îndemână un instrument util pentru contributori. --Accipiter Gentilis (discuție) 8 iunie 2013 10:31 (EEST)[răspunde]
Această imagine se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 100 de ani
pt ca Academia de Stiinte din Romania a fost infiintata in 1935, a existat pana in 1948. Logo-ul Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania [6], continuatoarea Academiei de Stiinte din Romania este similar, doar cu adaugarea cuvantului "oamenilor". As vrea sa creez Format:Membru Academia de Științe din România si pt aceasta este nevoie de prezenta logo-ului in Commons cu copyright public domain. Multumesc,--RodicaB (discuție) 13 iunie 2013 15:25 (EEST)[răspunde]
Trebuie incarcat la Commons ca sa il pot utiliza peste tot. De asemenea trebuie sa scrieti anul logo-ului (1935 anul infiintarii Academiei). Acolo merge
Această imagine se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 100 de ani
Problema aceasta am căutat deja să o înlătur, vezi aici. Dar mă întreb de unde ai știut tu mai dinainte, că ce am să-ți scriu peste 15 zile !! Cristian n-ai încercat să ghicești în palmă ? Eu te-ași ruga să-mi spui pentru sătămâna viitoare, numerele câștigătoare la loto --Saxonul (discuție)
Cred că acum va funcționa corect formatul cu mașina timpului vezi data după semnătură - Saxonul - 17 iunie 2013 08:30:27
Bună seara. Am redactat un scurt articol despre aspru și în continuare îl voi completa cu alte date, îndeosebi cu cele pe care mi le-ați oferit. Vă rog să-l citiți și să faceți corectările necesare. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 5 septembrie 2013 19:54 (EEST)[răspunde]
Vă mulțumim că participați la combaterea vandalismului de la Wikipedia!
Vă rugăm ca după fiecare anulare a modificărilor rău-voitoare să adăugați pe pagina de discuție a vandalului mesaje de avertizare. În mod uzual sunt folosite mesajele {{subst:test1}}, {{subst:test2}}, {{subst:test3}}, {{subst:test4}}, dar puteți vedea și lista completă a mesajelor disponibile. Adăugarea avertismentelor pe pagina de discuții ajută administratorii să determine când este cazul ca unui utilizator să-i fie blocată posibilitatea de a modifica paginile. Încă o dată mulțumiri pentru că ajutați Wikipedia să devină mai bună. --XXN (discuție) 9 septembrie 2013 13:09 (EEST)[răspunde]
Dacă vandalismul e de pe IP, mai ales dinamic – dar asta este acum monedă curentă, dacă a trecut o jumătate de oră până la observarea vandalismului avertizările sunt pierdere de timp, deoarece probabil vandalul are acum alt IP. --Turbojet9 septembrie 2013 14:16 (EEST)[răspunde]
P.S. Tipul histologic al tumorii este Carcinom, deoarece genul acesta de neoplazii se dezvoltă la nivelul țesuturilor epiteliale (printre care pielea este numai un tip, printre multe altele). În nomenclatură denumirea trebuie să includă (printre altele) obligatoriu grupa de țesuturi aferentă (gen Carcinom/Sarcom/....), precum și numele organului sau țesutului derivat - din acea grupă: gen osteo(+)sarcom, mio(+)sarcom adeno(+)carcinom sau carcinom(+) epidermoid(+).... Mă rog, nomenclatura și criteriile de clasificare sunt mult mai stufoase, dar puțin relevante pentru discuția în cauză. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție)26 septembrie 2013 12:01 (EEST) P.S. Bazaliom este o denumire actual aproape ieșită din uz, și care nu corspunde criteriilor din nomenclatură, fiind aproape un "nume propriu", pentru subtipul histologic de neoplasm.[răspunde]
Se pare că mi-am băgat nasul unde nu mă pricep și mi-am prins urechile! Am dat de un ciot intitulat Bazaliom, fără referințe, care trata (aparent) altceva decât titlul (puteți vedea la istoric). M-am documentat, cât să mă dumiresc puțin și am completat, cu referințe, spre consistență. Dacă varianta sugerată de dumneavoastră este cea corectă, vă rog să îndreptați "ororile" produse de mine. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 26 septembrie 2013 12:13 (EEST)[răspunde]
Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:ALMA REDLINGER in 2007.JPG până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.
Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. // Gikü vorbe fapte (TW) 26 octombrie 2013 14:34 (EEST)[răspunde]
Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Statuia Lupoaicei din Tarnaveni.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.
Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. // Gikü vorbe fapte (TW) 19 noiembrie 2013 20:37 (EET)[răspunde]
Ati catalogat ca vandalism modificarea mea facuta in articolul despre localitatea Chetris, Bacau. Conform recensamantului acolo nu exista ceangai iar afirmatia este ``intarita`` de o referinta care nu duce nicaieri. Rog a indrepta greseala comisa de dumneavoastra.--Bogdan Muraru(discuție)24 noiembrie 2013 09:03 (EET)[răspunde]
Eu nu incerc sa-mi impun punctul de vedere, daca exista referinte foarte bine, conform recensamantului acolo nu traiesc maghiari iar referinta nu ducea nicaieri. Sursele tale sunt unguresti si nu stiu cat de obiective sunt.--Bogdan Muraru(discuție)24 noiembrie 2013 15:56 (EET)[răspunde]
Apropo de subiect, există aici pe Wikipedia o tendință care nu știu cât de obiectivă este la momentul actual, dar cu siguranță este bazată pe niște antecedente istorice: cam toate localitățile din dreapta Siretului și Moldovei care au fost situate în secolele 13-14 pe teritoriul regatului maghiar, au sau au avut un duplicat al numelui în limba maghiară. Ba mai mult, această tendință se mainifestă și la localitățile întemeiate de transfugi ardeleni. În plus tendința respectivă are - am senzația, legătură și cu diecezele catolice care au existat ca atare și în ale căror documente au persistat mută vreme denumirile maghiare ale localităților. Pe mine într-un timp mă amuza această tendință. Eu în speță o consider benignă. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție)25 noiembrie 2013 00:26 (EET)[răspunde]
Nu cred, părerea mea, că ar fi nevoie să complicăm titlul și cu pe teritoriul... Se subînțelege că la un articol de genul Preistoria în România că este vorba despre Preistoria pe teritoriul României, plus că eventuala confuzie poate fi spulberată încă din primele rânduri ale articolului printr-o mică explicație. PS: Toată lumea știe în ce secol a apărut România ca stat. --_florin DF29 noiembrie 2013 13:52 (EET)[răspunde]
Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Cenotaf Valter Maracineanu.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.
Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. // Gikü vorbe fapte (TW) 14 decembrie 2013 00:37 (EET)[răspunde]
Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Cimitirul Filantropia.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.
Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. // Gikü vorbe fapte (TW) 14 decembrie 2013 01:05 (EET)[răspunde]
Mulțumesc pentru traducere, pe care eu nu m-am simțit destul de motivat s-o fac. Nu m-aș fi priceput să transpun limbajul de cazarmă KuK în echivalentul dealuspirist. Fiindcă veni vorba, printre lecturile mele predilecte mai e o povestioară ironică despre treburi paranormale. -- Victor Blacus (discuție) 19 decembrie 2013 10:58 (EET)[răspunde]
Bună ziua, Miehs. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Urzică. 
