Discuție:Varlaam Moțoc
 | Articolul Varlaam Moțoc este un subiect de care se ocupă Proiectul Biografii, un proiect ce se ocupă cu întreținerea biografiilor Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. |
| Început | Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate. |
| Medie | Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță. |
Dezambiguizare[modificare sursă]
Trebuie făcută o pagină de dezambigiutare căci mai există încă un alt Varlaam:
Varlaam, mitropolit al Ungrovlahiei. N. c. 1630, în jurul Piteștilor (probabil în Moșoaia), decedat 18 nov. 1702, la Cozia. Tuns în monahism la Cozia “diac", ieromonah, iar în 1663 - 1665 egumen al mănăstirii;
In 1665-1668 călătorește în Rusia; egumen la Glavacioc (1668- 1670), episcop la Râmnic (1670- 1672), mitropolit al Ungroviahiei (24 dec. 1672 - retras 25 apr. 1679); în anii următori călătorește în Transilvania și Moldova, apoi la Ierusaum și Muntele Sinai. mitropolit, a înființat “de iznoavă" o tiparniță la București în care s-a imprimat Cheia înțelesului (1678), cuprinzând 18 cazanii, traduse după arhimandritul loanichie Galeatovschi din Cernigov. Ctitorul schiturilor Trivale (azi în Pitești), Turnu și Fedeleșoiu (Fedelesciori), în jud. Vâlcea, înzestrate de el cu toate cele necesare. [1] ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Miehs (discuție • contribuții) la 17 martie 2007 00:24 (EET).
Altă biografie:
Mitropolitul Varlaam(1632-1653):− s-a născut într-o familie de răzeși, ce purta numele de Moțoc, familie originarădin părțile de sud ale Moldovei;− de tânăr se îndreaptă spre „Schitul lui Zosim”, de pe Valea Secului, la Mânăstirea Secu, unde învață limbile greacă și slavonă, sub îndrumarea călugărului Dositei; − ajunge egumen al Mânăstirii Secu și traduce în limba română „Leasvița” Sf. Ioan Scărarul și începe șirul traducerilor în limba română, ce vor îmbogăți literaturanoastră teologică; − ajunge arhimandrit, iar domnitorul Mircea Barnovschi l-a făcut duhovniculsău, datorită activității cărturărești, cât și a vieții curate; − în 1628 este trimis la Moscova, de domnitor, să cumpere icoane, iar în decembrie 1629, când se întoarce găsește totul schimbat, iar domnitorul Miron Barnovschi nu mai ocupa tronul Moldovei, fapt pentru care se retrage la Mânăstirea Secu; − la 23 septembrie 1632 este ales mitropolit al Moldovei; − la îndemnul său, Vasile Lupu înființează „prima tipografie din Moldova”, ce s-a aflat sub conducerea ieromonahului kievian Sofronie Pociațchi, la Mânăstirea Trei Ierarhi din Iași; − în 1653, când Vasile Lupu pierde tronul, se retrage la Mânăstirea Secu, undeva sta până la moartea sa din anul 1657, fiind înmormântat aici; Activitatea cărturărească: 1. Cazania, tipărită în 1643, la Iași:− „Carte românească de învățătură la dumenecele preste an și la prazniceîmpărătești și la svânți mari”; − are 506 file, cu gravuri reprezentând scene biblice, chipuri de sfinți etc.; − are un „Cuvânt” adresat de Vasile Lupu, după care urmează un „Cuvânt către cetitoriu” al mitropolitului, din care se desprinde ideea unității de neam și limbă a românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania; − are două părți, prima avânt cincizeci și patru de cazanii la duminici – 13 ale Triodului, 9 ale Penticostarului și 32 în duminicile Octoihului, iar partea a douaavând douăzeci și unu de cazanii la diferite sărbători; − aduce un aport prețios la formarea limbii literare, deoarece are un stil viu și plin de culoare, cu fraze bogate în comparații pitorești și expresii plastice; 2. Șapte Taine, tipărită în 1644, la Iași:− „Șapte Taine ale Bisericii”; − are 399 de pagini; − este o explicare sub formă de întrebări și răspunsuri a Sfintelor Taine, cu rânduiala lor;
Răspunsul la catehismul calvinesc:− tipărit la Iași sau Dealu, în 1645; − însemnată este prefața sa, în care apare, din nou, ideea de unitate națională; − combate principalele învățături calvine expuse în catehismul de la Alba-Iulia, din 1642, dezvăluind învățătura ortodoxă; − are o mare însemnătate pentru că este o lucrare originală, cât și pentru că aratăcum lucrau bisericile ortodoxe din Țara Românească și Moldova pentru menținerea unității naționale și spirituale a poporului român; ⇒ Școala Superioară de la Iași, înființată în 1640: − se predau limbile greacă, slavonă, latina, teologia, filosofia, retorica, poetica,dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, gramatica și muzica; − decade după ce Vasile Lupu nu mai este domnitor. [2] ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Miehs (discuție • contribuții) la 25 septembrie 2007 09:52 (EEST).
Profeții[modificare sursă]
Document domnesc descoperit de Paul de Alep intr-un sipet al lui Duma Negru despre vremurile din urma ale Moldovei, de la Mitropolitul Varlaam - http://www.manastirea-sireti.md/index.php/news/952/24/Profetia-pustnicilor-nemteni-transmisa-SFANTULUI-VARLAAM-MITROPOLITUL-MOLDOVEI-30-august-despre-vremurile-din-urma-si-caderea-Moldovei-Vor-pune-biruri-si-pe-aerul-lasat-de-Dumnezeu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ark25 (discuție • contribuții) la 8 iulie 2013 06:37 (EEST).